România, tara cu 18.300 de biserici(i) si doar 4.700 de şcoli generale; tara în care in ultimii 15 ani s-au desfiinţat peste 21.000 de unităţi de învăţămînt(ii), dar s-a inaugurat cîte o biserica nouă la fiecare două zile.
Romania, o tara ai carei guvernanti reduc paturile de spital din lipsa de fonduri, dar sprijina cu sute de milioane de euro proiectul asa numitei Catedrale a Mintuirii Neamului – o cladire apartinind unei organizatii private.
Romania, tara in care Institutul de Statistica “beneficiaza” de un “sfint patron” si in care Senatul si Banca Nationala sprijina o organizatie promovind un discurs nationalist-ortodox virulent.
Treptat, ca reactie impotriva acestor abuzuri a inceput sa se inchege un raspuns al societatii civile; de exemplu, la mijlocul deceniului trecut Asociatia Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă reusea sa opreasca distrugerea Parcului Carol din Bucuresti, teren vizat de catre Patriarhie pentru amplasarea catedralei.
Care este situatia curenta? Cum se pozitioneaza astazi societatea fata de clericalismul in crestere in ultimii 20 de ani? Dar clasa politica?
Pina de curind era aproape tabu sa abordezi subiectul finantarii cultelor de catre stat, mai ales la nivel de discurs politic. Chiar daca, sporadic, au mai aparut diferite articole in presa ce puneau in cauza hemoragia de fonduri publice catre diferitele Biserici, clasa politica s-a tinut departe de aceasta tema de frica pierderii unei potentiale surse de voturi. E departe momentul 29 iunie 1995 cind un grup de 57 de deputati din intreg spectrul politic (printre ei numarindu-se politicieni activi si azi cum ar fi Radu Berceanu, Ioan Ghise sau Alexandru Sassu) aveau curajul de a se opune tentativelor de legiferare a indoctrinarii religioase in scoli si sesizau Curtea Constitutionala(iii) asupra prevederilor discriminatorii din Legea Invatamintului de la acea data…
Mai ales in ultimul deceniu, implicarea sub diferite forme a cultelor religioase in procesul electoral a devenit o constanta; e suficient sa ne reamintim de celebrul caz al stenogramelor PSD (iv), un scurt citat(v) fiind revelator:
“Ion Solcanu: […] As vrea sa subliniez rolul foarte mare al bisericii in referendum. Ne-a ajutat. Cel putin la Iasi, ce au facut Mitropolitul Daniel si Patriarhul Greciei in timpul slujbei, in fata a zeci si zeci de mii de oameni, este impresionant. (…)
Adrian Nastase: Singurul care a refuzat a fost Bartolomeu Anania, si e important sa stim lucrul acesta… Am vorbit cu dinsul la telefon si mi-a spus ca nu poate sa iasa public pentru ca Funar i-a dat 26 de terenuri in Cluj…”
O rasturnare de situatie a survenit anul trecut cind prin eforturile societatii civile, pentru prima oară după 1989, problema finanțării cultelor de către Stat a intrat în dezbaterea publică.
Astazi, acesta tema a devenit un subiect legitim de dezbatere; stau marturie zecile de articole de presa si emisiuni de radio sau TV (recomand un foarte bun reportaj difuzat de TVR, intitulat “Averea Bisericii”). Astazi, opinia publica a inceput sa constientizeze amploarea deturnarii fondurilor necesare dezvoltarii tarii catre organizatii private sub vesnicul pretext al unor “reparatii” istorice, iar politicienii incep sa inteleaga ca relatiile sulfuroase cu Biserica sint cu doua taisuri si pot sa-i indeparteze pe alegatori, mai ales pe cei din zonele urbane si educate.
In plus, in ultimul an s-au inregistrat o serie de inițiative legislative și luări de poziție în premieră absolută pentru România ultimelor două decenii:
- Declarația Președintelui Traian Băsescu, la Radio România Actualități (11.08.2010): “[…] să terminăm cu fanariotismele acestea […] nu este timpul să construim acum biserici din bani publici. Avem alte priorităţi, poduri […], drumuri distruse de la inundaţii, diguri.”
- Depunerea la Parlament a unui proiect de lege pentru stoparea salarizării preoților de către Stat (BP651 / 16.08.2010)
- Nepromulgarea de către Președinte și retrimiterea în Parlament a proiectului de lege pentru stabilirea parteneriatului între Stat şi Biserică în domeniul asistenţei sociale (11.04.2011)
- Depunerea la Parlament a unui proiect de lege pentru eliminarea posibilității de alocare a banilor de la bugetul de stat direct către anumite biserici (BP344 / 09.06.2011)
De asemeni, Garda Financiara a inceput sa mai controleze din cind in cind legalitatea afacerilor bisericilor si minastirilor (v. cazul de la Curtea de Argesvi), ANAF a mai recuperat din impozitele datorate de culte(vii) si, din nou in premiera, finanțărilor bugetare pentru construcția de noi biserici și renovarea celor vechi s-au redus cu 48%, de la 54,6 milioane de lei în 2010 la cca. 28,3 milioane de lei în 2011.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
