Sa privim la SUA – tara cu cei mai multi nobelisti in economie si locul cu cele mai puternice programe de studii economice. Predictiile macroeconomistilor au ajuns obiect de ironie publica. Ba iesim, ba nu iesim din criza. Curba iesirii din criza are forma cand de U, cand de V, cand de W cand de L. De cate ori se anunta public un indicator relevant pentru monitorizarea crizei, mantra este ” Indicatorul cutare surprinde din nou expertii care prevazusera ca acesta va arata cutare si cutare pe cand el arata altceva”. Totul pare mai mare, mai mic sau in alta directie decat prevad acestia.
Poate e nedrept, dar aceasta e impresia pe care o lasa. Dovada glumele mai mult sau mai putin sarate care circula pe seama macroeconomistilor. (Trei macroeconomisti merg la un concurs de vanatoare. Apare un cerb. Trage primul. Pe langa. Trage al doilea. Pe langa. Al treilea nu mai trage de loc, cade in genunchi, ridica mainile spre cer si incepe sa strige triumfator: L-au nimerit! L-au nimerit! Echipa noastra a invins!)
Alt exemplu
Tot in SUA: Sub impactul crizei recente are loc o resuscitare a retoricii keynesiste, idei vechi de peste o jumate de secol, imbracate in haina noua. Problema este ca in momentul in care se invoca principiile keynesiste, se formeaza imediat doua tabere: Prima tabara sustine ca in economie este inevitabil ca investitorii sa faca erori, iar economia trebuie lasata sa se curete singura de acestea; ca daca este lasata sa treaca prin ciclul natural, se va reechilibra si va incepe sa (re)functioneze eficient, odata platit pretul greselilor. Criza nu este altceva decat nota de plata a deciziilor gresite, etapa in care sistemul se curata de balast. Fiziologia economiei trebuie sa-si urmeze cursul natural. A interveni pentru a bloca sau incetini procesul duce la distorsiuni si disfunctionalitati viitoare.
Cealalta tabara sustine ca statul trebuie sa intervina. In perspectiva keynesiana, a astepta ca economia sa se curete de toxine si sa-si revina pe cale naturala este prea costisitor si riscant. Statul trebuie sa faca ceva, chiar daca nu e foarte clar cu ce efect. Pe timp de recesiune, statul „stimuleaza“ economia prin actiuni cum ar fi o scadere a ratei dobanzii, cresterea cheltuielilor publice, sau fiscal, manevrand impozitele. Cu alte cuvinte, statul se afla la pupitrul economiei, manipuland fluxurile monetare si de credit, butonand si dirijand in functie de cum i se pare ca se misca lucrurile. Altfel zis, aceasta tabara fie nu vede efecte negative induse de interventia statului, fie nu crede ca acestea sunt chiar asa de daunatoare.
Intrebari legitime
Pentru discutia de fata nu conteaza cine are dreptate. Ceea ce conteaza este ca intr-o chestiune de asemenea importanta practica, disciplina economica este scindata. Ne spune si una si contrariul ei, folosind argumente lansate cu decenii si secole in urma. Si o face cu atitudinea ca toata chestiunea este una pur stiintifica, bazata pe cifre si formule complicate pe care numai initiatii le pot judeca cu adevarat.
Ce ne spun insa toate acestea despre stiinta economica? Cu aparenta sa de precizie, cu jargonul sau intimidant, cu statisticile si formule sale matematice, ea si-a castigat un loc respectat in imaginarul public. Dar este meritat intr-adevar acest loc? Poate ea prezice si explica asa cum pretind adeptii sai?
Nu vom incerca un raspuns aici si acum. Doar o observatie: Stiinta economica si retorica economica in spatiul public sunt departe de a avea precizia si si capacitatatile teoretice sau practice pe care pretind ca le au. Este tot mai evident ca, pentru a-si mentine credibilitatea si legimitatea, discursul si retorica publica privind fenomenul economic au nevoie de o ajustare in pretentii si ton. Mai mult, se pare ca mare atentie trebuie acordata unui nivel chiar si mai elementar, deloc sofisticat. Este vorba de cel al insasi semnificatiei termenilor vehiculati.
Economia sociala de piata
Sa luam ca exemplu arhi-cunoscutul termen de “economie sociala de piata”. Toata lumea – politicieni, experti, mass-media - foloseste termenul in mod abundent. Si toti se comporta ca si cum ar avea un inteles lipsit de ambiguitati.
Dar lucrurile nu stau astfel. Ce este totusi economia sociala de piata? Acea forma de etatism si interventionism criticata nu de mult de V. Klaus? Sau o forma moderna de liberalism economic, asa cum o prezentau parintii ordoliberali ai notiunii? Cand spunem “economie sociala de piata”, ne referim la ideea fondatoare sau la modul in care aceasta idee a evoluat si s-a metamorfozat in ultima jumatate de secol? Este economia sociala de piata o idee de dreapta (cum spun crestin-democratii)? Sau de stanga (cum sugereaza social-democratii)? Ambele tabere par sa o revendice.
Iata deci ca o notiune mult vehiculata si influenta nu este totusi deloc clara. Nu toti intelegem acelasi lucru cand spunem “economie sociala de piata”. Si atunci intrebarea este: ce criticam si ce sustinem cand ne pronuntam cu privire la aceasta?! Avem aici un exemplu elementar de confuzie flagranta in discursul public economic.
Un demers interesant
Pentru a nu se reprosa din nou ca articole precum cel de fata nu fac decat sa critice, dar nu sugereaza ceva constructiv, sa spunem ca acesta este contextul in care trebuie sa privim un recent demers al Fundatiei Germane Konrad Adenauer. Fundatia, a carei misiune organizationala presupune, la loc central, raspandirea si dezvoltarea ideii de economie sociala de piata, incearca acum un demers menit sa confrunte aceasta problema. Si, in mod interesant, o va face printr-un experiment sau proiect pilot, ce se va desfasura in Romania, in parteneriat cu Institutul de Studii Populare.
Pe scurt, Fundatia Konrad Adenauer isi propune crearea unui grup de lucru la Bucuresti, pe tema “Ordoliberalism si Economie Sociala de Piata”. Timp de un an si jumatate acesta va functiona ca un poligon de incercare pentru un proiect exploratoriu, care va raspunde implicit intrebarilor de mai sus. Obiectivul explicit este triplu : (1) Studierea ideilor economice ordoliberale si a economiei sociale de piata (origine, evolutie si implementare), cu un accent special pe relavanta lor pentru secolul 21 si pentru situatia tarii noastre si UE; (2) Propagarea acestor idei in sfera mass media, academica si politica in Romania si (3) Studierea si evaluarea oportunitatii si mijloacelor de adoptare practica in tari precum Romania a formulelor de organizare economica inspirate de principiile economiei sociale de piata.
Grupul va fi alcatuit din specialisti din mediul universitar si al cercetarii, experti din sectorul public si de stat, reprezentanti ai societatii civile si mediului de afaceri, jurnalisti, politicieni si studenti. Vor fi traduse principalele lucrari de referinta din bibliografia temei, vor fi organizate cateva conferinte, vor fi incurajate studiile aplicate. Se va tatona si posibilitatea trecerii de la principii si teorii la schitarea de politici publice inspirate de aceastea. Va fi un experiment. Un laborator din care si partea romana si partea germana vor invata. Primii despre relevanta si aplicabilitatea unor idei. Ceilalti despre repablicabilitatea si potentialul extinderii acestui tip de experiment in clarificare si edificare.
