Camera Deputatilor a adoptat, marti, pe articole, proiectul legii asistentei sociale, dupa dezbateri de doua ore, reprezentantii PSD si PNL opunandu-se acestui act normativ, pe motiv ca ar fi un pretext de diminuare in bugetul de stat pe 2012 a cheltuielilor cu asistenta sociala. Amendamentele de fond ale opozitiei la cele 147 de articole ale proiectul de lege au fost repinse prin vot, iar dezbaterea a fost marcata de mai multe pauze de consultari. Votul final asupra legii este asteptat marti seara, insa sedinta Camerei Deputatilor este marcata de incidente. Deputatii opozitiei au parasit sala in jurul orei 18:00, acuzand puterea ca ar fi schimbat ordinea voturilor finale, pentru a grabi adoptarea acestei legi. UPDATE: Sedinta a fost suspendata. Votul final amanat pe saptamana viitoare.
Parlamentarii Puterii au propus inversarea ordinii de zi la votul final, mai exact legile organice sa fie votate in ultima parte a sedintei. Reprezentantii Opozitiei au respins propunerea acuzandu-i pe parlamentarii PDL ca au incalcat regulamentul prin nerespectarea ordinii de zi si au parasit sala. Dupa apelul nominal in sala s-a constatat ca nu exista cvorum iar sedinta a fost suspendata.
Comisia pentru munca si protectie sociala din Camera Deputatilor a finalizat, in noaptea de luni spre marti, raportul pe marginea proiectului Legii asistentei sociale, care intra marti in dezbaterea finala a deputatilor. Legea, ceruta in cadrul angajamentului cu Fondul Monetar International, ar fi trebuit adoptata initial pana la finalul lunii septembrie. Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Senat saptamana trecuta, Camera Deputatilor fiind for decizional.
Raportul pe marginea proiectului Legii asistentei sociale, incluzand amendamentele, a fost aprobat de catre membrii Comisiei pentru munca si protectie sociala cu 14 voturi pentru, 10 impotriva si o abtinere.
Circa jumatate dintre cele 269 de amendamente venite din partea opozitiei, dar si a parlamentarilor arcului guvernamental, au fost adoptate. "Au fost cateva sute de amendamente si a fost foarte important ca prin dezbatere parlamentara sa le corelam astfel incat legea sa fie coerenta de la un cap la altul. Trebuie sa recunoastem ca au venit amendamente si din partea opozitiei care au adus imbunatatiri fata de varianta initiala", a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Muncii, Sulfina Barbu.
Aceasta a aratat ca mai ales parlamentarii cu experienta, care cunosc sistemul, au venit cu puncte de vedere pertinente. "Uneori, ne-am intalnit cu aceleasi puncte de vedere", a spus Sulfina Barbu.
Referindu-se la dezbaterea finala care este programata sa inceapa marti in Camera Deputatilor, ministrul Muncii a apreciat ca "dupa cum au decurs dezbaterile in Comisia pentru munca, am convingerea ca va iesi o lege solida, asumata de catre intregul spectru politic". "Ne dorim o lege care sa fie valabila cel putin 10 ani de acum incolo", a mai spus Sulfina Barbu.
- Ce prevede legea asistentei sociale
Proiectul de lege privind asistenta sociala prevede ca, pentru asigurarea unor servicii sociale adecvate si de calitate, autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a asigura resursele umane, financiare si materiale, in conformitate cu reglementarile in vigoare, cu strategia proprie de dezvoltare a serviciilor sociale si cu planurile anuale de actiune in domeniu.
"In conditiile in care numarul solicitarilor este limitat sau in cazul in care nu dispun de resurse suficiente, autoritatile administratiei publice locale de la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti incheie parteneriate pentru infiintarea de servicii rezidentiale de interes intercomunitar pentru persoanele care au domiciliul /resedinta in unitatile administrativ teritoriale partenere. Autoritatile administratiei publice locale pot decide, prin hotarare de consiliu, schimbarea destinatiei serviciilor sociale existente numai in alte categorii de servicii sociale sau, in cazuri bine justificate, in servicii de educatie, de sanatate sau cultura", se arata in proiectul de act normativ.
