USL a atacat la Curtea Constitutionala Legea asistentei sociale, argumentand, in solicitarea transmisa, ca legea "este, in integralitatea ei, neconstitutionala", potrivit unui comunicat de presa transmis HotNews.ro de PSD.

Ce articole ale legii fundamantele considera USL ca au fost incalcate:

Art. 1, alin. 3 si art. 47

"Romania este stat (...) social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme" si faptul ca "Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent". In plus, tot aici se arata ca "Cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asigurari sociale publice sau private, prevazute de lege".

USL acuza faptul ca, inca din expunerea de motive a legii. "se desprinde premisa care a stat la baza intregii filosofii a acestei legi: statul nu este responsabil de bunastarea fiecarui individ".

"Guvernul identifica 202 drepturi de natura sociala. Evident nu mentioneaza ca din totalul acestor 202 drepturi majoritatea sunt drepturi constitutionale, care se bazeaza pe contributivitate, iar din totalul acestora statul cheltuie doar 2,86% din PIB in 2010 pentru prestatiile sociale. Previziunile guvernului pana in 2013 sunt destul de clare in sensul scaderii acestor cheltuieli de asistenta sociala la 2,08% din PIB in anul 2013", sustine USL.

Art. 16 din Constitutie, referitor la egalitatea in drepturi

"(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.

(2)Nimeni nu este mai presus de lege.

(3)Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, in conditiile legii, de persoanele care au cetatenia romana si domiciliul in tara. Statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si barbati pentru ocuparea acestor functii si demnitati.

(4)in conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale".

Art. 14 din Lege contravine flagrant cu aceste prevederi constitutionale, intrucat conditioneaza stabilirea Indicatorului Social de Referinta (ISR) in functie de "tipul de familie", in timp ce Constitutia Romaniei nu face distinctie intre diferite tipuri de familie.

"Prin urmare, legiuitorul a lasat la arbitrariul institutiilor publice atat definirea sintagmei tip de familie, cat si acordarea beneficiilor sociale in functie de acest criteriu neconstitutional", considera USL.

Art. 50 din Constitutie

"Persoanele cu handicap se bucura de protectie speciala. Statul asigura realizarea unei politici nationale de egalitate a sanselor, de prevenire si de tratament ale handicapului, in vederea participarii efective a persoanelor cu handicap in viata comunitatii, respectand drepturile si indatoririle ce revin parintilor si tutorilor".

Argumentele USL: "Sectiunea III dedicata asistentei sociale a persoanei cu dizabilitati din acest Proiect de Lege elimina orice urma de egalitate de sanse intre aceste persoane si cetatenii Romaniei aflati in deplina capacitate psiho-fizico-senzoriala, reprezentand un act de discriminare revoltator si o tentativa de aservire a persoanelor cu dizabilitati fata de serviciile vagi sau inexistente ale autoritatilor si fata de bunul plac al familiei".

"Desigur ca solicitarea de asistenta sociala o face persoana cu handicap sau cei in drept sa o faca in numele persoanei si nu constituie o obligatie, ci doar un drept asa ca este si posibil si probabil ca persoane cu handicap, dar cu situatii materiale bune, sa nu apeleze la protectia pe care le-o ofera legea si pe care prefera sa si-o procure personal contra cost, dar aceasta este o optiune si deci este voluntara, dreptul in niciun caz neputand fi desfiintat in functie de criteriul venit .

Subliniem ca nu persoanele cu handicap sunt responsabile de declansarea crizei economice si nu ele sunt acelea pe seama carora sa se achite factura crizei".

"Legea privita in ansamblul ei este neconstitutionala".

Prin actul contestat, legiuitorul urmareste, in fapt, restrangerea drepturilor fundamentale, spune USL, care sustine ca scopul real al legii este scaderea cheltuielilor bugetare cu asistenta sociala, si nu combaterea saraciei.

USL acuza si incalcarea jurisprudentei Curtii Constitutionale si a standardelor CEDO privind previzibilitatea si accesibilitatea legii.

"Legea asistentei sociale este redactata in mod deficitar, insuficient elaborata, date fiind numeroasele articole subiective, generice si imprecise". Dintre acestea, USL aminteste:

• Art. 32 (1) instituie o notiune insuficient determinata de 'ajutor semnificativ': 'Serviciile de ingrijire personala se adreseaza persoanelor dependente care (...), necesita ajutor semnificativ pentru a realiza activitatile uzuale ale vietii de zi cu zi. Astfel, este imposibil de apreciat cui se adreseaza norma juridica, la latitudinea cui sta aprecierea nivelului de la care ajutorul devine semnificativ.
• Art. 56. (1): Principalele categorii de servicii sociale avand drept scop exclusiv prevenirea si  combaterea  saraciei  si  riscului  de  excluziune  sociala  sunt adresate persoanelor si familiilor fara venituri sau cu venituri reduse, persoanelor fara adapost, victimelor traficului de persoane, precum si persoanelor private de libertate.
•             (2) Familiile si persoanele singure fara venituri sau cu venituri reduse pot beneficia de o gama diversificata de servicii sociale adaptate nevoilor individuale, cum ar fi servicii de consiliere si informare, servicii de insertie/reinsertie sociala, servicii de reabilitare si altele asemenea.
• Art. 60 (1) Pentru persoanele care traiesc in strada serviciile sociale se acorda gratuit sau, dupa caz, contra unei contributii modice din partea beneficiarului.
•           (2) Calculul si nivelul contributiei beneficiarului, prevazute la alin. (1), se stabilesc de catre furnizorul public sau privat care administreaza serviciile.