Cazul de la manastirea Petru Voda – unde maicutele i-au cantat parintelui Iustin Parvu « Sfanta tinerete legionara » – poate si merita comparat cu un caz relativ asemanator din Statele Unite, judecat in 2003 de catre Curtea Suprema a US, si asta fara a forta paralele intre Miscarea Legionara si Ku Klux Klan.
Sa recapitulam : Cazul de la manastirea Petru Voda – unde maicutele i-au cantat parintelui Iustin Parvu « Sfanta tinerete legionara » – poate si merita comparat cu un caz relativ asemanator din Statele Unite, judecat in 2003 de catre Curtea Suprema a US, si asta fara a forta paralele intre Miscarea Legionara si Ku Klux Klan.
O lege din statul Virginia incadra drept Class 6 felony orice aprindere a unei cruci, asumata prima facie drept evidenta intentie de a intimida o persoana sau un grup (in « virtutea » traditiilor mai degraba recente ale KKK). Curtea Suprema i-a dat dreptate lui Barry Black (organizatorul adunarii KKK si cel care a aprins crucea), delcarand legea din Virginia neconstitutionala, in virtutea Primului Amendament al Constitutiei Americane (care include “libertatea cuvantului”). [Nota: cazul e ceva mai complicat, fiind cuplat cu un altul – Elliott si O’Mara – dar acesta nu schimba radical fondul problemei.]
Rationamentul Curtii mi se pare fascinant. Din pacate, din motive de spatiu voi fi nevoit sa-l rezum.
- Accepta « argumentul Virginiei », conform caruia arderea unei cruci este un simbol al urii. Mai mult, ca amenintarea sau intimidarea pe care ‘simbolul’ e menit sa-l transmita de cele mai multe ori e cat se poata de reala. Considerand istoria violenta a Klanului, posibilitatea agresiunii sau chiar a mortii e mai mult decat ipotetica.
- Pe de alta parte, accepta si ca, in conditii normale, Primul Amendament le refuza statelor dreptul de a interzice « diseminarea unei doctrine sociale, economice sau politice despre care majoritatea cetatenilor cred ca e falsa si incarcata de consecinte rele ».
- Cu toate acestea, protectia oferita de Primul Amendament « nu este absoluta ». Guvernul are voie sa cenzureze libertatea cuvantului in situatiile in care potentialul beneficiu al libertatii este contrabalansat cu varf si-ndesat (« clearly outweighed ») de catre interesul societatii in pastrarea ordinii si moralitatii.
(Exemplele sunt numeroase : hate-speech/discursul care incita la ura, materialele obscene/pornografice, si-n general toate cazurile in care exista “a clear and present danger” – un pericol clar si iminent. Nu poti striga, bunaoara, « foc » intr-un cinematograf plin de oameni. Vei crea panica, oamenii se vor imbulzi spre iesire si se vor calca in picioare. O « gluma » de felul asta te duce direct la puscarie.)
Pana la acest moment al argumentatiei, asadar, « Virginia » sta binisor. Prima parte a legii prevede ca e ilegal pentru « orice persoana sau grup de persoane sa arda, sau sa determine incendierea, unei cruci pe proprietatea altcuiva, un drum, sau altfel de spatiu public. » Vine insa acum ultima parte : « Orice incendiere a unei cruci va fi evidenta prima facie a intentiei de intimida o persoana sau un grup de persoane ». In acest prima facie se rasuceste, in fapt, intregul caz.
Rationamentul Curtii se desfasoara in continuare asa :
- Garantiile constitutionale NU ingaduie unui stat sa interzica promovarea sau incitarea la utilizarea fortei sau a violarii legilor, cu exceptia cazurilor in care este directionata in asa fel incat sa produca o imediata incalcare a legilor sau trecerea la actiune. [Nota : rezumatul e aproximativ.] Pot asadar sa declar public ca as vrea sa impusc presedintele, sa omor toti arabii sau toti ochelaristii, pot sa chem lumea la neplata taxelor si alte incalcari ale legilor. Atata vreme cat nu exista un « clear and present danger » ma aflu protejat de Primul Amendament.
- Virginia NU a incalcat Primul Amendament cand a condamnat aprinderea unei cruci cu scopul intimidarii sau amenintarii cuiva. L-a incalcat, insa, in momentul in care a introdus clauza prima facie, asumand automat ca orice incendiere a unei cruci reprezinta o asemenea amenintare imediata.
- Procedand astfel, statul Virginia a creat « un risc inaccetabil pentru suprimarea ideilor », intimidand, practic, discursul si manifestarea politica. In consecinta, legea statului Virginia este neconstitutionala. Ergo, arestarea lui Barry Black (si cea a lui Elliott si O’Mara) e lovita de nulitate.
Inseamna aceasta decizie o aprobare tacita a gestului lui Black sau o sustinere a KKK ? Nicidecum. Curtea il mai citeaza, in incheierea argumentatiei, pe Gerald Gunther: “Lectia pe care am invatat-o din copilaria mea in Germania Nazista si din viata mea fericita in aceasta tara [Statele Unite] este necesitatea de a umbla pe cararea adeseori dificila in care sa condamn cu toata puterea ideile de ura ale bigotului, interzicand in acelasi timp comunitatii orice incercare de interzice asemenea idei prin forta legii”.
Vorba englezului : « Domnule, sunt total impotriva a ceea ce sustii, dar pentru dreptul dumitale de a nu avea dreptate sunt gata sa mor ! »
La fel de bine, Curtea l-ar fi putut cita si pe John Stuart Mill – un personaj fascinant din toate punctele de vedere, a carui poveste isi mai asteapta inca romancierul si ecranizarea. Liberal usurel socialist, promotor al reprezentarii proportionale intr-o tara care a inventat de facto sistemul majoritar, copil minune crescut ca un experiment al tatalui sau (James Mill) si al maestrului tatalui, utilitarianistul Bentham, suicidal pe la douazeci de ani, promotor al drepturilor femeilor si adulter, Mill a trait, printre altele, si o poveste de dragoste interzisa ce l-ar face sa paleasca de invidie pe Marquez cu a sa carte « In vremea ciumei » [Nota : Am mai spus povestea, pe scurt, in alte ocazii, dar ‘la cererea publicului’ as mai face-o inca o data. Merita.]
In faimosul sau eseu Despre Libertate (On Liberty), Mill aduce o serie de argumente pentru a nu cenzura nici macar opiniile total gresite. Nu le mai enumar aci. De departe, insa, cel mai convingator argument mi se pare acesta : orice adevar, pentru a nu deveni litera moarta (« dead dogma ») trebuie confruntat la rastimpuri cu opusul sau. Trebuie, cu alte cuvinte, dezmortit din cand in cand.
Concluziile le poate trage fiecare.
Citeste si comenteaza pe Contributors.ro