Autoritatile locale din municipii, orase sau comune, precum si de la nivel judetean, constituie in bugetul propriu un fond de asistenta sociala pentru plata beneficiilor de asistenta sociala acordate din bugetul local si asigurarea cheltuielilor pentru acordarea altor masuri de asistenta sociala stabilite prin hotarari ale consiliilor locale sau judetene: "Sumele necesare pentru fond se asigura din bugetele locale, precum si din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat se stabilesc anual prin legea bugetului de stat si reprezinta maximum 30 la suta din valoarea totala a Fondului constituit, in functie de fundamentarile trimise de autoritatile administratiei publice locale si de disponibilitatile bugetului de stat", se mai arata in proiectul de lege.
Potrivit documentului, de la bugetul de stat se aloca fonduri pentru finantarea programelor de interes national, elaborate de Ministerul Muncii, pentru finantarea programelor de subventionare a furnizorilor privati de servicii sociale, finantarea infiintarii unor institutii de asistenta sociala-pilot, a serviciilor sociale acordate prin structurile publice aflate in coordonarea autoritatilor administratiei publice centrale sau pentru finantarea serviciilor sociale acordate de autoritatile administratiei publice locale si a altor furnizori publici si privati de servicii sociale.
Tot de la bugetul de stat se aloca bani si pentru finantarea programelor de educatie permanenta a personalului de specialitate si a programelor de cercetare din domeniul serviciilor sociale, pentru cheltuieli de investitii si reparatii capitale pentru centrele de zi si rezidentiale, pentru co-finantarea serviciilor sociale, in baza, memorandumurilor, protocoalelor, conventiilor de parteneriat sau pentru alte cheltuieli stabilite prin legile bugetare anuale.
Alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finantarea serviciilor sociale poate fi intre 80 si 100% pentru serviciile sociale adresate copilului care necesita protectie speciala, precum si pentru serviciile adresate unor categorii de beneficiari, prevazute expres de lege. De asemenea, acestea pot fi de pana la 80 la suta pentru serviciile sociale adresate persoanelor cu dizabilitati, persoanelor fara adapost, victimelor violentei in familie, in functie de tipul serviciilor, pana la 60 la suta pentru serviciile destinate copilului si familiei, in functie de tipul serviciilor, pana la 50 la suta pentru serviciile sociale adresate persoanelor varstnice si pana la 30 la suta pentru alte servicii sociale.
Din bugetele locale ale judetelor se aloca fonduri pentru: finantarea serviciilor sociale aflate in administrare proprie, contractate sau subventionate in conditiile legii, ori co-finantate in baza contractelor de parteneriat, finantarea sau co-finantarea infiintarii, organizarii si functionarii unor noi servicii sociale, co-finantarea serviciilor sociale care functioneaza in mediul rural si in localitati defavorizate, finantarea cheltuielilor de functionare a comisiilor de evaluare si a serviciilor de evaluare complexa, finantarea sau co-finantarea in parteneriat cu autoritatile administratiei publice locale, a cheltuielilor necesare formarii continue a personalului cu atributii in domeniul serviciilor sociale si care activeaza la nivelul judetului respectiv.
Tot din bugetele locale se vor asigura fonduri si pentru finantarea si co-finantarea, in parteneriat cu autoritatile administratiei publice locale, a actiunilor de sensibilizare a comunitatii privind nevoile si riscurile sociale de la nivelul judetului, co-finantarea proiectelor sustinute din fonduri structurale si alte fonduri internationale pentru proiecte din domeniul serviciilor sociale sau finantarea subventiilor destinate serviciilor sociale acordate de furnizorii privati.
"Consiliul judetean are obligatia sa asigure din bugetul propriu sumele in completarea celor alocate din bugetul de stat", se mai arata in proiectul de lege.
1
7
