In sfarsit, cum isi trateaza un partid capetele luminate atunci cand tine la memoria inaintasilor si la identitatea sa doctrinara? La aceste intrebari merita sa reflectam, cu totii, pe un ton calm dar alert, beneficiind de-o optima decontractare post-electorala.
Politica de cadre
In mod normal, selectia intr-un partid tanar, modern si dinamic trebuie facuta pro-activ. Este insuficient sa astepti vizite aleatorii la un sediu prafuit din partea unor cetateni dornici sa se inscrie, din patriotism sau pur idealism, intr-o structura locala. Cata vreme respectiva filiala nu intretine o dezbatere publica relevanta, nu organizeaza seminarii transparente, nu curteaza reprezentantii de elita ai fiecarei bresle, rezultatele vor fi mediocre.
Un partid care depaseste acest nivel de improvizatie stie ca fiecare regiune a tarii are un specific de care „centrul” poate beneficia in folosul cetateanului: sectorul 1 al Bucurestiului (unde gasim cladirile dintre cele mai reprezentative, sub raport istoric si cultural, ale capitalei: Ateneul Roman, Biblioteca Universitara, Muzeul National de Arta, Muzeul Taranului) nu merita oare reprezentat de un personaj cu prestanta publica – om de cultura, profesor universitar etc. - mai degraba decat de un proaspat absolvent de facultate, oricat de istet, capabil sau descurcaret ar fi acesta din urma?
Atentia la context si la efectul de sens al alegerilor facute de partid e esentiala. Nu vei arunca in corzile precocitatii niste tineri imberbi, atunci cand ei nu se numesc Albert Einstein sau Mihai Eminescu. Nu vei cauta in judetul Olt specialisti in padurile de rasinoasa. La fel, recrutarea de profesionisti intr-o organizatie din judetul Tulcea va putea livra expertiza si competente in chestiuni privitoare la ecologie, ape sau industria piscicola, dar nu si in prevenirea riscurilor seismice.
Pe scurt: recrutarea pro-activa si cautarea specificului local sunt doua dintre criteriile importante ale innoirii unui Partid. Nu promovezi beizadeaua chic ori tipul „smecherului de bani gata” intr-un cartier cu etos conservator si rezonante istorice solemne, asa cum nu ceri unui academician nonagenar sa animeze un stadion de fotbal la pauza de meci. Nu faci dezvoltare IT in Romania promovand la comunicatii un specialist in saltele si nu rezolvi durerile stiintei si cercetarii – asa cum vroia PNL in mandatul trecut – avansand in functia de ministru un proiectant de mall-uri. Accentul individualist pus pe CV (citit atent si comparat eventual cu „trofeele” altor partide europene) ar impiedica desfasurarea tentaculara a relatiilor de rubedenie etc.
Notorietate versus competenta
Presa este ipocrita atunci cand deplange ascensiunea baietilor cu limuzina si ale fetelor in mini-jupe, in detrimentul candidatilor seriosi, testati prin profesionalism si mai ales incercati in batalia de idei si performanta cu colegii lor europeni. Mai toate televiziunile, atunci cand au ocazia, scot in fata zaiafetul, decolteul, derizoriul, faptul irelevant. Narcotizarea sistematica si uciderea discernamantului colectiv sunt ocupatii de succes ale presei recente. De ce sa ne plangem atunci pentru ca Elizabeta Rizea sau Corneliu Coposu nu mai au, printre tinerele generatii, prea multi mostenitori?
In primavara anului trecut, lansam aceasta intrebare: „Ce cautam oare in aceste timpuri de criza economica, deruta morala, exod intelectual si declin demografic: ascensiunea vampei, gesticulatia toapei ori barfa cluburilor de noapte - sau, mai degraba, mintea disciplinata, harnicia cuminte si cinstea sufleteasca? Vrem clanuri de familie si dictatul minijupei sau, dimpotriva, o logica meritocratica aliata cu surasul luminos al decentei? Ne dorim niste paji ahtiati dupa intrigi sau, mai curand, o sobrietate masculina antrenata la scoala incoruptibilitatii?”
Astazi avem acelasi raspuns ca si in martie 2009: Orice mazare lipsita de miez, dar cu luciu limuzina, va castiga atentia lumii in fata unui bob de mustar lipsit de aere si ascuns cu discretie intr-un sol roditor. Presa tabloidizata si poftele noastre impure sunt, asadar, cele care produc mai intai figurile de mucava – pentru ca atunci cand acestea prind curaj si vor (pe langa bani sau celebritate) si putina influenta politica, noi sa strigam indignati: „nu!”, „prea mult”, „destul!”
Intelectuali si doctrina
Nu poti combate principiul oligarhizarii („banul cumpara orice”) si nici coborarea politicii in can-can fara discutia constanta, deschisa si mai ales imprevizibila despre valori. Un partid dinamic nu traieste doar cu aer si nici cu vorbele frumoase ale invitatilor la TVR Cultural.
