Influenta Rusiei: un exercitiu (de Dragos Paul Aligica)

de Dragos Paul Aligica     HotNews.ro
Duminică, 15 noiembrie 2009, 16:44 Actualitate | Opinii


Dragos Paul Aligica
Foto: HotNews.ro
Scandalul electoral legat de vizita secreta la Moscova facuta de Mircea Geoana ne readuce in prim plan o tema eterna a politicii romanesti: relatia cu "marele vecin de la rasarit". Romanii nu uita niciodata ca pe tot parcursul istoriei lor moderne, nu numai politica externa a tarii lor, dar si cea interna au stat aproape mereu sub umbra Imperiului de la Rasarit, indiferent de ce nume a avut sau forma a imbracat el. Si pentru ca acest scandal ne ofera pretextul, sa ne desprindem pentru o clipa de zgomotul si furia campaniei. Sa trecem dincolo de registrul orientat analitic asupra trecutului si prezentului si sa ne intoarcem catre viitor pentru a-l privi dintr-o per­spec­ti­va strategica.

Iar strategia, asa cum se stie, este gandita nu in certitudini empirice, ci in scenarii si speculatii. Unele, foarte excentrice. Sa intram deci intr-un spatiu speculativ si sa ne punem intrebarea: Care sunt modalitatile prin care instinctul hegemonic, ce pare sa fie o constanta a oricarei puteri moscovite, ar putea fi materializat si exercitat in viitor asupra Ro­maniei? Sa incercam sa ne punem deci imaginatia strategica la incercare, construind un inventar speculativ in jurul aces­tei intrebari.

Instrumentul militar

Un astfel de inventar nu poate incepe alt­fel decat cu factorul militar. Aici avem de a face cu o ve­che reteta ruseasca ce presupune crea­rea in jur a unei atmosfere in care nevoia de interventie militara rusa pare iminenta si a unei impresii generale ca Moscova are nu numai capacitatea, dar si vointa de a interveni. Vorbim despre un mili­ta­rism demonstrativ, dublat de alimentarea unor conflicte etnice, religioase, econo­mi­ce oriunde posibil in sfera sa de influenta. Georgia este cel mai recent exemplu. Este traditionala stra­tegie taristo-sovietica, in care pre­tex­tul umanitaro-ideologic si forta bruta se im­­­pletesc, sustinandu-se reciproc.

In ceea ce ne priveste, situatia din Ba­sa­rabia si Transnistria pune Romania in­­tr-o postura de vulnerabilitate fata de ma­la­xorul acestei strategii. Scenariul este trans­parent: intretinerea potentialului de conflict in zona Republicii Moldova si in­­cercarea de a atrage Romania in turbio­nul astfel creat.

Pana la urma, interventia in forta nu conteaza in sine atat de mult. Ceea ce conteaza este amenintarea si san­tajul cu ea. Odata prinsi in turbion, apli­carea celorlalte angrenaje de influenta si presiune asupra noastra se declan­sea­za automat, iar impactul lor creste ex­po­nential. Sa privim mai departe la aces­te instrumente.

Instrumentul economic

Instrumentele geoeconomiei ruse nu sunt foarte sofisticate. Neavand un sis­tem economic cu o structura complexa si mo­derna, totul se concentreaza in jurul obiectivului de a le crea altora de­pen­den­ta de resursele naturale pe care Moscova le controleaza. Nu este clar daca deciden­tii rusi isi dau seama ca pe termen lung acest tip de joc geoeconomic nu duce prea departe.

Este clar insa ca au ajuns la concluzia ca, pe termen scurt, ii poate pune in pozitii de forta in relatiile inter­na­tio­nale. Si, cum in mod traditional politica rusa nu este una inspirata de principiul constructiei institutionale, ci de cel al fortei pure, optiunea lor nu trebuie sa fie o surpriza.

