Imaginea motiunii: Teo Trandafir tradeaza PDL si, imediat dupa vot, isi manifesta bucuria vulgar, precum un fotbalist dupa ce a marcat golul decisiv. In aplauzele PSD-istilor, isi stringe pumnii si se-mbratiseaza prelung cu PSD-ista Aura Vasile. Stupoare? Nu, tradarea fusese anuntata cu o zi inainte si banuita inca din ziua in care Teo cistiga alegerile drept candidat al PDL. Surprinzatoare a fost doar voluptatea cu care si-a consumat tradarea.

Teo Trandafir, bucuroasa la motiuneFoto: Mediafax

Nu e primul caz de tradare din politica romaneasca. Nici ultimul. E insa pentru prima oara cind vedem live, de pe scena Parlamentului, o astfel de sfidare. Un politician care-si tradeaza colegii de partid (nu vorbim de electorat, el nu conteaza in ecuatia asta) cu gesturi de peluza si apoi saruta la propriu obrazul noului aliat e o premiera.

Vezi imaginile din Parlament:

Scena de marti vorbeste despre doua lucruri:

1. PDL culege ce-a semanat. A reusit sa determine zeci de tradari in PSD si PNL, politicieni fara de care nu-si putea trece guvernul si legile prin Parlament. Era inevitabila aparitia unei miscari in sens invers la primele semne de furtuna. Din fericire pentru PDL, de data asta tradarile din interiorul sau au fost insuficiente pentru a demite guvernul. Dar riscul unor noi plecari viitoare e mare.

2. Teo, o eroare politica. PDL a mizat in aprilie pe o vedeta din show-biz pentru a cistiga alegerile partiale, crezind ca orice alt nume ar fi dus la un nou esec in fata PSD-PC-PNL. Doar ca existau semne inca de la acel moment ca Teo Trandafir joaca la doua capete. Ca e deja antamata de adversari, fiind doar o chestiune de timp pina cind va trada.

Mai mult: PDL a cistigat atunci un loc in Parlament, dar a pierdut in ochii electoratului de dreapta, care astepta un partid reformist si a primit o vedeta de carton. "Un profesor de calibrul lui Cristian Preda sa fie purtatorul de cuvant al unui candidat care era pana mai ieri ambasadorul manelistilor", scria imediat dupa alegeri Dan Tapalaga.

Cristian Preda, purtatorul de cuvint al lui Teo Trandafir, si-a explicat atunci optiunea in urmatorii termeni: "Profilul votantilor din Colegiul 19 e departe de cel care frecventeaza ISP (Institutul de Studii Populare - n. red.). Sper ca nu imi contestati dreptul de a cauta obtinerea unui sprijin din partea cetatenilor care nu au auzit in viata lor de Hayek".

Acum, dupa tradarea anuntata si gesturile cinice ale lui Teo Trandafir, Cristian Preda admite eroarea: "Deşi am crezut că obţinem o victorie pentru PDL, nu doar pentru Teo Trandafir, m-am înşelat. Regret acest lucru, în primul rând cu gândul la cei care – în colegiul 19, dar şi în restul PDL, ca şi în mediile favorabile lui Traian Băsescu – au crezut, ca şi mine, că putem schimba tendinţa de vot din Bucureşti printr-o asemenea construcţie".

Eroarea a imbracat de data asta hainele umilintei. Caci umiliti trebuie sa se fi simtit politicienii PDL care au acceptat si sprijinit candidatura lui Teo cind au vazut-o sarbatorind tradarea ca la o nunta de manelisti. Mai avea sa-i lipeasca o bila pe frunte Aurei Vasile.

Morala: Cind PDL si-a proiectat o imagine de partid reformist, a avut de cistigat pe termen mediu si lung. Atit voturi, cit si o anumita forma de respect din partea unui public sofisticat si exigent. Cind a renuntat subit la reforma si a facut gesturi populiste (gen Teo Trandafir), a cistigat pe termen scurt, dar cu serioase daune la nivelul perceptiei in rindul publicului sau traditional.​