Moneda euro- elemente de vulnerabilitate

de dr. Radu Golban     HotNews.ro
Joi, 26 mai 2011, 9:49 Actualitate | Opinii

Radu Golban
Foto: Arhiva personala

Cu riscul de a fi acuzati de formalism, ne propunem sa invocam cateva aspecte care ne vor permite, ulterior, sa elaboram o analiza critica privind functionalitatea Eurosistemului. Plecand de la disputele din culisele Uniunii vom incerca sa identificam raspunsurile la doua intrebari: Euro - moneda create dupa lozinca U.E. - "Unitate in diversitate"? si Eurosistemul - atom fara nucleu sau atom cu 16 nuclee?

Euro- moneda creata dupa lozinca U.E.- "Unitate in diversitate"?

Argumentele pe seama carora a "incoltit" aceasta idee au fost:
1. Moneda unica nu are o denumire unanim acceptata. Denumirea "euro" s-a impus in timpul Consiliului European de la Madrid din 15-16 decembrie 1995. Aceasta denumire nu a intrunit insa unanimitatea de fond (respingeri venind din partea prim-ministrului britanic si din partea grecilor care au invocat o problema de ordin fonetic). S-a ajuns la urmatorul compromis: numele monedei unice este "euro" la nominativ singular in toate limbile, iar declinarea este acceptata in celelalte cazuri (dativ, acuzativ), cu conditia mentinerii unei radacini comune "eur". Compromisul nu se aplica decat la legislatia europeana si nu acopera eventualele texte ale legislatiilor nationale.

2. Moneda unica nu este emisa de o singura entitate, avand mai multe ¬mame¬.  Bancnotele si  onedele euro au ridicat multiple probleme, inainte chiar de a li se discuta designul. In primul rand, productia banilor era extrem de diferita in tarile membre. Treisprezece state aveau, in momentul intrarii in vigoare a Tratatului de la Maastricht, propriile centre de productie.

In Austria, Franta, Belgia, Danemarca, Grecia, Irlanda, Italia si Marea Britanie, atelierele de tiparire erau servicii ale Bancii Centrale. In Finlanda si Suedia, acestea erau societati private, cu actionar unic Banca Centrala. In Spania, atelierul de tiparire este un organism public, extern institutului de emisiune. In Olanda, bancnotele sunt tiparite de catre o firma privata la comanda Bancii Centrale. In Germania, Bundesbank are doi furnizori diferiti (o societate privata si o intreprindere publica). Portugalia si Luxemburg nu isi produc propriile bancnote, acestea fiind tiparite in Anglia si Franta.

3. Moneda unica prezinta particularitati de inseriere teritorial-statala. Bancnotele europene sunt usor de identificat cu ajutorul numarului de serie: trebuie doar sa stim ceea ce Consiliul Guvernator nu a  pronuntat niciodata, si anume faptul ca tarilor ordonate alfabetic (dupa limba nationala)  le-a fost atribuita litera din alfabetul inversat. Astfel, de exemplu, bancnota Belgiei - Belgie/Belgique - ca prima tara dupa alfabet a primit ultima litera, Z, iar Finlanda - Suomi/Finland - ca ultima tara a alfabetului a primit a douasprezecea litera, L. Bancnotele Bancii Nationale Austriece sunt marcate cu un N, iar cele ale Bancii Federale cu un X.

Singura exceptie de la acest sistem o face Banca Nationala Elena - Ellas - careia i-a fost atribuita antepenultima litera rezervata pentru Banca Nationala Daneza - Danmark - Y. Situatia prezentata nu se rezuma doar la a raspunde la un set de cerinte de ordin logistic, ci reflecta o vadita intentie de a controla separat (la nivel de stat membru) anumite riscuri, precum intentia de a parasi uniunea monetara (in cazul in care o tara decide iesirea din U.E.M. s-ar scoate din circulatie doar bancnotele emise cu seria specifica statului respectiv) sau sensul/directia tranzactiilor intracomunitare achitate in numerar (permitand controlul circulatiei monetare prin inserierea asociata fiecarui stat membru).

4. Moneda unica "nu este unica" sub aspectul simbolisticii si designului. Cu greu s-a ajuns la un acord asupra aspectului si numelui monedei unice.  In cele din urma, s-a ajuns la un consens cu privire la simbolistica europeana a bancnotelor: bancnotele si biletele euro nu au inscriptionate simboluri evident nationale, doar monedele au o parte "europeana" si una "nationala".

5. Autonomia in materie monetara exista inca la anumite niveluri in zona Euro. De exemplu, Finlanda si Olanda nu folosesc monedele de 1 si 2 eurocenti (desi aceste monede au fost batute, dar, mai ales in cazul Finlandei, au devenit obiecte de colectie), ca urmare a cerintelor retailerilor, care au sustinut ca folosirea acestora este prea costisitoare.

6. Euro este moneda oficiala si in doua teritorii extra-europene, Saint-Pierre-et-Miguelon si Mayotte, care apartin de Franta, dar nu fac parte din Uniunea Europeana si care pot utiliza moneda unica in baza unei intelegeri cu Uniunea Europeana. Euro este utilizat de facto in Andorra, Kosovo si Muntenegru (in acestea doua din urma, fara nicio intelegere oficiala cu Uniunea).

 Eurosistemul -  atom fara nucleu sau atom cu 16 nuclee?

Aceasta intrebare s- a impus din urmatoarele considerente:
1. Eurosistemul nu dispune de un centru monetar. Este vorba despre unitatea descentralizata dintre douasprezece banci centrale (nationale) si Banca Centrala Europeana care este responsabila dedispunerea si dirijarea banilor in Uniunea Economica si Monetara. Doar putini stiu ca in Sistemul Euro european Banca Centrala Europeana nu joaca un rol central, asa cum sugereaza numele acesteia. Mai mult decat atat, ea nici macar nu este o banca de emisiune (asa cum am aratat si mai sus).