Nu are rost sa zabovim prea mult asu­pra acestei strategii. Principiile ei au fost ex­puse de nenumarate ori. Sa mentionam numai cateva aspecte aplicate la cazul Romaniei: Rusia investeste masiv in oligarhia roma­neas­­ca, oferindu-i accesul la resursele natura­le din spatiul ex-sovietic, protectie politica si beneficiile sustinerii date de network-ul subteran al agentilor de influenta si in­for­matie rusi. Folosind influenta si profiturile obtinute din exploatarea resurselor natu­rale pe piata internationala, continua infiltrarea economiilor din jur, precum cea romaneasca, prin investitii directe si mas­ca­te si prin achizitii strategice in diferite sectoare industriale.

Astfel, Moscova va face tot posibilul pentru a-si plasa agenti in punctele cheie ale economiei na­tio­nale. In paralel, va incerca sa creeze de­pendenta si interes financiar in randul a cat mai multi decidenti politici, impli­can­du-i ca beneficiari directi sau reziduali ai afacerilor ruse.

Ca paranteza, sa no­tam ca printre marii perdanti sunt miile de oameni de afaceri rusi obisnuiti, care nu au nimic de a face cu aceste strategii si care nu numai ca se vad pusi in pozitii de con­curenta asimetrica cu reteaua de agenti economici acoperiti si descoperiti ai Moscovei, dar se mai si vad nevoiti sa functioneze peste tot sub semnul sus­pi­ciu­nii partenerilor din tara gazda.

Instrumentul politic

Date fiind circumstantele Romaniei (lip­sa unei minoritati rusofone, puternicul sentiment inertial antirus al populatiei, absenta unei "partide ruse" bine in­­che­ga­te in cercurile militare si ale serviciilor se­cre­te etc.), manevrele Moscovei vizand po­litica interna romaneasca vor fi obligate sa se miste pe niste directii mai sinuoase de­cat in cazul altor tari din spatiul ex-so­vietic.

In exercitiul nostru speculativ prioritar pare a fi scenariul constituirii in jurul oligarhilor dependenti de resur­se­le si protectia rusa si a celorlalti agenti economici tributari intr-un fel sau altul Moscovei a unui nucleu informal menit sa de­vina un vector de influenta politica. In functie de evolutiile si cerintele viitoare si in masura in care conditiile o permit, ar urma transformarea acestui nucleu intr-o "partida politica rusa" in adevaratul sens al cuvantului, folosind ca vehicul fie un par­tid existent, fie unul nou creat.

Evident ca, in paralel, va continua procesul de in­fil­trare a partidelor si organizatiilor ce re­pre­zinta valorile, principiile si interesele oc­cidentale in Romania si sabotarea din interior a actiunii acestora.

In sfarsit, dar foarte important, este in­­cu­rajarea regulata a unor crize politice de genul "mineriada" sau "suspendarea pre­se­dintelui". Aceste crize au un obiectiv dublu. Primul este testarea rezistentei si sla­birea mecanismelor democratice con­sti­tutionale ale sistemului politic roman. Al doilea este utilizarea efectului de reve­la­tor pe care il au. Modul in care se pozi­tio­neaza si se polarizeaza opinia publica, formatorii de opinie si decidentii politici in cursul crizei permite Moscovei sa testeze vulnerabilitatile si potentialul de a se insera in dinamica pusa in miscare de cli­va­jul in cauza, sustinand o grupare sau alta.

Instrumentul propagandistic

Toate cele de mai sus au, evident, ne­vo­ie de o sustinere propagandistica. Este adevarat ca purtatorii de mesaj ai Mos­co­vei au avut o prezenta continua in Roma­nia, chiar si in momentele de relativa sla­bi­ciune rusa, in anii ‘90. Este totodata adevarat insa ca natura nationalist-comunista a regimului ro­ma­nesc de dinainte de 1989 a facut ca numarul acestor agenti de opinie sa fie relativ mic in comparatie cu alte tari din zona.

Totusi, toate momentele de rascru­ce si toate deciziile majore de politica ex­ter­na romaneasca au functionat ca un tur­nesol si i-au revelat destul de exact pe cei din redactii sau organizatii care, dintr-un motiv sau altul, spontan sau dirijat, s-au ma­nifestat ca agenti si apologeti ai alter­na­tivelor favorabile Moscovei.

Mai mult, in ciuda faptului ca, nici economic, nici poli­tic, nici civilizational-cultural, Romania ulti­me­lor doua decenii nu a suferit cu nimic din cauza gradului limitat de cooperare cu Rusia (din contra, s-ar putea spune ca o oarecare distantare si indiferenta fata de Moscova pare sa-i priasca Romaniei), ideea ca Romania trebuie neaparat sa "dezghete", "incalzeasca" sau "relanseze" relatiile cu marele "vecin de la Rasarit" a devenit un refren al discursului de po­li­ti­ca externa. Este acest refren doar un simp­tom al cronicului deficit analitic al co­mentatorilor care gasesc instinctiv in el o modalitate expedienta de a-si camufla vi­dul de idei cand vine vorba de a imagina di­rectii de politica externa? Sau trebuie sa citim mai mult printre randuri?

Una peste alta, este de asteptat ca in Ro­mania sa vedem o intensificare a efor­tu­rilor de a influenta opinia publica. Neavand nimic de oferit politic, ca secu­ri­tate si cultural-civilizational Romaniei - ac­tualele noastre formule si aranjamente in aceste privinte fiind infinit superioare -, punctul forte va fi evident argumentul eco­no­mic: ce bine ar duce-o romanii daca liderii lor ar accepta parteneriatul « economic » cu Mos­co­va.

Este deci usor anticipabil scenariul unui proces in care prima etapa presu­pu­ne solidificarea si mentinerea unui curent de fundal, coroziv antioccidental, antide­mo­cratic si anticapitalist, folosind influen­ta institutionala si a unor figuri publice care, la momentele oportune, marcheaza, dirijeaza sau speculeaza acest curent. Pe fundalul acestui continuu zgomot de fond, ce bruiaza eforturile de asanare si occi­den­talizare a discursului si opiniei publice romanesti, are loc incercarea de con­ver­tire treptata, in masura in care conditiile economice, politice sau militare o permit, a discursului negativ intr-unul pozitiv, de simpatie pentru cauza rusa a momentului. Bineinteles ca, in paralel, se va reitera pana la satietate ce oferta economica ex­tra­ordinara are Moscova pentru Romania. Dar, la un moment dat, s-ar putea sa apa­ra un element nou. Sa vedem despre ce ar putea fi vorba.

Un instrument lipsa

Instrumentarul Moscovei are o pro­ble­ma: lipsa de legitimitate ideologica a Rusiei in lume si, mai ales, in Estul Eu­ro­pei. Altfel spus, ambitiilor geopolitice ru­sesti le lipseste exact elementul cheie: ca­pa­citatea de a capta mintile si inimile, inte­legerea si simpatia popoarelor vizate. Est-europenii imbratiseaza in mod spon­tan valorile si principiile democratiei, liber­ta­tii si capitalismului. Iar Rusia nu are o contraoferta viabila. In trecut, cand So­vie­tele nu se compromisesera inca, Mosco­va si-a vazut ambitiile hegemonice purta­te de valul global al entuziasmului pentru socialism si comunism. Proiectul rus era im­­bratisat pentru ca materializa speranta miscarii mondiale de stanga. Azi, peisajul ideologic arata cu totul altfel. Iar Rusia se afla in total dezavantaj fata de Occident.

Si aici am atins un punct cu adevarat de­licat. Este evident ca Moscova va fi in­ca­pabila sa produca o oferta ideologica de anvergura similara proiectului comu­nist prin care si-a rationalizat si alimentat ambitiile hegemonice globale in secolul XX. Este deci de vazut cum va incerca sa se confrunte cu acest handicap. Stim cu cer­titudine ca va continua sa investeasca efort si resurse, sponsorizand miscarile si ideo­logiile antioccidentale, antiamericane si anticapitaliste.

Cand vine vorba insa nu de a demola, ci de a propune ceva con­struc­tiv ca alternativa, va fi obligata sa trea­ca insa in registrul unei stra­te­gii particularizante. De exemplu, pare plauzibil ca in spa­tiul sud-est-euro­pean va alimenta un curent reflectand contextul spe­ci­fic regiunii, mai precis, un discurs panor­to­­dox, o formula folosita si in trecut. In ab­sen­ta unei alternative mai bu­ne, acesta poate fi incercat pe principiul "daca nu ajuta, nici nu strica". Astfel, in tari ca Roma­nia, evolutiile din zona dis­cur­sului reli­gios, miscarile de idei din zona laicatului si dinamica politicii ecleziastice pot ca­pa­ta semnificatii geopolitice foarte acute.

Intrebari finale

Am facut un inventar speculativ al in­stru­mentarului actualelor ambitii hege­m­o­­nice rusesti. Un exercitiu intelectual, care are exact atata valoare cata suntem pregatiti sa-i acordam. Care va fi pana la urma mo­dul concret de operare al acestor ambitii in Romania si cu ce suces, este o alta discutie. O dis­cu­tie separata este si daca actualul puseu he­gemonic rus va avea timp sa se materializeze inaintea urma­toa­rei crize sistemice ce pandeste Rusia.

Sa nu uitam ca ea traieste sub tripla pre­siune a volatilitatilor pietei internationale a resurselor naturale, a deficitului demo­gra­fic si in asteptarea urmatorului blocaj al sistemului autoritar ce va avea loc ine­vitabil in virtutea legilor de functionare ale traditiei politice ruse. Nu putem insa sa evi­tam confruntarea cu alte intrebari che­ie.

Cititorul se va intreba: nu este teama de aceste scenarii totusi exagerata? Si­gur ca, va spune el, fidela traditiei si impul­su­rilor sale, Moscova va incerca sa cu­prin­da Romania in plasa influentei sale. Dar are ea resursele si capacitatea sa dez­volte o strategie sistematica pe direc­tiile enuntate mai sus? Si, mai ales, chiar presupunand ca va incerca sa o faca, se vor gasi in Romania oameni de afaceri gata sa accepte sa fie pionii jocului geo­po­litic rusesc?

Se vor gasi politicieni ro­mani care sa se autoconvinga de legi­ti­mi­ta­tea si necesitatea crearii unei "partide ruse"? Se vor gasi formatori de opinie, pu­blicisti si oameni din mass-media care sa pregateasca terenul pentru un curent filo­rus subminand occidentalismul, valorile democratiei si ale lumii libere? Se vor gasi intre ei unii carora constiinta le va per­mite sa atace si sa demoleze figuri publice si institutii ce reprezinta legatura din­tre Occident si Romania? Se vor gasi voci care vor raspunde chemarii panorto­do­xismului si vor promova antioccidenta­lis­mul, camuflat in mantia acestuia?

Daca la intrebarea privind capacitatile Mos­covei reactia normala este un onest "nu stim inca", la cel de-al doilea set de in­­tre­­bari raspunsul este sigur: da. Cate­go­ric, da. Pana la urma, trebuie sa ne obis­nuim cu ideea ca marja de influenta si con­trol al instrumentelor politicii ruse fata de Ro­ma­nia este determinata, in pri­mul rand, nu atat de puterea Moscovei, cat de sla­bi­ciu­nea clasei politice, a for­ma­to­rilor de opinie si a intregii elite roma­nesti.

Fara a-i imputa nici un fel de intentii malefice lui Mircea Geoana cu a sa "vizita secreta" la Moscova si fara a confunda registrul speculativ de mai sus cu realitatea datelor publice cunoscute la ora actuala despre aceasta vizita (adica fara a cadea in plasa teoriilor conspiratiei), sa spunem ca acest incident are totusi o calitate.

Ne-a readus in atentie si ne-a obligat (fie si numai pentru cateva minute) sa reconsideram serios cateva teme perene ale geopoliticii romanesti. Teme care, iata, se dovedeste ca lipseau cu desavarsire din dezbaterea electorala de pana acum.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















3585 vizualizari

  • +8 (8 voturi)    
    traditia rosie (Duminică, 15 noiembrie 2009, 17:22)

    dan ardelean [anonim]

    1. la 13 decembrie 1918, muncitorii tipografi impotriva carora a tras armata iesisera la lupta cu steagul rosu si cu lozincile / obiectivele sovietelor bolsevice.
    2.episodul "tatar bunar, 1924" a fost o tentativa a urss de a incerca exportul de revolutie. chestia se intampla in basarabia si, reconfirmata in 1940, explica reactia emotionala a regimului antonescu, de curatare (criminala, de acord) a teritoriului.
    oricum, dupa acest episod, parlamentul romaniei a votat rapid, in unanimitate, scoaterea in afara legii a partidului comunistilor din romania - cel care sustinuse actiunea, asa cum a facut si in 1940.
    3. ana pauker, alexandru barladeanu, silviu brucan si restul tovarasilor s-au scolit la moscova si au adus, de acolo, "lumina" comunismului.
    4. ceausescu s-a suparat pe gorbaciov nu pentru ca lasa liber blocul estic, ci pentru ca se prapadea comunismul de sorginte stalinista.
    5. pe 22 dec. 1989, ion iliescu (afirmatie filmata si, partial, publicata): "am sunat la ambasada sovietica, sa le spunem cine suntem si ce vrem".
    6.victor surdu (actual psd) a fost primul presedinte al partidului democrat agrar din romania, denumire identica formatiunii pro rusesti din basarabia inceputului anilor 90. acelasi surdu a fost si primul presedinte al lukoil in romania.
    7.ziarul ziua a fost subventionat masiv si constant de catre acelasi lukoil, in pofida trasnailor "anti-rusesti" publicate in paginile sale, un timp.
    8.dinu patriciu avea afaceri in rusia inca de la mijlocul anilor 90, asta in timp ce clama politic faptul ca "viitoarea romanie ar trebui sa fie o casa cu calcanul spre est". ulterior, adevaratul substrat a fost dezvaluit prin afacerea petromidia si restul, inclusiv manevrele pro sterling, in momentul in care era limpede ca perimetrul din marea neagra va raveni, in cea mai mare parte, romaniei. ia uitati-va cine face parte dintre beneficiarii celebrei concesiuni date de catre guvernul tariceanu firmei "canadiene".
    9.dl geoana = moscova = ?...
  • +5 (5 voturi)    
    Adica.... (Duminică, 15 noiembrie 2009, 17:51)

    Prostokvashino [anonim]

    Spuneati undeva in articol ca Rusia va incerca sa-si induca ideile anti occidentale, antidemocratice in constiinta romaneasca....Ma astept ca Realitatea TV si Antenele sa fie port-drapelul acestor campanii! Sau ma insel?
  • +8 (8 voturi)    
    buna analiza (Duminică, 15 noiembrie 2009, 17:52)

    karellen [utilizator]

    enough said.
  • +7 (7 voturi)    
    Memoria colectiva nu iarta Rusia (Duminică, 15 noiembrie 2009, 18:04)

    dookuhaka [anonim]

    Bunicul meu, Dumnezeu sa-l ierte, a sadit in sufletul meu prin multitudinea de peripetii pe care mi le-a istorisit, copil fiind, ideea rusului primitiv si brutal in contrast puternic cu neamtul rigid si corect. Spre exemplu imi evoca modul in care armata germana in timpul celui de-al doilea razboi mondial (era osan adevarat, cu singurul han romanesc - La romanul vesel - deschis in Satu Mare) facea achizitiile: intendentul neamt venea la poarta si NEGOCIA valoarea achizitiilor platind in marci germane, o valuta foarte buna la acea vreme. Rusul in schimb a confiscat totul, stricand efectiv tot ceea ce nu putea lua cu el. Pe bunica a ascuns-o sub niste vechituri ca sa n-o violeze nenorocitii! La rindul meu cand am fost indemnat de cei trei copii ai mei sa le istorisesc pasaje din copilaria mea am apelat din cand in cand si la memoria bunicului, relatandu-le povestile lui. Pe rus, asa cum apare el in folclor, in povestile lui Creanga (vezi Ion Turbinca, de ex.) copiii mei l-au descoperit in basarabenii care s-au mutat in Iasi, vecinii nostri!
  • +9 (9 voturi)    
    bun articol (Duminică, 15 noiembrie 2009, 18:10)

    grotaus [anonim]