Modestie si credibilitate
Evident ca un demers precum cel al Fundatiei Konrad Adenauer, eventual replicat in alte si alte contexte, nu este decat o contributie modesta la rezolvarea marii probleme a discursului economic de azi. Nu poti astepta miracole. Dar este un inceput. Daca economia nu este chiar stiinta predictiva ce se pretinde a fi, mai multa moderatie nu ar strica. Si atunci, poate ca o reconsiderare a tipului de atitudine, mai modesta, propus de autori precum fondatorii ordoliberali ai ideii de economie sociala de piata, ar putea contribui cu ceva la ameliorarea actualei situatii in care asteptarile publicului, ridicate si intretinute de pretentiile de stiintificitate, sunt constant si inevitabil dezamagite.
In goana dupa iluzia exactitatii tehnice si statistice, stiinta economica pare a pierde mult din acea elementara claritate conceptuala care, atunci cand este prezenta, poate sa o faca atat de utila publicului. Aceasta claritate, ce este intotdeanua insotita de o mai buna focalizare pe aspectele publice si practice ale discursului economic, poate fi insa recuperata. Si aici rolul unor initiative modeste, dar cu mize ce transcend granitele laboratorului national in care sunt experimentate, precum cea a Fundatiei Konrad Adenauer, poate fi decisiv.
PS: Experimentul Fundatiei Konrad Adenauer mai sus mentionat debuteaza saptamana aceasta. Cu siguranta ca cititorii Hotnews vor fi tinuti la curent cu evolutia sa. In masura in care insa unii dintre acesti cititori sunt direct si nemijlocit interesati de lucrarile sale, ei isi pot anunta interesul pe adresa: costel.stavarache@isp.org.ro
Alegeri SUA
Alegeri Rusia
si acum referitor la ce spune Dragos Paul Aligica: nu sint de meserie dar din istorie se stie ca economia a avut mari probleme de indata ce structura economica a devenit prea complexa. in fata complexitatii extraordinare data de intrarea economiei chinei in circuitul mondial precum si a altor economii dar si pe fondul crizei petrolului, metodele de mentinere a economiei sub control nu mai merg. se va rezolva si problema asta si sa ne vedem sanatosi la urmatoarea criza...
Matematica: f(x)=x+5 o sa dea 7 pentru x=2
Fizica:daca impingi o bila pe o masa, bila se va misca.
Chimie: daca amesteci un acid cu o baza, vei avea o reactie de reducere (iirc).
Cred ca asta e criteriul esential care discrimineaza intre stiinta si alte forme de cunoastere empirica. Si tocmai de aceea mi se pare execelent modul in care articolul care puncteaza cum o stiinta a ajuns sa recomande doua solutii, nu divergente, ci complet antagonice.
Ecuatiile economistilor, mie cel putin, mi se par mult prea simpliste ca sa poata avea o buna valoare predictiva.
Economia? - o forma de a produce, distribuii,servicii si bunuri de consum pentru a duce o viata mai buna!
Cind se ajunge la un fel de saturatieee, economistii incearca sa gaseasca mijloace, forme noi, de a induce populatia in a face parte la aceste inventii ale lor.
Economia fiind ciclica, adica un frigider tine, sa zicem 3-4 ani, o masina la fel , un televizor,,,. producatorii nu mai au pentru ce sa produca, si se stagneaza economia.
Nivelul technologic fiind avansat, economistii incearca sa ia avantaj de acesta si introduc modele noi de distribuire, si totusi si aici se ajunge la saturatie( un fel de saturatie) si atunci cresterea economica scade sau e limitata.
Ori tinind seamaq de aceasta up in down -W-forma?
Trebuie sa fim rabdatori cu aceasta si within aceasta formula, economiile fiecarei tari scad, se mentin sau cresc tocmai daca stiu sa ia avantaje de acasta miscare.
Adica sa se observe, sa se ia seama cind sintem pe urcus, in W, sa punem rezerve deoparte pentru a face fata perioadei cind o luam la vale.
Acest W se repeta pe o linie de la zero spre Z intr-un grafic unde X=orizontala si Y=verticala.
Asta pentru ca nivelul de trai, cresterea economica, si noi technologii v-or avea loc intr-una.
Cheia bunei stari economice locale, depinde de viziunea unor masuri luate de fiecare tara in parte in conjuctura macroeconomica.
Orice stiinta este intr-un proces de evolutie fireasca, iar economia ca stiinta nu face exceptie. Treptat economia a inceput sa abordeze probleme din ce in ce mai complexe din lumea complexa in care traim, dar la astfel de probleme raspunsurile pot fi multiple.
Ceea ce numiti formalismul excesiv si statistica inutila sunt metode dintre cele mai stimate nu numai in economie dar si in aproape toate stiintele secolului XXI. Ele produc confuzie mai ales datorita lipsei de pregatire a oamenilor care le utilizeaza.
In privinta stiintei economice, avansul teoretic este impresionant in ultimii ani, odata cu aparitia economiei evolutioniste, economiei cognitive si a altor teorii care apropie economia de realitate.
Ceea ce lipseste, intr-adevar, este minima alfabetizare a oamenilor, inclusiv a celor pusi sa ia decizii politice, in domeniul cunostintelor economice.
Cum va explicati altfel succesul economic al Poloniei, condusa de un grup de economisti reputati, in timpul crizei economice actiale si esecul din ce in ce mai evident al Romaniei, condusa de juristi si marinari?
Ceea ce face Fundatia Adenauer este bine, deoarece orice spor de cunoastere in Romania in domeniul economic este util. Dar ar trebui mai intai infiintate clase elementare de economie, la care sa fie inscrisi foarte multi dintre politicienii nostri actuali.
Dar o intrebare nu-mi da pace: cum de stiu atat de bine acesti politicieni sa-si gestioneze propriile "afaceri", in timp ce gafeaza atat de mult in privinta afacerilor publice, inclusiv in cele din domeniul economiei?
Ce fac politicienii nu se numesc afaceri..daca ar fi sa lise taie toate facilitatile de care dispun n-ar sti sa produca nici macar un leu pe zi..ar falimenta imediat.
Ei au oameni foarte capabili sa jongleze printre legi si amenzi ....ii platesc uc bani grei ptr a -i scoate pe ei basma curata , pentru a se face pierduti banii , ptr a produce situatii fermecate ptr fisc...etc etc
Probabil mai sint si exceptii ...dar in general cred ca asta e tendinta
Cu toate astea, exista multe alte subramuri, in principal in microeconomie, in care se pot da raspunsuri precise atat teoretic cat si practic (de multe ori sunt al naibii de complicate dar sunt exacte).
de salutat proiectul!
Eu voi incerca sa citesc, sa inteleg si sa judec ce este economia sociala de piata.
Este foarte bine ca se discuta.
Putem fi sau nu de acord
Discursul economic este in regula doar in momentul in care te asiguri ca toti participantii detin minimul de cunostinte si notiunile exacte a definitiilor.
Eu ma uit in casa la mine, cand vine un socialist si spune ceva i se da dreptata, cand vine altul - liberal i se da dreptate - pe acelasi subiect.
Ceva de genul ai si tu si tu dreptate...
In momentul in care stii sa faci diferenta unui discurs de sorginte social sau liberal atunci vei sti ce pozitie sa adopti. Pana atunci esti ca frunza care se duce dupa cum bate vantul ba in stanga ba in dreapta.
Doriti sa vedeti ca acealasi cuvant este folosit intr-un mod gresit chiar afaceriti, pesemne liberali, capitalisti!!!??
Nu o sa apelez la alte manuale, carti de economie ci la DEX. Foarte multi adopta acest cuvant fara ca macar sa detina intelesul acelui cuvant doar asa ca suna bine la auz, chiar si printre bloggerii care apara liberalismul.
