Taierea salariilor si a pensiilor vine din faptul ca FMI nu a acceptat rostogolirea datoriilor practicata in bugetul nostru de stat. In discutiile cu FMI (de miercurea trecuta - cand nimeni, nici din echipa noastra si nici de la FMI, nu putea preciza ce masuri vor fi luate, desi mass-media dadea drept certa cresterea TVA si a impozitului pe profit) momentul de cumpana a aparut deoarece partile aveau opinii diferite despre cifra deficitului bugetar; noi sustineam ca, in cel mai rau caz, vom inregistra un deficit de 6,9%, in timp ce FMI sustinea ca, in cel mai bun caz, deficitul s-ar situa la 9,9%.
- La mijloc se afla o divergenta contabila.
Ai nostri nu au inclus in calculul deficitului dobanzile la creditele luate de stat de la bancile comerciale (titlurile de stat) pentru ca le “rostogolisera” la plata pentru anul viitor; la scadentele de anul acesta, in loc sa plateasca imprumuturile si dobanzile lor, statul a emis din nou titluri care le acopereau valorile cumulate. Si in felul acesta, au “evaporat” contabil circa 3% din deficitul bugetar, pentru ca imprumutul nu intra la calcul. Ci, doar dobanda.
- “Schema Ponzi” in buget
La sfarsitul anului 2008, PIB-ul nostru era de aproximativ 550 miliarde RON, iar deficitul bugetar a fost de 5,5% din PIB, adica 30,2 miliarde RON.
In anul 2009, MFP s-a imprumutat de la bancile autohtone pentru a acoperi deficitul, cu o dobanda medie de 14%.
In 2010, cum nu a reusit sa ramburseze nici capitalul, nici dobanzile, ci le-a rostogolit pentru 2011, s-a mai imprumutat odata cu o dobanda medie de 8%, pentru acelasi deficit din 2008. Cumulat, pentru deficitul din 2008, ar trebui sa platim, pana la sfarsitul lui 2010, aproximativ 6,6 miliarde de RON.
In 2009, la un PIB de aproximativ 500 miliarde RON, MFP a facut un deficit de 7,9% din PIB, adica de 39,5 miliarde RON. Pentru acoperirea lui, in 2010 se vor plati dobanzi in medie de 8%, care mai inseamna alte 3,1 miliarde lei.
Deci, in total, doar pentru dobanzile la deficitele din 2008 si 2009 ar fi trebuit sa platim in cei doi ani, o suma totala de aproximativ 9,7 miliarde de RON.
Dar, in 2010, Guvernul a descoperit “schema Ponzi” si nu a inclus in deficitul bugetar dobanzile aferente deficitelor vechi (toate tarile care se imprumuta pe termen lung, platesc dobanzile din sase in sase luni si le inregistreaza in calculul deficitului bugetar, nu ca noi care ne-am imprumutat pe termen de trei sau sase luni si am rostogolit dobanzile la nesfarsit).
Rostologind cele 9,7 mld RON pe 2011, Guvernul spera ca FMI sa accepte ca Romania va reusi un deficit de maxim 6,9%. Dar FMI este, anul acesta, foarte atent cu banii lui, pentru ca anul viitor expira perioada de gratie si trebuie sa primeasca dobanda de 3,8%, pe cele 20 de miliarde euro cu care ne-a imprumutat, ceea ce va presupune plata a 1,52 miliarde euro (cu aproximatie, pentru cei doi ani din urma).
De aceea a spus “stop!”, cand a descoperit ca 15,7 miliarde RON vor reprezenta doar dobanzile in 2011. Fara sa mai calculam ca si deficitul de anul acesta va trebui sa fie finantat, tot in 2011. Ceea ce inseamna ca anul 2011 va incepe, la 1 ianuarie, cu un deficit de aproximativ 3% din PIB.
Adica, diferenta dintre 6,9% cat sustineam noi ca va fi deficitul si 9,9% cat sustinea FMI ca va fi.
- La anul, ar fi fost mai grav
Acesti 3% “evaporati” din bugetul de anul acesta, s-ar fi “condensat” anul viitor intr-o povara bugetara pe care FMI a suspectat ca n-am putea-o duce.
Si cum, in nici un caz n-ar vrea sa ramana cu ochii in soare cand are de luat bani, FMI ne-a obligat sa eliminam artificiul contabil si sa adoptam masuri asiguratorii ca-si va primi drepturile banesti. Ca se modifica TVA ori salarii si pensii sau impozit pe profit, pentru FMI este mai putin interesant.
Banii!
De asta plange mama, de asta plange tata.
Articolul poate fi citit si in ziarul Bursa
4
20