Oricat de pragmatic, insa, orice partid are nevoie si de o doctrina – ceea ce in cazul PDL echivaleaza cu un exercitiu de federare intre democratii centristi si crestin-democratii sau liberalii clasici de centru-dreapta. Constructia modulara a acestei identitati doctrinare (in care se regasesc principii distincte, dar complementare) nu poate fi opera oamenilor care aduc doar bani, mici, bere si cantareti de manele sau distribuitori de afise. Cativa oameni macar, in partidele noastre parlamentare, trebuie respectati si incurajati sa gandeasca atat ideile mari si provocarile epocii, cat si politicile pe termen lung.
Nu poti veni cu oratori lamentabili sau cu patefoane cariate in fata unor alegatori exigenti, care circula frecvent peste hotare si citesc presa internationala quality in doua-trei limbi straine. Proiectul Romania 2030, sa spunem, e unul mereu in miscare. Relieful socio-economic, cultural si demografic se modifica permanent in toate regiunile tarii. La fel, si asteptarle oamenilor. De aceea, un partid modern trebuie sa incurajeze dezbaterea, libertatea de exprimare civilizata si framantarea privind viitorul. In plus, e bine sa ne reamintim ca acceptarea calitatii de membru de partid nu echivaleaza cu un botez sau un mariaj. Votul acordat unui presedinte de organizatie locala sau centrala nu reprezinta, nici el, un act sacramental, imun la nuante critice sau evaluari mai aspre.
Daca idolatrizarea a intelectualilor e un pacat al judecatii politice de care trebuie sa ne despartim (sa nu uitam prestanta ministeriala deceptionanta, in perioada interbelica, a unor figuri ca Nicolae Iorga sau Octavian Goga), dispretul acordat inteligentei se plateste scump. Iata motivele pentru care cred ca europarlamentarul Cristian Preda are dreptate.

































Lid [anonim], ce poti spune despre ideile acelea daca ele ar fi rostite (citite, amintite) de alta persoana decat dl. Preda?
Ce poti spune despre idei nu despre persoana face parte din abc-ul gandirii, numai asa castigam cu totii din ... dezbateri ...
Lid prietene, obisnuinta este a doua natura a unui om. Plus ca nimeni nu se naste invatat. Cine vrea, poate invata sa gandeasca despre idei si nu persoane. Cine nu o face va pierde, la fel cum pierd si cei care citesc/aud referirile la persoana si nu la idee/idei.
Da, persoana (care spune ceva) are influenta si deci importanta intr-o dezbatere. Din pacate noi nu avem un sistem educational precum cel britanic ca sa invatam sa castigam din schimbul de idei. La noi educatia si exemplul majoritatii celor din viata publica sunt cum sunt.
Asta nu schimba faptul ca tu, Lid, nu ai gandit despre idei ci despre persoane. Fii tu insuti schimbarea pe care o doresti ... (Ghandi)
Fa un efort, daca vrei, si gandeste despre idei si nu despre persoana care a emis aceea/acele idei. Adu argumete legate de idee si nu de persoana, indiferent ca sunt pro sau contra ...
Inca odata va multumesc!
De exemplu Sectorul 1 din Bucuresti este eterogen. In Colegiul 1 in care vor avea loc alegeri nu exista acele institutii iar unele strazi sunt fara canalizare, cu locuitori saraci iar unii chiar analfabeti! (Buna-dimineata celor care nu stiau)
Ce ne facem cu regulile din partide? Daca doar un numar limitat de persoane voteaza (alegeri interne prin delegati!) cum se vor putea face schimbari?
Apoi, candidatii partidului (partidelor) sunt desemnati prin votul unui numar mic de oameni, al celor din birouri si nu prin alegeri primare cum este de exemplu peste ocean. Ma uit prea departe? Ce sa fac daca acolo au in Constitutii prevederea ca partidele pot propune candidati doar in urma unor alegeri ... Pentru a fi ales cel mai greu este sa devii candidatul unui partid, apoi alegerile propriu-zise ...
In State, scuze ca dau exemplu de la altii, au lege de prin 1905 ca in posturi numite pot accede doar persoane competente profesional (pentru acel post). Astfel un specialist in saltele, chiar daca a terminat matematica, nu va fi ministru pentru IT. Asta la ei, la noi aceasta regula (lege) nu exista.
Si nici nu va exista atata timp cat prin legea suprema, Constitutia, nu avem separarea egalitatea si echilibrul dintre puterile statului, ca si alte reguli si legi.
Intrebare: ce (si cat) decide in Romania anului 2009/2010 alegatorii si ce (si cat) decide un numar mic de oameni din partide? Formal si informal? Ce reguli ar trebui schimbate si de ce?
...
... au fost mai multe intrebari, scuze.
Dati de lucru la toata lumea sa nu mai aibe timp sa filozofeze cai verzi pe pereti. Ca in armata, soldatul trebuie tot timpul sa aibe o ocupatie ca altfel cine stie ce traznai ii trec prin cap.
