Zilele, astea CCSB a realizat un sondaj național, la comanda Antenei 3. Sondajul a fost realizat pe 904 cazuri, în perioada 2-5 mai. Eșantionul e reprezentativ pentru populația adultǎ neinstituționalizatǎ a României. Sondajul a fost realizat telefonic (CATI).

Mirel PaladaFoto: Hotnews

Douǎ din întrebǎrile pe care le punem frecvent în chestionare sînt legate de autopercepția ideologicǎ și de status material. Pe scala stînga dreapta, de la 1 la 10, unde vǎ aflați? Dar pe scala sǎrac bogat, de la 1 la 10, unde vǎ aflați?

Rǎspunsurile sînt urmǎtoarele:

Fig. 1. Autopercepția ideologicǎ. Scala stînga – dreapta

Dupǎ cum vedeți, cam dese barele alea pe acolo. Unul din lucrurile care se fac de regulǎ în astfel de cazuri este sǎ se simplifice categoriile, sǎ se agrege în unitǎți mai mari, cu sens. În cazul nostru, grupǎm în trei categorii: stînga, de la 1 la 4, centru, mijlocul de rǎspunsuri 5 și 6, dreapta, de la 7 la 10. Mai e o a patra categorie, a celor care nu rǎspund la aceastǎ întrebare.

Rezultǎ urmǎtoarea împǎrțire ideologicǎ a populației României:

Fig. 2. Scala stînga dreapta. Categorii

Din experiența celorlalte sondaje, gruparea este una puternic stabilǎ, cel puțin în ultimii ani și la nivelul mǎsurǎrii telefonice. Identificǎm patru sferturi aproximativ egale: de stînga, de centru, de dreapta, nedefiniți ideologic.

Putem face același lucru, la aceleași puncte de împǎrțire: 1 … 4, 5…6, 7 … 10 și 99, și cu rǎspunsurile la întrebarea bogat – sǎrac.

Fig. 3. Autopercepția de status material. Scala sǎrac – bogat

Fig. 4. Scala sǎrac – bogat. Categorii

Dupǎ cum puteți vedea, spre deosebire de agregarea scǎlii stînga – dreapta, în acest caz categoriile nu sînt în nici un caz echilibrate. Cei mai mulți, jumǎtate, se poziționeazǎ în zona Nici prea prea, nici foarte foarte, în zona lui 5 și 6. Aproape 40% se definesc sǎraci. Doar 10% se definesc bogați. Foarte puțini refuzǎ ori nu știu sǎ rǎspundǎ la aceastǎ întrebare, drept pentru aceastǎ categorie nici nu va mai fi luatǎ în analizǎ în cele ce urmeazǎ, cǎ avem prea puține cazuri și nu înțelegem nimic din punct de vedere al relevanței statistice.

Pe de altǎ parte, ca și în cazul scalei precedente, aceastǎ agregare prezintǎ o foarte bunǎ stabilitate de mǎsurare de la un sondaj la altul, semn cǎ identificǎm niște straturi sociale care chiar au sens, nu o agregare artificialǎ de procente.

Buuun. Acum, întrebarea pe buzele tuturor este una simplǎ: cum voteazǎ, dom’le, ǎștia? Implicit, întrebarea este una de încercare de limpezire a apelor. Putem sǎ identificǎm o asociere între categorii sociale ori atitudinale și partidele din România?

Inevitabil, analiza noastrǎ se va limita doar la primele trei mari partide: PSD, PNL și PDL, din douǎ motive. Pe de o parte, ei sînt de fapt actorii principali într-un peisaj politic din ce în ce mai bine definit. Pe de altǎ parte, doar în cazul acestora avem suficiente cazuri, rǎspunsuri încît sǎ le putem intersecta cu variabilele stînga-dreapta ori bogat-sǎrac. Mai construim o a patra categorie rezidualǎ, Restul partidelor, în care bǎgǎm la grǎmadǎ tot ce nu e PSD, PNL ori PDL.

Analiza se face doar pe rǎspunsurile explicite de vot, dînd la o parte pe nehotǎrîți, pe cei care declarǎ cǎ nu vor merge la vot ori pe cei care pur și simplu refuzǎ sǎ rǎspundǎ la aceastǎ întrebare.

Analiza o facem din total populație, nu doar din cei care estimǎm cǎ merg la vot, pentru a ne putea bucura de întreg volumul de eșantion. Într-adevǎr, sînt ceva diferențe de intensitate de vot, însǎ mici, iaca acolo max. 2 puncte procentuale, deci concluziile nu diferǎ mult.

Și veți vedea cǎ putem trage concluzii bine definite, pentru cǎ relația identificatǎ este puternicǎ.

Sǎ facem ce știm mai bine: sǎ facem grafice. Nu uitați: vrem sǎ rǎspundem la întrebǎrile: cu cine voteazǎ cei care se definesc singuri a fi de stînga? Dar cei autodefiniți de dreapta? Dar cei de la mijloc? Dar bogații? Dar sǎracii?

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro