Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Programul economic USL – o a treia cale?

de Mihnea Vasilache     Contributors.ro
Vineri, 27 mai 2011, 19:26 Actualitate | Opinii

Mihnea Vasilache
Foto: Contributors.ro

Fostul prim ministru britanic Tony Blair si fostul presedinte american Bill Clinton sunt considerati ca fondatorii si practicantii cei mai de succes ai ideologiei politico-economice „The Third Way”. Asa zisa „a treia cale”  a intentionat sa fuzioneze politici economice de dreapta cu politici sociale de stanga. Programul economic USL publicat pe 27 mai este prima incercare romaneasca de a adopta o astfel de ideologie.

Prezentarea  este schematica, dar realizata profesionist si contine doua parti: o analiza critica a situatiei dificile in care se afla economia romaneasca in prezent si o serie de masuri de relansare. Prima parte, care ocupa 29 din cele 49 de pagini ale prezentarii, nu aduce nicio surpriza. Situatia si cifrele prezentate sunt biencunoscute si au fost analizate si criticate in mod repetat inclusiv de subsemnatul asa ca am sa trec direct la cele 20 de pagini dedicate programului economic al USL. In mod nesurprinzator, pentru ca este pana la urma un document politic, acest program este complet lipsit de detalii si analize de tip cost – beneficiu al diferitelor masuri propuse. Poate vor fi furnizate intr-un document ulterior. In cele ce urmeaza incerc sa analizez putinele cifre propuse si las analistii politici sa discute diferite tinte laudabile precum infiintarea diferitelor comitete si comitii destinate eficientizarii statului si birocratiei.

  1. Ritm media de crestere anual de 4% (pag. 29). Banuiesc ca aceasta tinta este o cifra reala (si nu nominala) avand in vedere inflatia prezisa a fi de 5.1% in 2011. De unde vine aceasta tinta precisa? In teorie, economistii calculeaza o rata potentiala de crestere a economiei numita „natural gross domestic product” care este cel mai mare nivel de PIB real care poate fi sustinut pe termen lung bazat pe resursele naturale, fizice si umane ale unei tari. Adica, de exemplu, in conditii de „full employment” si inflatie compatibila cu NAIRU (non-Accelerating Inflation Rate of Unemployment). Pentru Romania ultimilor 10 ani aceasta cifra a fost estimata de Institutul de Prognoza Economica din cadrul Academiei Romane (http://www.ipe.ro/rjef/rjef3_10/rjef3_10_1.pdf) in intervalul 4.5%-6%. Cu alte cuvinte, USL propune o crestere economica sub potentialul teoretic de crestere a economiei romanesti. Tot ce pot sa spun este ca o astfel de evolutie va reduce rata inflatiei si in consecinta a dobanzilor pe lei dar suspectez ca nu asta este intentia.
  2. Cel putin 1 milion de locuri de munca (pag 30). In afara de faptul ca este o cifra rotunda ma intreb de unde vine aceasta tinta. Conform ultimului buletin statistic al Institutului National de Statistica (http://www.insse.ro/cms/files/arhiva_buletine2011/bsl_2.pdf) Romania are aproximativ 4.1 milioane de angajati si o rata a somajului de 6.6% ceea ce implica o forta totala de munca de 4.4 milioane. In acest context 1 milion de locuri de munca aditionale inseamna somaj 0% precum si inca 700,000 de lucratori de importat sau de scos din economia subterana.
  3. Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale (pag. 33). O intentie laudabila si ne-controversata sustinuta si de actuala putere. Ce lipseste este impactul bugetar, calendarul si finantarea (macar initiala) a acestei masuri. In 2010 taxele tip CAS au contribute aproximativ 28% din veniturile totale ale statului. O scadere a nivelului cu 5% (adica de la 44.4% la 39.4%) inseamna o reducere a veniturilor bugetare cu aproximativ 3.1% (presupunand ca se face imediat). Se mai propune deasemenea reducerea integrala a CAS datorata de angajatori pentru 1 an de zile – aceasta contributie variaza in functie de post si angajator dar este un minim de 60% din totalul CAS. O astfel de masura ar costa in consecinta enorma suma de 17% din veniturile bugetare in anul respectiv! A treia masura propusa pentru crearea de noi locuri de munca este zero taxe pentru angajarea in regim part time (cum se defineste?) pentru tinerii sub 25 de ani si persoanele peste 55 de ani. Nu pot estima rapid costul acestei propuneri dar totalizand costurile acestor masuri rezulta aproximativ 20% din veniturile totale ale statului. Sigur, pe termen mediu si lung impactul poate fi net pozitiv ca urmare a scaderii somajului si a intrarii in legalitate a unei parti din forta de munca la negru dar impactul pe primii ani trebuie cuantificat, finantat si conformat cu acordul FMI altfel credibilitatea unor astfel de propuneri este minimala.
  4. Cresterea salariului minim pe economie la 800 lei/luna (pag. 33). Salariul minim pe economie este in prezent de 670 de lei/una deci se propune o crestere cu 19%. O astfel de masura reprezinta un cost suplimentar pentru angajatori si ca atare se bate cap in cap cu dorinta de a crea 1 milion de locuri de munca. Cat de mare este acest cost? INS nu publica numarul de persoane care castiga salariul minim pe economie dar ne spune ca salariul mediu este de 1944 de lei/luna si ca 62% din angajati castiga sub 1500 de lei/luna. Presupunand ca salariile sunt distribuite normal (in sens statistic) reiese ca aproximativ 20% din angajati (adica 800,000 de persoane) castiga salariul minim pe economie. Cu alte cuvinte costul suplimentar pentru angajatori este de 130 de lei x 800,000 x 12 luni adica aproximativ 300 de milioane de euro pe an. Este de inteles incercarea de a ridica nivelul de viata al categoriilor cele mai sarace de muncitori dar acest lucru trebuie facut in mod credibil, adica insotit de o analiza cost-beneficiu.
  5. Impozitul diferentiat (pag. 34). In principiu, o masura de stanga dar in realitate din cauza mentinerii nivelui maxim la 16% o simpla taiere de taxe ale categoriilor de muncitori cu venituri mici. Din nou o idee buna in principiu, dar cat costa? Impozitul pe venit aduce numai 6% din veniturile bugetare si marea majoritate vine de la oameni care castiga mai mult de 1600 de lei pe luna (pragul propus de USL pt taxarea maxima) asa ca estimez acest cost la aproximativ 1%.
  6. Scaderea TVA la 19% in 4 ani (p. 34). TVA este principala sursa de venituri a bugetului estimata fiind sa aduca 43% din veniturile statului in 2011. Scaderea graduala (sa zicem 1.25% pe an) ar costa in consecinta 2.2% din veniturile bugetare pe an. Nu iau in considerare aici cresterea consumului ca urmare a unei rate mai mici a TVA, aceasta crestere va veni in timp dar estimarea acestui beneficiu este in afara scopului acestui articol.

Impactul total al masurilor 3, 5 si 6 este de reducere imediata a veniturilor bugetare de aproximativ 23% din veniturile bugetare. In timp aceste masuri vor aduce si beneficii dar cuantificarea lor este mult mai complexa. Pana atunci aceste costuri trebuie finantate in mod credibil si consistent cu previziunile acordului cu FMI.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro



Citeste mai multe despre   























Material sustinut de Superbrands

Recomandari de vara de la librarii Humanitas

Librariile Humanitas au aparut ca entitate juridica in anul 1993, insa primele doua librarii au fost deschise sub egida Editurii Humanitas inca din 1991. Cu peste 25 de ani in piata de distributie si vanzare de carte din Romania, compania isi propune sa ramana in continuare lantul de librarii cu cea mai mare pondere de carte din Romania, acordand editurilor nationale si locale, dar si autorilor romani, sansa de a ajunge la public.

1106 vizualizari






Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă