Acum doi ani, partidele politice din Romania se intreceau in a-si chema fiii ratacitori inapoi in tara. Era nevoie de know-how-ul si de banii lor, pentru investitii private. Unii politicieni, purtati pe aripile demogagiei electorale, promiteau zeci de mii de euro, pe cap de repatriat. Acum e criza si Romaniei ii e frica de guri in plus la masa saraca. Presedintele Basescu multumeste „acestei categorii de romani care muncesc in strainatate” scutind statul roman de plata unei protectii sociale, de care momentan nu e in stare. Nu doar presa britanica, ci si cea germana iau sub lupa recenta afirmatie, cel putin surprinzatoare, a presedintelui Romaniei.
"Presedintele Romaniei: Le luam slujbele lenesilor care asteapta ajutorul de somaj", titreaza Daily Express, citat de Hotnews.ro. Traian Basescu este criticat pentru afirmatia potrivit careia „romanii accepta sa faca muncile grele", in timp ce „spaniolilor si italienilor le convine mai mult sa stea in somaj”. „Remarcile presedintelui sunt de natura sa incurajeze migratia propriilor cetateni in tari precum Marea Britanie", au scris jurnalistii de la Daily Express.
„In timp ce Germania cauta asiduu specialisti si invatacei peste hotare, presedintele Romaniei Traian Basescu le cere emigrantilor din tara sa, plecati la munca, sa ramana in strainatate” scrie cotidianul economic Handelsblatt, in editia sa electronica din 7 august. „Seful statului se teme de impovararea suplimentara a sistemului social si stoparea trimiterii de bani de la compatriotii sai care traiesc peste granite”, continua publicatia germana.
Handelsblatt considera ca afirmatia presedintelui Basescu a fost „provocatoare” si ca „a infuriat opozitia, care acum cere cu si mai multa vehementa alegeri anticipate de Presedinte si Guvern, in tara din UE situata pe locul al doilea ca saracie”. Publicatia germana considera Romania in continuare profund afectata de criza, urmand imediat Greciei.
In acest context, diminuarea transferurilor de bani de la emigrantii romani ar insemna paralizia unui important motor al cresterii economice. In anul 2009, aceste transferuri de bani ar fi cazut cu 35%, la 3,1 milarde de dolari, iar in primul trimestru al anului 2010, cu inca o treime, conform Eurostat.
- Vaca de muls
Dincolo de pragmatismul voit al afirmatiei lui Traian Basescu, se pune insa intrebarea, de ce romanii aflati la munca peste hotare inseamna pentru Romania numai bani: bani pe care nu mai trebuie sa-i plateasca statul si bani care intra in tara, stimuland consumul, cresterea economica si indicatorul „export”.
Se mai pune intrebarea, de ce romanii de peste granite conteaza doar in preajma alegerilor electorale si daca aceasta este intr-adevar relatia fireasca intre alesii tarii si cetatenii ei. Este diaspora doar o vaca de muls?
Odata cu exportul fortei de munca, de la cea necalificata, pana la specialistii cautati peste tot in Europa si in lume, Romania isi pierde vitalitatea. Masurile de austeritate bugetara vor ingrosa si mai mult randurile somerilor, cu functionari publici, profesori si doctori. Din industria ravasita de privatizari adesea paguboase, din constructii si agricultura, tot mai multi disponibilizati, aventurieri si flamanzi, vor lua calea pribegiei, pentru un vis sau un leu.
Fara oamenii sai, in a care investit si pe care conta, statul roman ramane si mai sarac, decat o arata statisticile. Fara oamenii sai care sa puna umarul la scoaterea tarii din criza, Romania va suferi o si mai mare degradare, nu doar materiala, ci si spirituala. Oamenii sai de peste granite sunt indemnati sa ramana acolo unde sunt, ca bine stau, nu ne costa, ba ne trimit chiar ei bani. Oamenii sai au fost „prea putini” si pe scena lumii, la Expozitia Mondiala de la Shanghai, unde Stefan cel Mare a zambit chinezeste.
„Imaginati-va ce ar fi, daca cele doua milioane de romani care lucreaza in Italia, Spania, Franta si Germania, ar veni in Romania, ca sa primeasca aici ajutor de somaj” ar fi declarat presedintele Basescu, citat de Handelsblatt. Incerc sa-mi imaginez ce ar fi daca macar jumatate, din cele doua milioane de romani, n-ar veni neaparat cu mana intinsa la mila statului roman, ci si-ar aduce cu ei economiile, expertiza fiecaruia in domeniul in care a
lucrat in strainatate si un entuziasm de intreprinzator, care a cam palit pe plaiurile mioritice.
La intalnirile ocazionale organizate sub tutela Guvernului Romaniei de la Bucuresti, pentru sondarea diasporei si atragerea ei intru conlucrare cu tara, tonul era cu totul altul. Oamenii se simteau importanti, se simteau pretuiti. Acum insa, se crede ca grosul migratiei economice romanesti de peste hotare e format de o adunatura de potentiali asistati sociali. Saraca tara, biet popor. Cu ce demnitate mai stam in fata strainatatii?
3
6
