"Ia te uita, baaa, razbatu in vagauna strigatul unui cioban. Unu beleste un cal!". Nuvela psihologica a lui a lui Marin Preda, "Calul" ne poate fi o unealta folositoare pentru a intelege ambitiile politice din ultimele zile la carma Romaniei pe tema cedarii suveranitatii, comparand diluarea sistematica a statalitatii romanesti cu tematizarea mortii bietului cal.
- Adeptii ordoliberali vazand in institutiile statului social mai intai o povara a societatii, decat un element pentru echitate
Calul din nuvela lui Marin Preda prefigureaza intr-un fel destinul suveranitatii. Imaginea grotesca a calului, "un cal batran, cu parul incretit pe burta si ros de ham aproape pe toata pielea, care "abia mergea", si capul ii atarna in jos, balanganindu-se greu si incet ca o ciutura mare, si hodorogita" poate fi chiar pe masura starii suveranitatii noastre, in prezent erodata de o criza persistenta, mutilata de o regionalizare toxica si ciuruita de o devolutie separatista. In contextul politic, hamul care roade suveranitatea este croit atat din "material" UE cat si din piele ordoliberala: Ambele au ca obiectiv inlaturarea statalitatii, de parca ar fi un cal batran fara folosinta, care cere doar de mancare. Adeptii ordoliberali vazand in institutiile statului social mai intai o povara a societatii, decat un element pentru echitate.
Doar datorita faptului ca notiunea suveranitatii precum a conceputo Jean Bodin, in "Six Livres de la Republique" inca din1576 cuprinde si prerogativele monarhice acelor timpuri "L'Etat, c'est moi" (eu sunt statul) nu insemna neaparat ca acestea sunt integral valabile si dupa mai bine de patru secole: Doar o expunere a acestei constructii de natura unui aquis juridico-politic extrem de complex in maniera unei melodii fredonate "mai din auzite" poate produce confuzia intre persoana sefului de stat si statul in sine. Pentru cei neavizati, Bodin se refera, la calitatea inapelabila si indivizibila a suveranului, cristalizand bazele statului absolutist, care in timp de cateva secole s-a transformat de la unul monarhico-absolutist la unul parlamentaro-democratic.
- Suveranitatea Romaniei, este un produs al Conferintei de la Berlin (1878) care a facilitat trecerea tarii de la suzeranitate otomana la independenta de stat
Inapoi la nuvela lui Marin Preda: Ce stim noi despre personajul nuvelei, Florea Gheorghe, care duce calul la marginea satului unde ii da cu un os in cap pana il omoara? Dincolo de trasaturile naturale ale acestui taran obisnuit, stim ca "acum, de dimineata, inainte ca soarele sa rasara si sa-l apuce caldura, si la care se gandise inca din ziua trecuta", trebuie sa ucida animalul batran. Suveranitatea noastra statala nu este chiar asa de batrana ca sa luam o asemenea hotarare pripita intr-o zi de vara, lepadandu-ne de ea, precum Florea Gheorghe de un animal credincios. Suveranitatea Romaniei, este un produs al Conferintei de la Berlin (1878) care a facilitat trecerea tarii de la suzeranitate otomana la independenta de stat, politica, interna si externa - fapt care ne-ar putea face sa credem, ca tot Germaniei parvine si dupa mai bine de un secol dreptul princiar a primei nopti cu tanara Romanie.
Dincolo de mitul dezvoltarii economiei in aceasta perioada, Romania a devenit in calitate de stat suveran un membru respectabil al comunitatii mondiale. Cea mai mare indatorare la nivel european fata de bancile germane a fost pretul suveranitatii, precum si o tarzie reforma agrara dupa o rascoala infranta, au pecetluit calea spre statul atat national-legionar precum si spre cel national-comunist. Dupa alti douazeci de ani de la inlaturarea comunismului intra si statalitatea romaneasca in retragere.
Acel cal batran, a fost baza existentiala si a lui Floarea Gheorghe, care i-a arat campul, i-a tras caruta si care la dus in spinare. In mod normal caii nu se ucid, chiar daca sunt batrani si nu mai sunt functionali; precum nici un stat nu-si inlatura suveranitate greu dobandita prin jertfele mai multor generatii. Discursul politic, lejer si degajat pe acest subiect il regasim si in nuvela lui Marin Preda prin descrierea narativa a personajului principal: "Florea Gheorghe, alaturi, incepu sa rada, oprindu-se pe loc uitandu-se la el, cum sta stors in mijlocul curtii, cu copitele latite ca niste strachini negre in tarana, si cum nu mai poate merge". Indubitabil statalitatea Romaniei are un pret care dupa nenumarate incercari din istorie de a o inlatura, seamana tot mai mult cu calul din nuvela, adusa si ea in centrul atentie, alias "mijlocul curtii" mediatice, semnalandu-ne incapacitatile ei.
- Ca sa ne razbunam pe 23 august nu trebuie sa inlaturam si statul; acel stat care a asigurat nu doar existenta materiala dar si vatra culturala a tarii
Sa nu uitam ca acele copite latite sunt un simbol pentru truda multor generatii de romani care au luptat pentru aceasta cauza istorica. Spre deosebire de Florea Gheorghe, care cauta oricum discret sa ucida calul, inaintea rasaritului de soare, fara privirile consatenilor, aspiratiile politice de la Bucuresti opteaza pentru lichidarea suveranitatii in maniera unui act public. Ca sa ne razbunam pe 23 august nu trebuie sa inlaturam si statul; acel stat care a asigurat nu doar existenta materiala dar si vatra culturala a tarii.
Suveranitatea poporului ca realizare democratica, spre deosebire de interpretarea depasita a ambitiilor politice "eu sunt statul" nu ramane decat sa fie pielea de pe bietul cal, pe care Florea Gheorghe o mai jupoaie. Lovit in "crestetul buimacit" tinut in franghii respira si bietul cal precum si statul tot mai greu. Dincolo de conditia jalnica a taranului de a mai trebui sa jupoaie si pielea de pe cal, taranul a avut fata de clasa politica actuala o gandire economica mai sanatoasa: nu a dorit sa optimizeze portia alimentara cal / mancare pentru tot satul ci doar pentru curtea lui si nu se temea ca singur, fara cal, l-ar inghitii consatenii, precum politicul se teme de restul lumii, crezand ca fara cedarea suveranitatii nu va face fata globalizarii.
Radu Golban este politolog şi jurist, master in studii europene avansate si doctor în ştiinţe economice
5
1
