Nota Redactiei: Semnalam un interesant schimb de replici intre Mihail Neamtu si Radu Umbres din subsolul articolului Revoltele britanice, sau ce se intampla cand societatea nu mai are sens.
Mihail Neamtu:
Apreciez intentia autorului de-a oferi o lectura non-ideologica a acestor evenimente. Am insa si rezerve critice. Rezum observatiile mele in citeva puncte.
1. Cred ca multi se grabesc sa identifice o singura cauza in spatele vandalismelor din Londra, Manchester & co.. Nu putem vorbi despre un profil etnic exclusivist: au existat hoti de profil rasial caucazian (albi britanici din tata in fiu), dupa cum au existat si tineri cu origini in Caraibe, etc. Virusul violentei nu tine cont de granitele etnice.
2. Ceea ce ma mira in schimb in toata aceasta discutie este absenta referintei la morala: "sa nu furi" este imperativul etic imbratisat de mai toate traditiile religioase. De aici si reactie de auto-protectie a comunitatii Sikh. Pofta unor tineri de-a suspenda morala intr-un "dincolo de bine si de rau" care sa le permita jaful la drumul mare - asta vine dintr-o societate fara repere, fara valori clare si, mai ales, fara mecanisme de reactie punitiva la incalcarea valorilor de baza ale societatii. Declinul religiei si al familiei, ca si declinul autoritatilor juridice si politienesti, nu pot fi excluse din ecuatie.
3. Mark Duggan (origini africane) n-a fost o victima inocenta a unor politisti abuzivi. Profilul omului era de bandit, in genul Fane Spoitoru (fortez o comparatie). Era inarmat cu un pistol semi-automat.
4. Ma tulbura orice discutie savanta care, incercind sa explice un fenomen, ajunge sa-l justifice. Ideea ca somajul din Tottenham ar putea oferi circumstante atenuante comportamentului vandal este aberant. In Polonia a fost somaj de 15% ani la rindul, in Spanie exista somaj de 40% printre tineri (indignati) si inca asemenea vandalisme nu s-au petrecut.
5. Reactia politiei a fost moale. Mai grav, pedepsele oferite de judecatori au fost penibile. Cum sugera si Dan Tapalaga, politistii din anii 1980 ascultau de o Doamna de Fier. Acum, politistii britanici si-au interiorizat complexul post-colonial, teama de-a nu fi socotiti urmasii Imperiului etc.
6. Problema educatiei si a educatorilor. Daca ne uitam la virsta tilharilor si a jefuitorilor, descoperim lucruri uluitoare. Copii de 9-10 ani la Manchester, uimiti, fericiti si cu pantalonii in vine, alearga cu sticle de vodka in mina... David Cameron avea dreptate sa descrie aceste scene drept reflexe ale unei societati bolnave. Cind au ajuns copiii sa fie agentii acestor furturi (cunoastem problema si prin Romania, dar nu la drumul mare), atunci problema educatiei este imperativa. Ce invata copiii, altceva decit discursul de tip anything goes, toti suntem egali, non-judgemental thinking? Din ce seve sa-si extraga copii reperele morale? Din IPod si muzica rap ascultata ad nauseam? Cind familia e destramata iar biserica se lupta impotriva incalzirii globale, atunci strada si gangul iau rolul caminului si al scolii.
7. Sentimentul impunitatii - ideea ca orice faci este OK, ca societatea iti datoreaza doar intelegere iar Statul doar niste drepturi. Aici multiculturalismul este o problema, pentru ca el nu evoca niciodata o gramatica restrictiva si un tempo al integrarii. Ce vreau sa spun?
E clar ca societatea britanica are, si fara aportul emigrantilor, propriile sale probleme. Este limpede ca multe comunitati non-britanice sunt mai conservatoare decit anumite segmente din societatea-gazda (am vazut la Durham si Oxford femei tinere englezoaice bete crita, facind pipi pe strada, in weekend, dar nu si femei din India cu acest comportament!)...
Pe de alta parte, trebuie sa existe niste reguli si un ritm al integrarii: asimilarea se face in timp si respectind valorile profunde ale societatilor europene (memoria istorica, patrimoniul, traditia crestina, capitalismul, etica muncii, respectul pentru proprietate, rule of law, educatie, ordine constitutionala si stat de drept).
8. Putem oricind trata cauza sau efectul unei boli. Un somnifer iti poate oferi o noapte linistita, dar nu te vindeca de stres, tahicardie etc. La fel si cu aceste proteste...
Radu Umbres:
Apreciez citirea atenta a ideilor mele, dovada observatiile critice. Cateva remarci rapide.
1. De acord. Totusi, supra-reprezentarea anumitor grupuri arata ca deprivarea relativa si deconectarea de normele sociale afecteaza pe unii mai mult decat pe altii.
2. Nu este absenta referinta la morala - este subinteleasa o definire contractuala a moralitatii, nu una transcedentala (Hobbesiana pentru cei care considera ca articolul a fost unul stangist - nu a fost). Argumentul religios nu este foarte puternic - clasa mijlocie atee nu a jefuit.
3. Irelevant. Mark Duggan, Radu Umbres si Mihail Neamtu au aceleasi drepturi in fata legii, pana in momentul in care fac ceva care contravine dreptului. Vom vedea ce a facut Mark Duggan, dar comunicarea politiei a fost deficitara.
4. Explicatia si justificarea sunt doua lucruri diferite. Cred ca este clar din ceea ce am spus ca nu justific sau atenuez gravitatea faptelor, ci incerc sa le pun intr-o perpectiva cauzala. Daca prin "savanta" intelegi non-ideologica, atunci nu ai de ce sa fii tulburat.
5. A fost moale, insa amploarea fenomenului a fost mult mai importanta. Din ce punct de vedere putem judeca hotararile judecatoresti ca "penibile"? Este o judecata de valoare identica cu cea facuta de cei care considera jafurile legitime. Iar politia nu asculta de o "Doamna de Fier", ci respecta prevederile legale. Nu sunt sigur ca guvernarea Thatcher este un model de coeziune si echitate sociala.
6. De acord. Probabil ca aici este o problema cea mai grea. Este posibil ca institutiile religioase sa fie relevante, dar familia si scoala sunt pe primul loc, si aici este foarte greu sa actionezi. Parerea mea este ca familiile destramate trebuie reconstruite prin integrare socio-economica, locuri de munca, comunicare cu institutiile guvernamentale, si crearea ideii ca nu sunt lasate deoparte in timp ce societate merge pe drumul ei.
7. Nu stiu cat de "europene" sunt acele traditii. La fel de europene sunt traditia rascoalei si anticlericismul (in Anglia incepand cu secolul XIII), si traditia revolutiei (in Anglia incepand cu secoulul XVII). Memoria istorica, patrimoniul, traditiile religioase sunt regasite din Alaska in Etiopia, dar de obicei sunt folosite in alte scopuri decat cele democratice si de egalitate in fata legii.
8. Nimic de adaugat, absolut corect.
Iti multumesc pentru atentia acordata argumentelor mele si apreciez critica, cu rezervele exprimate.
7
8