Valoare nou creată de către muncitorii salariați în procesul de producție peste echivalentul valorii forței lor de muncă și însușită gratuit de către patroni. ♢ Plusvaloare absolută = formă a plusvalorii obținută prin prelungirea zilei de muncă peste timpul de muncă necesar sau prin intensificarea muncii. Plusvaloare relativă = formă a plusvalorii care rezultă prin reducerea timpului de muncă necesar și mărirea corespunzătoare a timpului de supramuncă în urma creșterii productivității muncii.
Este drept, nu aveam aceasi intelegere asupra cuvantului si deasemenea nici a realitatii care ne inconjoara.
Problema mea si uimirea mea vine tocmai de la cei care cer protectie sociala etc, cum de au ajuns sau de cum apara aceasta cauza a "plusvalorii".
Pe deoparte plangem ca am devenit niste sclavi in mana patronilor care ne explateaza munca dupa bunul lor plac iar pe de alta parte facem rugi guvernului sa ne apare de acesti "asupritori".
Cu acesta notiune, totul depinde de ce baricada te aflii, daca esti patron alegi notiunea care iti serveste cel mai bine cauza, daca esti angajat alegi celalalt inteles.
Daca esti liberal pe alta daca esti socialist tot pe aia dar in folosul tau.
Noi insa in '89 cand am ales libertatea, democratia am inteles ca si liberalismul este egal cu democratia.
Intre termenul liberalism care este unul pur economic si libertate nu este unul si acelasi.
Suna frumos insa libertate, liberalism. Multi adoptam liberalismul fiindca punem semnul egal cu libertatea.
Sunt doua notiuni diamnetral opuse.
La fel si socialismul - unde statul spune ca trebuie sa administreze tot. La fel, termenul tot economic este.
economia sociala de piata este acea democratie originala cu autor "ilustru"...
Asteptam dezvoltarea acestui subiect cu interes
Cei care vorbesc de liberalism si socialism sa stie ca fundamental liberalismul inseamna libertate non-egalitate si socialismul inseamna egalitate non-libertate.
Infailibil este doar unul singur, Dumnezeu pe cand omul, fiinta umana, chiar daca este rationala este failibila, adica supusa greselii.
Nu degeaba se spune ca nu invatam din greselle noastre si tindem sa le repetam; aici intervine reflexivitatea. Daca nu am uita mereu, daca ne-am aduce aminte de ce s-a intamplat in trecut nu am mai repeta la nfinit aceleasi greseli. Le-am face dar nu la aceasi scara.
Ceea ce spuneti si dvs., nu oricine accepta, v. cei care neaga existenta Dumenzeiasca, ca omul a evoluat nu creat. Aici se afla cheia
Iar in ceea ce priveste macroeconomia, ea este sortita esecului atata timp cat se increde doar in cifre, matematica si atata timp cat nu ia in calcul si fiinta umana care este rationala. Sa explici doar matematic, stiintific orice este mult prea...
O fiinta rationala poate sa-ti intoarca calculele cu 360 de grade, fiindca in macroeconomie lucrezi doar cu cateva variabile, necunoscute si atata timp cat te increzi orbeste in matematica si reduci fiinta umana doar la cifre, obiecte, matematica, vei gresi mereu.
Si atunci uite unde ajungem: "De cate ori se anunta public un indicator relevant pentru monitorizarea crizei, mantra este ” Indicatorul cutare surprinde din nou expertii care prevazusera ca acesta va arata cutare si cutare pe cand el arata altceva”. Totul pare mai mare, mai mic sau in alta directie decat prevad acestia."
Asta este rezultatul./
A castigat bani numai din speculatii financiare.
si minciuni financiar-bancare care au adus criza !
Pentru asta platim toti.
Ar fi culmea sa-l mai dam pe Soros si exemplu pozitiv
Mai degraba unul dintre cele mai negative exemple de a face bani
Ce-a inventat, ce-a creat? Cu ce a contribuit la zestrea de cunostinte a umanitatii?