Gestul ministrului Igas e de banc cu politisti, nu de discutat si analizat serios. Cum o sa dai ordin sefilor inspectoratelor de politie judetene sa se duca peste bancheri si sa le ceara sa le usureze angajatilor MAI rambursarea ratelor la credite? Ba inca le mai si sugereaza cum se fac lucrurile astea, in caz ca bancherii nu pricep: “amânarea sau reducerea frecvenţei plăţilor (rate şi dobânzi aferente creditului), ori reeşalonarea sau refinanţarea creditelor în raport cu veniturile actuale ale poliţiştilor”. Trec peste faptul ca politistii nu sunt o categorie speciala de contribuabili. Toti bugetarii sunt in aceeasi oala, ba inca sunt si salariati din zona privata la care salariile au scazut inca de un an cu mai bine de 30%.
Tema e catalogata drept stupida chiar de politisti. In Constanta, subinspectorul George Caraivan, liderul local al Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC): “Este stupid ce vor ei să facă. Cum adică să meargă inspectorul şef la bancă şi să negocieze pentru poliţişti? Este ca şi cum s-ar folosi de funcţia pe care o are pentru a obţine nişte avantaje din partea agenţilor economici. Nu este normal! În niciun stat european nu se mai întâmplă aşa ceva. Iniţiativa asta este praf în ochi”.
Bancherii, in discutiile on the record, spun ca desigur, sa vina clientul la banca si discutam individual, noi suntem pregatiti sa ii ajutam pe toti cei care au probleme in aceasta perioada samd. Neoficial, rad si fac misto. “Ia un judet, oricare. Are in medie 20 de sucursale bancare. Ce va face seful local al Politiei? Va alerga din banca in banca, sa il caute pe director? Asta e treaba sefului Politiei, pana la urma? In plus, reesalonarile astea trebuie sa respecte niste norme bancare interne, valabile si in Bucuresti si in Baicoi. Avem de cealalta parte a mesei, pe bancheri. Ce le poate spune un director de banca? Sa traiti, respectam ordinul ministrului? Eventual dati-ne si o lista cu nume si sa ne spuneti cam cu cat ati vrea sa le reducem ratele. Sa fim seriosi. Pasul urmator care o sa fie? O sa negocieze cu administratorii de la bloc sa li se scada politistilor intretinerea? Cu cei de la apa, sa le reduca tarifele? Initiativa asta are ceva din scenetele cu Mugur Mihaescu...”, a declarat reprezentantul unei banci de top pentru HotNews.
“Noi am acordat in ultima luna 200 de reesalonari numai pe sectorul bugetar. Printre ei, sunt si politisti. Le-am reesalonat imprumuturile pentru ca oamenii au avut probleme si au venit sa ne intrebe ce e de facut, nu pentru ca s-a primit ordin “de sus”. Gestul domnului ministru indica o mentalitate pe care o regasesti cu foarte mare dificultate in alte state. Daca politistii au probleme de rambursare, regretam desigur. Sunt insa alte sectoare in care intarzierile la plata ratelor sunt mai mari. M-am uitat peste cifre si va pot spune ca cele mai mari restante le avem din sectorul privat. Bugetarii in general si salariatii MAI in particular sunt mult mai jos pe lista cu clienti rau platnici. Deasupra lor, mai catre capul listei, sunt profesorii. Ceea ce a facut dl ministru este un gest inutil, ridicol si care sper sa nu fie aplicat de ceilalti membri ai Guvernului”, spune un alt bancher.
“Dom`ne, e incredibil ce se intampla. Cum sa ordoni ca “pana vineri” sa ai rezultatele? Ce mentalitate sa ai ca sa gandesti asa ceva? Daca un politist are o problema cu imprumutul, sa vina la banca si sa o discute. Nu poti pune un agent al Statului sa intermedieze esalonari pentru o anumita categorie de clienti. E de neconceput un asemenea gest”, marturiseste un alt reprezentant al bancilor.
Neimplicarea sefilor IJPF in derularea contractelor de credit dintre politisti si banci a dus in Iasi la un protest, politistii refuzand sa dea testarea Shengen. "Pana in acest moment nu a dorit nici o persoana sa faca un raport prin care sa solicite sprijinul conducerii IJPF in gasirea unei solutii", a declarat comisarul-sef Stefan Alexa, seful IJPF Iasi.
Mai notez in treacat ca in multe cazuri, creditele acordate de politisti au facut obiectul unor oferte speciale de creditare. Bancile curtau companiile de stat sau private cu multi angajati si le ofereau anumite facilitati. Interesul bancilor era sa atraga contul respectivelor companii (sau ministere), mai renuntand in schimb la cate un comision in cazul acordarii de imprumuturi salariatilor.
19
3