Voi descrie mai jos un mic exemplu din care veti intelege, sper, ca e vorba de un tip de mentalitate care s-a propagat la tot poporul roman (probabil cu mici exceptii) si din pacate nu va fi foarte usor de schimbat.
O cunoastiinta de-a mea (un tanar) "a facut" campanie unui anumit partid la alegerile prezidentiale. Acum, daca o faci din convingere (voluntar) sau chiar pe bani (primesti un fel de salariu) nu e nici o problema. Problema era insa in "asteptarile" persoanei respective. Spera la...un post in primarie.
Acum nu e greu de ghicit cu ii apartine vina in aceasta schema. Celui care, cu un salariu mic si nesigur la patron spera intr-un salariu mai consistent si un post sigur intr-o structura a statului sau celui care a dat asemenea posturi de-a lungul timpului, care a incurajat si alimentat o asemenea atitudine.
Un a dintre cele mai importante probleme ale societatii este "mica intelegere". Mica intelegere existenta intre pacienti si medici, intre cetateni si autoritatile statului, intre membrii unui partid care dau/iau posturi pentru care poate nu sunt cel mai bine pregatiti etc.
Atitudinea parternalista a statului fata de cetateni care nu a fost in stare timp de 20 de ani sa afirme raspicat..."acum (dupa comunism) avem economie de piata, libertate economica, democratie...descurcati-va!" a creat o confuzie totala in mintea cetatenilor. Pe de-o parte foarte multi au obtinut diverse beneficii (uriase) alipindu-si interesele de bugetul statului (deci s-au "descurcat") pe cand altii nu au reusit. Cei din urma incearca doar sa-i imite pe ceilalti la o scala mai mica. Care este diferenta dintre angajatul cu pile care primeste un salariu pe care nu il merita la stat si cel care participa (prin firma proprie) la o licitatie trucata...nici una in esenta doar volumul "beneficiului" fraudulos. Cand vom intelege ca nici una nici alta nu pot fi tolerate (principial vorbind) atunci vom mai avea o sansa...
Acum ar trebui ca PD-L sa atraga elitele, oamenii de valoare in fiecare domeniu, profesionistii.
Ce observ eu este ca resping valorile si primesc cu bratele deschise fosti secu+pcr. Chiar ii cheama, ii numesc in pozitii cheie si asta pentru ca, din umbra, conduc altii. Si anume cei care nu ar trece "testul" dlor Cristian Preda si Sever Voinescu (de ex.).
Recomand cu simpatie PD-L-ului sa nu ia in deradere sfaturile celor ce i-au sprijinit atat din media cat si din societatea civila (care din pacate a fost reprezentata din cei ce postau pe site-uri. Cei neplatiti).
Atentie la cei fara functii in partid pentru ca trecutul nu le permite dar comanda tot.
Asa cum ziarele parazite dispar, iar in curand sper ca si televiziunile mincinoase, la fel si partidele care s-au bazat pe propaganda insidioasa, pe sondajele formatoare de opinie si cert si pe cumparare de voturi,cum au facut-o intotdeauna, adica PDSR si PNL, ar trebui sa se gandeasca la propria reforma.
Iar tanarul Honorius Prigoana, care nu e prost deloc, desi e scandalos de bogat, cum cred idiotii, a vorbit despre modernizarea Romaniei si asta e cu adevarat urgenta nationala.!
Si ei sint cei care vorbesc si promit modernizarea tzarii.
Alte intrebari? :)
nimeni nu te plateste daca muncesti ci daca exista profit de pe urma muncii tale. asta este greu de inteles de mult prea multi.....
pai ca sa aiba activitate economica eficienta este nevoie, printre multe altele, de un sistem de legi care sa-i favorizeze pe "oligarhi", adica pe platitorii de impozite si de salarii. ....
cum asta este o problema generala in orice societate eficienta din punct de vedere economic, solutia este o clasa politica formata de "oligarhi" care sa-i sustina in parlament.....
aceasta clasa politica se formeaza greu, in timp....in alte tari mai avansate exista chiar organizatii foarte serioase non-profit care, printre altele, formeaza si chiar selecteaza pe viitorii oameni politici.
vai de tara care nu pricepe asta si-si inchipuie ca un parlament poate sa fie format din oricine obtine sprijinul salariatilor votanti.....
Iti inchipui ca vreun politician in Romania se ghideaza dupa vreun alt principiu decat political marketing cu apel la mase? Unde era reformistul Preda cand stimabilul Nicolae Guta urla din toti bojocii despre reformarea statului in toate targurile din Romania? Pana la modernizarea partidelor, bagati-va mintile in cap, dati-va doua palme si priviti pentru bunul Dumnezeu in jurul vostru cu groaza in ochi! Poate astfel o sa va vina idei de articole mai putin slefuite 'teoretic' dar mai vii si pertinente!