    Felicitari petru acest articol in care reluati o tema de prezenta si intr-un articol mai vechi de al dumneavoastra, atunci cand Rusia se juca in Georgia
  • +6 (6 voturi)    
    Foarte bun articol (Duminică, 15 noiembrie 2009, 18:57)

    Ivan [anonim]

    Bine scris, bine legat. Bravo.
  • +4 (6 voturi)    
    Transcendenta axa Moscova-Londra (Duminică, 15 noiembrie 2009, 19:50)

    Papa Strumf [anonim]

    Poate ar trebui spuse cateva cuvinte despre corelarea dintre jocul geopolitic lung al rusilor--reliefat aici--si euroscepticismul dreptei conservatoare britanice.

    Ambele isi au radacinile intr-o nostalgie dupa imperiul de altadata, imbinata cu o teama paranoida in fata sfidarilor globalizarii. Ambele se simt amenintate de centrul de putere nascand al UE--pe care ambele incearca sa-l saboteze, desi prin metode diferite.

    Rusia, prin crearea unei coloane a cincea in tari precum Ucraina, Bulgaria, Serbia, Romania, sau chiar Germania si Italia. Dar dl Aligica o zice mai bine.

    Marea Britanie, prin politica de diluare a institutiilor europene si prin sprijinirea unor candidati la adeziune precum Turcia, care odata intrata s-ar ralia probabil pozitiei lor. Sa nu uitam campaniile de presa ale lui Rupert Murdoch, batranul crocodil din colonii. Influenta lui se afla, probabil, in spatele votului negativ al irlandezilor in 2008 la referendumul asupra Tratatului de la Lisabona--impotriva propriului lor interes national.

    Poate ca aceasta idee, a unei axe Londra-Moscova, pare trasa de par unora, si impotriva naturii. Dar n-ar fi prima data in istorie. Amintiti-va de coalitia anti-napoleoniana. Sau chiar exemple mai recente...
    • +2 (2 voturi)    
      Franta si Germania, nu UK, face jocul Rusiei (Luni, 16 noiembrie 2009, 2:25)

      John [anonim] i-a raspuns lui Papa Strumf

      Papa Strumf, habar n-ai de ce vorbesti

      In UE, Franta si Germania - cele mai socialiste tari, traditional prietene cu Rusia si cei mai mari sustinatori ai lui Putin in prezent, fac jocul Rusiei nu Marea Britanie.

      Marea Britanie, cu conservatorii ei, cu si fara imperiu, e anti-Rusia.

      In plus, tu nu intelegi ca izolarea sau combaterea Rusiei nu prespune crearea unui super stat socialist la Bruxelles, ci pur si simplu o societate cat mai libera si cu o economiei de piata cat mai libera in care oamenii inteleg valoarea libertatii. IN Europa nu o sa mai fie conflicte militare de superputeri, decat daca vine Apocalipsa, ci conflicte de idei.

      Cel mai important conflict de idei e urmatorul : cum sa nu devii dusmanul tau incercand sa-l combati, i.e. cum sa nu devii o societate aproape comunista si filo sovietica aratandu-te antisovietic, cazul Frantei inainte de '89; cum sa nu devii un super stat politenesc si militarist fara sa devii Rusia lui Putin, cazul SUA intr-o anumita masura sub Bush si Obama, si problema UE in viitor.
  • +3 (5 voturi)    
    Posibil (Duminică, 15 noiembrie 2009, 20:17)

    Pink Panther [anonim]

    Cred ca in valul de penibilitati si vulgaritati care ne inconjoara, un articol bine facut merita felicitari!

    Pe scurt, as dori mai multe analize de la d-voastra.
  • -5 (5 voturi)    
    foarte luuung (Duminică, 15 noiembrie 2009, 20:40)

    adfj [anonim]

    enorm
  • -4 (4 voturi)    
    Un articol ieftin (Duminică, 15 noiembrie 2009, 21:29)

    o_o [anonim]

    Si iata de ce: "evolutiile din zona dis­cur­sului reli­gios, miscarile de idei din zona laicatului si dinamica politicii ecleziastice pot ca­pa­ta semnificatii geopolitice foarte acute."
  • +6 (6 voturi)    
    Tradatori de tara (Duminică, 15 noiembrie 2009, 22:56)

    Despina [anonim]

    Exceptionala analiza !
    Iar setul de intrebari :
    "Se vor gasi formatori de opinie, pu­blicisti si oameni din mass-media care sa pregateasca terenul pentru un curent filo rus subminand occidentalismul, valorile democratiei si ale lumii libere? Se vor gasi intre ei unii carora constiinta le va per mite sa atace si sa demoleze figuri publice si institutii ce reprezinta legatura intre Occident si Romania?"
    cu raspunsul : "sigur ca da"
    este cea mai TRISTA REALITATE de dupa 1989 !!

    Eu ii consider TRADATORI DE TARA pe toti cei care avand ca motivatie avantajele materiale continua sa lucreze in trusturile de presa : ale lui Vantu,Voiculescu,Patriciu etc..

    Exista si locuri in care poti lucra fara sa-i servesti pe rusi .
    • +2 (2 voturi)    
      Mai multa practica (Duminică, 15 noiembrie 2009, 23:19)

      ivan [anonim] i-a raspuns lui Despina

      Stimate Domn,
      In acest moment in Romania exista un puternic curent filorus.Dupa '90 s-au strecurat in Romania profitand de granita permisiva de pe Prut o multime de agenti de influienta, de "oameni de afaceri" de studenti cu sarcini multiple. Unii sint in adormire, altii activi dar intreaga retea exista in perfecta ordine. Serviciile noastre sunt depasite si voit sau nu au scapat fenomenul de sub control. La nivel inalt exista oameni politici (un ex. este Gusa) care sunt in solda Moscovei. Acestia influienteaza opinia publica, faciliteaza privatizari dubioase, transmit informatii. La ora aceasta metalurgia Romaniei si productia de aluminiu este in mana Moscovei. E bine sa retineti relativitatea notiunii de privat in ceea ce priveste orice companie din Rusia. Lupta este cu atat mai teribila cu cat interesele Moscovei in zona sunt majore (Transnistria si R.Moldova, stoparea proiectului Nabuco, blocarea accesului UE la Marea Neagra instaland la Bucuresti un guvern marioneta..) Insasi asa zisi oameni de afaceri romani (Patriciu) sunt "stimulati" in actiunile lor de Moscova si-si negociaza prosperitatea acolo. Nu Romania este vinovata de nivelul actual al relatiilor ci Moscova care nu-si poate struni tendintele hegemonice in zona si recurge la orice mijloace pentru a influienta decizia in tarile vecine ei. Relatia cu Moscova trebuie sa faca obiectul actiunilor comune si unitare discutate in CSAT si nu a vizitelor pe furis in scopul negocierii sustinerii in alegeri contra avantaje ulterioare de cine stie ce natura.
      • +1 (1 vot)    
        rusii (Luni, 16 noiembrie 2009, 1:19)

        Despina [anonim] i-a raspuns lui ivan

        Stiu, aveti dreptate.
        Se simte prezenta rusilor in economia noastra precum si in asa zisele firme private.
        Pana si eu le "miros"
        Eu sper totusi ca serviciile noastre sa-si revina si sa nu scape fenomenul de sub control
  • +1 (1 vot)    
    exportul de produse ideologice al Rusiei (Luni, 16 noiembrie 2009, 2:55)

    V. Istina [utilizator]

    Ideologia exportata de Rusia acum nu trebuie neaparat sa fie un sistem, ci dupa cum ati spus, subminarea sistemului. Ceea ce exporta Rusia acum, pentru a-si spori influenta este un fel de coruptie generalizata.
    Iar coruptia generalizata ar putea avea si forma perversa de "sistem mafiot", asa cum comunismul a practicat "terorismul de stat".
    Felicitari pentru articol, e limpede si mai ales e binevenit in perioada asta!
  • 0 (0 voturi)    
    Inluenta Rusiei/Un instrument lipsa (Luni, 16 noiembrie 2009, 3:47)

    Daniel StPaul [anonim]

    "In trecut, cand So­vie­tele nu se compromisesera inca, Mosco­va si-a vazut ambitiile hegemonice purta­te de valul global al entuziasmului pentru socialism si comunism"

    Care sa fi fost trecutul acela al necompromiterii? Caci din primele momente ale bolsevismului a inceput oroarea, chiar daca lumea se incapatsina sa n-o vada (vezi raspuns#1/1). E mult irational in stingismul occidental, slugarnicie inexplicabila (daca nu cumva va fi fost , simplamente, cedarea arghirofila) . Iesirea din inertie au marcat-o un Istrat/Suvarin, Koestler, Orwell, Gide si , cu toate astea , ardorea si procomunismul stingii/inteligentsiei occidentale a durat, hat, tirziu, dupa WWII, pina la Praga 1968.
  • +2 (2 voturi)    
    Spuneti direct! (Luni, 16 noiembrie 2009, 9:40)

    gheorghe [anonim]

    Geoana, probabil, din disperare ca va pierde partida a ales sa joace la ruleta ruseasca destinul Romaniei numai sa iasa invingator.
    • +1 (1 vot)    
      Intuitia adevarului (Duminică, 29 noiembrie 2009, 23:06)

      Yu-gi-on [anonim] i-a raspuns lui gheorghe

      Mircea Geoana a fost un emisar la Moscova!Initiativa nu i-a apartinut!In mod cert mesajul a continut valente de vasalitate!De tradare fata de politica romaneasca proamericana!De promisiuni fata de politica ,EVENTUAL,cistigatoare a PSD!Nu contest orice apropiere fata de RUsia-culturala,economica.sociala,nu admit influente politice!PSD si Mircea Geoana condus din umbra de rusofilul Ion Iliescu face un joc der putere in dauna Romaniei!Cu imixtiuni si consecinte grave pentru romani!
  • -1 (1 vot)    
    in vitro (Luni, 16 noiembrie 2009, 19:26)

    andrei [anonim]

    un articol nascut precum un copil in eprueta, adica modificat genetic. Problema cu rusii nu se isi gaseste solutia in stepa rusa ci printre ciulinii baraganului unde noi, romanii, avem obsesia ursului de la rasarit cu toate ca am suferit cel mai putin de pe urma lui. Sa amintim doar ca polonia a fost sfartecata si desfiintata ca stat in sec 19, o treime din teritoriul sau revenind tarului, ungaria si cehoslovacia au patimit de pe urma invaziilor sovietice din 1956 si 1968 (ba, mai mult, noi am fost in rol de invadatori in 1956 ca si in 1920 cand la budapeste se crease o republica bolsevica; dictatorul ceausescu a refuzat sa cotropeasca praga si nu am patit nimic, asa puteam face si in 1956, mai ales ca un an mai tarziu am fost singura tara a taratatului de la varsovia care am evacuat trupele sovietice). E penibil sa vorbim de invazii cand noi am suferit mai putin decat altii. Tito a avut curajul sa spuna nu lui stalin si nu a avut parte decat de ruperea relatiilor diplomatice si economice cu urss. Concluzia e una - dam vina pe rus cand de fapt noi suntem niste panarame. Cat priveste economicul , spunea cineva mai sus ca metalurgia romaneasca e in mainile rusilor. Nu chiar toata, eu stiu de cost targoviste, campia turzii, otelul rosu, ductil buzau, combinatul resita, combinatele de aluminiu slatina si tulcea. Si un caz elocvent - Laminorul Braila, cumparat in 1999 de o firma britanica care l-a facut praf in 4-5 ani, a taiat sectii intregi si a vandut terenul pe care acum s-au construit Billa si praktiker. Apoi l-a vandut italienilor de la tenaris - astia au taiat la fier vechi in 6 luni cat britanicii in 4 ani, proteste, batai, manifestatii, greva foamei, intervine avas si readuce laminorul la stat in 2004, dupa 2 ani de chin si stat inchis uzina e cumparata de niste rusi si, culmea, lucreaza de atunci fara intrerupere, devenind lider pe piata romaneasca de profile laminate ! Cum gandesc oamenii aia de acolo despre englezi si italieni si cum ii vad pe rusi ?


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by