2. In cadrul Eurosistemului se practica dobanzi reale diferentiate. Pentru o adevarata zona monetara nu este suficient sa se monitorizeze o dobanda nominala unitara; unitatea sistemului este afectata prin practicarea unor dobanzi reale diferite de la un stat membru la altul, ceea ce afecteaza perspectivele de dezvoltare cu sanse egale.

3. Eurosistemul promoveaza o politica discriminatorie din punctual de vedere al garantiilor publice si private acceptate. La nivelul politicilor monetare promovate de statele member acest aspect este depasit.

4. In cadrul Eurosistemului Banca Centrala Europeana nu joaca rolul unui imprumutator de ultima instanta. Aceasta deoarece nu exista o institutie apta sa puna la dispozitie si sa coordoneze lichiditatile necesare in cazul unei crize financiare.

Ca o consecinta a celor enuntate de Otto Steiger (2004), se remarca faptul ca U.E.M. nu are o centrala monetara puternica, iar B.C.E. nu este o banca de rezerve. Desi Bancii Centrale Europene i s-a conferit rolul de institutie monetara centrala a sistemului euro, iar bancilor centrale nationale li s-a conferit doar rolul de executant de ordine (emise de B.C.E.), realitatea este cu totul alta.

Un aspect care "irita" destul de mult este cel privind insemnele monedelor euro. In cazul monedelor euro (care au o parte nationala) Consiliul Guvernator al sistemului Euro (numit Consiliul B.C.E.) a hotarat (din anul 1998) ca pe suportul material al monedei europene sa lipseasca identificarea bancilor nationale de rezerve emitente (de exemplu, in cazul bancnotelor de dolari bancile de rezerve emitente sunt clar specificate). De ce? Existau temeri fata de o eventuala criza financiara a unui stat membru, in care bancnotele acestuia nu ar fi fost acceptate la cursul de paritate sau ar fi putut fi refuzate.

Pentru a nu figura ca prima banca centrala din lume care, conform bilantului sau, nu este o banca de rezerve, Consiliul Guvernator a hotarat ca opt procente din bancnotele emise de bancile centrale nationale sa figureze ca bancnote ale B.C. E. si sa fie mentionate in balanta acesteia.

Prin aceasta manevra B.C.E. nu a devenit o banca centrala adevarata. B.C.E. are dreptul de a emite bancnote, dar este exclusa de la operatiunile principale de refinantare. Ea poate actiona doar in cazuri de exceptie, cu acordul Consiliului Guvernator -  institutia decisiva a Sistemului Euro.
Pana acum, B.C. E. nu a emis nicio bancnota. Mai mult, B.C.E. este o fiica a bancilor centrale nationale, care i-au pus la dispozitie capitalul, dar care este administrata de catre cele saisprezece mame ale sale.

Astfel, pozitia B.C.E. in sistemul Euro nu este cea a unei centrale monetare puternice. Politica monetara comuna pentru zona Euro, dobanda de refinantare si sumele de repartizat sunt hotarate de catre Consiliul Guvernator in care -  in comparatie cu Consiliul Sistemului Federal de Rezerve American -  cei saisprezece guvernatori ai bancilor nationale detin o majoritate de aproape trei sferturi fata de cei sase Guvernatori ai B.C.E. Rolul B.C.E. este limitat, constand in coordonarea hotararilor Consiliului Guvernator si a operatiunilor de refinantare a bancilor centrale nationale. Mai mult, Presedintele B.C.E. poate doar pronunta hotararile Consiliului.

Radu Golban este politolog şi jurist, master in studii europene avansate si doctor în ştiinţe economice



Citeste mai multe despre   























Material sustinut de Superbrands

Recomandari de vara de la librarii Humanitas

Librariile Humanitas au aparut ca entitate juridica in anul 1993, insa primele doua librarii au fost deschise sub egida Editurii Humanitas inca din 1991. Cu peste 25 de ani in piata de distributie si vanzare de carte din Romania, compania isi propune sa ramana in continuare lantul de librarii cu cea mai mare pondere de carte din Romania, acordand editurilor nationale si locale, dar si autorilor romani, sansa de a ajunge la public.

2194 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Datoria Germaniei , (Joi, 26 mai 2011, 17:17)

    roman polanschi [anonim]

    catre Romania .
    Nu Radu Golban a descoperit datoria Germaniei interbelice de multe miliarde de dolari catre Romania?
    In mod normal dul Radu Golban ar trebui sa si traga radacinile din zona Clujului .
  • 0 (0 voturi)    
    vae victis! (Joi, 26 mai 2011, 17:27)

    bibicu [anonim]

    Mare respect pt munca depusa de autor in legatura cu datoria Germaniei fata de Romania din perioada de dinainte de WW2! O mare mizerie la care contribuie si in prezent autoritatile,prin dezinteres!Nu vreau sa mai pomenesc si faza cu tezaurul din Rusia Sovietica,fata de care aceleasi autoritati actuale stau impasibile,desi rusii ne trateaza dupa cum meritam.Acest neam decade din ce in ce mai vizibil dpv economic;am ajuns furnizorii de sclavi ai statelor dezvoltate si o piata de consum pt produse low-cost (calitate varza). Consumam putin si prost,aproape tot cumparat pe credit extern.Cetateni UE cu salarii din Africa Ecuatoriala!!
  • 0 (0 voturi)    
    Cehia (Vineri, 27 mai 2011, 0:36)

    moucha [anonim]

    In Cehia se poate plati aproape oriunde la magazine cu Euro, primind in schimb Coroane Cehesti ca rest, la un curs pe care magazinul il afisaza.


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri