Evacuarea vadimismului, decizii curajoase si ticalosia in direct

Marţi, 4 ianuarie 2011, 21:06 Actualitate | Opinii

Recititi cu atentie argumentarea judecatoarei Luiza Ecaterina Stefan, care a decis, prin sentinta din 30 septembrie 2010, evacuarea PRM in regim de urgenta din vila ocupata abuziv in centrul Capitalei, pe Emile Zola. O sentinta clara si curajoasa, intr-o procedura de evacuare clasica impotriva  cuiva care ocupa abuziv proprietatea altuia. Andrew Caranfil, fiu de fost ministru din perioada interbelica, se lupta ani de zile in justitie, castiga intr-un final, redevine proprietar cu acte in regula, plateste impozite, dar Vadim Tudor il impiedica sa-si foloseasca proprietatea. Ca el sunt zeci, sute, poate mii de cazuri, cu vadimi mari si mici care fac viata fostilor proprietari un iad. 

Mii de chiriasi au continuat, la fel ca Vadim Tudor, sa ramana in mod abuziv in case, plecand de la premisa ca un proces de evacuare dureaza, ceea ce le permite sa mai paraziteze o vreme bunul altuia. Cum un banal proces de evacuare poate dura in Romania si doi ani, statul se arata in tot acest timp incapabil sa apere un drept de proprietate, altfel garantat in Constitutie. Din acest motiv, pierde pe banda rulanta procese la CEDO.

Si in cazul Caranfil, statul s-a comportat, pana la un punct, fara vlaga, exasperant. Chiar dupa ce l-a facut proprietar pe hartie, statul nu-i asigura batranului de 80 de ani respectarea dreptului la proprietate de teama gurii mari a liderului PRM, Corneliu Vadim Tudor. Cum rasare un politician sau alt grangur in peisaj, lucrurile se complica. Legile devin, brusc, elastice si interpretabile.

Decizia Judecatoriei sector 1, pronuntata in 30 septembrie 2010, de catre judecatoarea Luiza Ecaterina Stefan, a salvat Romania de rusinea inca unui proces pierdut la CEDO si a reparat ceva din autoritatea statului. Revedeti in partea finala argumentarea excelenta si limpede a masurii evacuarii in regim de urgenta a PRM din sediul de pe Emile Zola, rezumata intr-o fraza extrem de simpla:

• "Cat priveste urgenta masurii, instanta constata ca si aceasta cerinta este indeplinita, tinand cont de circumstantele concrete ale cauzei. Astfel, imprejurarea ca imobilul din str. Emil Zola nr. 2 a fost restituit reclamantului dupa 9 ani de la inregistrarea notificarii in temeiul Legii 10/2001 este in mod evident de natura sa creeze acestuia un prejudiciu, un prejudiciu care, desi nu justifica in sine masura urgentei evacuarii, coroborat cu imprejurarea ca reclamantul a beneficiat de restituirea doar formala a imobilului, intrucat acesta e ocupat de fapt de catre parat, sustine ideea ca ar trebui acordata reclamantului cat mai grabnic posiblitatea de a se bucura de bunul proprietatea sa (...) Pe de alta parte, din inscrisurile depuse la dosar (f.12), rezulta ca reclamantul a fost inregistrat la organele fiscale ca titular de rol fiscal, calitate in care plateste taxele si impozitele aferente imobilului, context in care prezenta paratului in imobil, fara vointa reclamantului, il prejudiciaza pe acesta din urma, care se afla in situatia de a suporta doar sarcinile proprietatii, fara a putea sa-si exercite si prerogativele acestui drept".

Altfel spus, nu avem de-a face cu un caz discutabil. Totul e clar ca lumina zilei. In instanta, nici macar PRM si Vadim Tudor n-au contestat calitatea de proprietar. Dimpotriva, in inconfundabilul stil securisto-comunist, peremistii isi bat joc in instanta de dreptul de proprietate al lui Andrew Caranfil, in varsta de 80 de ani. In paranteza fie spus, avocatul sau a declarat pentru HotNews.ro ca batranul traieste bine-merci. Vadim Tudor l-a proclamat mort la televizor, fara sa-si puna cineva intrebarea daca o fi si adevarat. Asa ca, in urechile opiniei publice n-a rasunat decat clieseul racnit de CVT, ca "autoritatile au improprietarit un mort".

Revenind la fostul cantaret de curte al lui Ceausescu, nostalgicul nationalist-comunist CVT si la dispretul sau fata de "chiaburi". Judecatoarea retine in sentinta in care se pronunta pentru masura evacuarii in regim de urgenta: "instanta apreciaza de rea - credinta afirmatia paratului potrivit careia reclamantul nu are nevoie de un spatiu atat de mare in care sa locuiasca singur, data fiind varsta inaintata a acestuia, reclamantul, in calitate de proprietar, fiind singurul in masura sa aprecieze asupra nevoilor sale de locuit sau a modalitatii in care isi poate valorifica acest drept real".

In fine, Vadim Tudor pur si simplu a tras de timp, bazandu-se pe protectia televiziunilor si pe gura sa spurcata care baga lumea in sperieti. Spera sa mai castige un an doi cu procesul de evacuare, aflat inca pe rol, dar practic fara nici o sansa de castig. In acest caz n-a mers. Strategia hartuirii proprietarilor in procese nesfarsite s-a blocat la Judecatoria sector 1. Instanta l-a evacuat provizoriu, sustinand cu argumente solide caracterul urgent al masurii. Urmeaza ca procesul de fond sa spuna, in final, cine are dreptul sa locuiasca in Emile Zola: Vadim Tudor si partidul sau sau proprietarul casei. Evident, e un proces fara sanse reale de castig pentru PRM, un truc folosit in mod abuziv.

Ce a facut Vadim Tudor marti, umilind politisti, injurand executorul judecatoresc (alta femeie de toata isprava, care s-a comportat uluitor de civilizat sub ploaia de injuraturi si pahare cu apa aruncate in fata) a fost o noua tentativa de ingenunchere a statului de drept. Pentru cum s-a comportat, in orice tara din lume Vadim Tudor era luat pe sus, legat fedeles si dus cu girofar, fie de medici, fie de politisti. La noi, televiziunile l-au rasfatat o zi intreaga cu transmisii in direct, cu temenele si plecaciuni gretoase iar politistii se purtau ca niste elevi scosi la tabla cu lectia nefacuta luati la refec de un diriginte dus cu plutele.

Te astepti ca jurnalistii de talk show de la Antene si Realitatea, asa spalati pe creier cum par tot mai des, sa arate - dupa 20 de ani de la caderea comunismului si patru de la intrarea in UE - mai mult respect pentru valori indiscutabile, cum ar fi, de pilda, dreptul de proprietate. Sa accepte, macar formal, daca n-au internalizat acest lucru, ca proprietatea e sfanta, nu e moft, cum zicea Iliescu in urma cu vreo zece ani. Ca justitia e justitie pentru toti, ca o hotarare definitiva si executorie trebuie respectata, aplicata si nu subminata la televizor, desi nu exista nici un indiciu temeinic de abuz. Pe scurt, ca statul de drept trebuie incurajat sa functioneze, nu obstructionat la tot pasul. In ordonanta presedintiala, hotararile pronuntate sunt executorii, spre deosebire de actiunea de fond, unde nu se poate trece la evacuare decat dupa parcurgerea celor 3 instante. 

Macar un sentiment foarte uman de solidaritate fata de o femeie agresata isteric si injurata ca la usa cortului trebuia sa-i oblige pe jurnalisti la pozitii neechivoce si sa-l evacueze pe Vadim Tudor din spatiul public in cursul zilei de marti, sa-i taie accesul la microfon. Toleranta fata de violarea verbala a executorului judecatoresc, o femeie altfel curajoasa si decenta, n-are justificare.

Insa Realitatea si Antenele l-au recuperat pe Vadim Tudor, ele l-au salvat de la disparitie. Lor, unor jurnalisti tineri din pacate, li se datoreaza in primul rand ca personaje sinistre ca liderul PRM sau Gigi Becali sunt astazi in Parlamentul European, nu in groapa de gunoi a istoriei. Ei, jurnalistii si stapanii lor, sunt marii vinovati. Ei au reanimat monstul politic numit Vadim Tudor. Jurnalistii lor, ai lui Vantu si Voiculescu, inghit la comanda si cu placere broasca raioasa  din simplu motiv ca injura puterea mai obscen ca nimeni altul. Cine altcineva mai are curajul sa prezica, la ore de varf, in direct, ca Basescu va muri rapid de cancer la ficat? Cine il invita constant sa delireze ore in sir la televizor?

Aceleasi televiziuni i-au acordat astazi lui CVT spatii largi, generoase, i-au propagat cu repetitie obsedanta urletele si laturile, ocultand mereu fondul problemei. I-au pus in circulatie toate elucubratiile fara sa exprime minime dubii. Decenta ii obliga la rezerve majore fata de comportamentul sau si sa-l taxeze fara echivoc. 

Vadim Tudor si PRM calca in picioare dreptul de proprietate, legea, agreseaza autoritatea statului, le ia politistilor chipiele de pe cap, calomniaza si insulta, dar televiziunile tin o zi intreaga ticalosia in direct pe ideea ca si acest caz, poate fi, la o adica, dovada abuzurilor si coruptiei din groaznica dictatura basesciana.

In cazul evacuarii lui Vadim Tudor, autoritatile trebuie sa mearga pana la capat iar pentru comportamentul sau de marti va trebui sa raspunda penal. Altfel, va parea victoria unui nebun impotriva democratiei. Evacuarea sa din spatiul public mai dureaza, din pacate. ​