Telegramele Wiki au fost Graalul jurnalistilor romani si bau-baul politicienilor. Doar ca pe omul obisnuit il cam doare in cot de ele. Exploziile de audienta previzionate ca urmare a difuzarii telegramelor secrete nu au aparut. Traficul pe site-urile HotNews.ro, Adevarul sau Realitatea sunt doar cu putin mai mari in zilele Wiki decat in alte zile obisnuite. Pepe si Oana i-au batut mar pe diplomatii americani de la Bucuresti, cu tot cu secretele lor. De ce?
In primul rand exista secrete si secrete si asta e valabil si pentru telegramele americanilor. Gasim acolo destule zvonuri: categoria de secrete cea mai sclipicioasa si putin adanca. Vicii, relatii amoroase, barfitori cu pacat... lucruri care aluneca bine la o bere. Aici si-au gasit unele televiziuni material zemos bun de tocat. Luni seara, intr-o emisiune de „prime time”, desfasuratorul stirilor arata asa: Oana/Pepe – Wiki - Moni/Iri. Era de asteptat ca diplomatii americani sa fie umiliti de Oana si de Iri in cursa stirilor tabloide, ca doar e profesia celor din urma. In plus e convenabil pentru unii: sub paietele zvonurilor, stofa de buna calitate a telegramelor devenea invizibila. Ocupa timpul oamenilor cu informatii inutile si vei arunca in derizoriu chiar si stirea ca „a venit sfarsitul lumii”.
Cea de-a doua categorie de wiki-secrete parca au fost scrise de Polichinelle. Aceasta marioneta care isi schimba numele in functie de decorul in care joaca (Pulcinella in Italia, Polichinelle in Franta) detine acea gama de secrete pe care multi le cunosc, dar despre care putini au indrazneala sa vorbeasca. Dar nici astfel de secrete nu sunt extrem de atractive caci planteaza in noi frici pe care nu dorim sa le infruntam. Din felurite motive, Romaniei i-au lipsit multa vreme clovnii-nebuni care sa-i spuna Imparatului ca e gol si, nu de putine ori, rolul acestui personaj a fost preluat chiar de catre ambasadorii americani care s-au perindat la Bucuresti. Caci daca clovnul-regelui poate rosti adevarul fara sa se teama pentru capul sau, restul poporului nu beneficiaza de imunitate diplomatica.
Intre timp s-a pornit si dezbaterea care pune fata in fata pro-americanismul vs. anti-americanismul. Dar premisele sunt inocente, de parca la Washington ar fi mai multi pro-romani decat la Moscova. Realpolitik-ul nu e vorba goala nici in Rusia nici in SUA, ambele tari urmarindu-si la Bucuresti propriile interese. Apare o intrebare necesara: genereaza interesele americanilor mai multa prosperitate decat cele ale rusilor? Doar ca aceasta intrebare este independenta de continutul Wikileaks si, in acest context, ea nu face nimic mai mult decat sa ne indeparteze de acele diamante care sunt ascunse in telegrame.
Diamante care raman deocamdata ingropate sub cele trei straturi de fleacuri, zvonuri si filozofeli. Acolo dedesubt exista cateva capete de secrete ce pot fi identificate in telegramele publicate pana astazi. Pentru a le gasi cineva are nevoie de timp, caci nicio informatie nu tipa „uite-ma, sunt importanta!”, iar telegramele nu sunt doua-trei, ci o mie. Pentru a le intelege, cineva are nevoie de cunostinte deja dobandite in anumite zone, cele mai interesante informatii tinand de domeniul geostrategic si energetic. Pentru a le exploata pana la capat, cineva are nevoie de fler si de spirit investigativ, caci aceste informatii sunt doar capatul firului care conduce in inima secretului. Acest „cineva” este jurnalistul, telegramele Wiki fiind domeniul sau de lupta. Dar, precum orice alta breasla din Romania, si cea a jurnalistilor este deprofesionalizata. Astept insa curios ca acei jurnalisti pur-sange care lucreaza inca in Romania sa prinda capatul acestor secrete. Rezultatele ar putea fi miraculoase, dar asta doar daca lucreaza in redactii care permit miracole in stilul Watergate.
Dreptate nu au nici cei care alatura cuvantul „fleacuri” particulei „wiki”, dar nici cei care slavesc efectul lor epocal. Telegramele americanilor contin de toate: sclipiciosenii, zvonuri dar si informatii cu mult potential. Mingea este acum in terenul breslei jurnalistilor, care de mult nu a mai avut ocazia unui meci atat de important. Si abia atunci cand aceasta breasla va decide sa nu mai faca genuflexiuni pe margine, ci sa intre in joc, abia atunci va incepe adevarata vanatoare a Graal-ului. Pana atunci, telegramele Wiki sunt doar bau-baul mic si roz al politicienilor si durerea noastra de cot.
2
3
