In comparatie cu examenul de bacalaureat din anii anteriori s-au introdus modificari notabile si pozitive.
Se sustin probe de competente, in cursul anului scolar
1. proba de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana; 15-17 februarie 2010
2. proba de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in limba materna, pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritatilor nationale.
3. proba de evaluare a competentei lingvistice intr-o limba de circulatie internationala studiata pe parcursul invatamantului liceal. 31 mai-4 iunie 2010
4. proba de evaluare a competentelor digitale. 19-29 aprilie 2010
Rezultatul evaluarii competentei lingvistice intr-o limba de circulatie internationala nu se exprima prin note sau prin calificativ admis/respins, ci prin stabilirea nivelului de competenta corespunzator Cadrului European Comun de Referinta pentru Limbi, in conformitate cu criteriile stabilite in programele de bacalaureat si cu grila cuprinsa in procedurile transmise de Centrul National pentru Curriculum si Evaluare in Invatamantul Preuniversitar.
Este un lucru pozitiv faptul ca rezultatul la aceste probe nu se concretizeaza in note, nici in dihotomia admis/respins, ci prin stabilirea unui nivel de competenta asemanator Cadrului European Comun de Referinta pentru Limbi, ceea ce reduce presiunea pentru obtinerea de rezultate bune si foarte bune. Sunt insa necesare precizari urgente din partea Centrului National pentru Curriculum si Evaluare in Invatamantul Preuniversitar (CNCEIP), deoarece nici profesorii nici elevii nu cunosc prevederile europene in domeniu.
Faptul ca probele se sustin pe parcursul anului scolar, la distanta mare intre ele, este iarasi un lucru bun, elevii avand timp sa se pregateasca pe indelete. Sunt prevazute si mecanisme de echivalare a acestor probe, pentru elevii care au sustinut deja, in diferite ocazii, examene asemanatoare.
S-a redus numarul probelor scrise
Un alt lucru pozitiv rezida din faptul ca numarul probelor care conteaza la media finala s-a redus la trei, fapt care potenteaza eforturile elevilor pentru studierea si sustinerea unui numar de probe, intr-un timp scurt.
1. “Proba scrisa la limba si literatura romana – proba comuna pentru elevii de la toate filierele, profilurile si specializarile”.
Problema in neregula este ca elevii au parcurs programe diferite la limba si literatura romana, cu numar de ore diferite. Astfel, la filiera teoretica, profil uman, elevii au avut 5 ore pe saptamana, programa continand capitole de gramatica, stilistica etc., in timp ce la filiera tehnologica elevii au 3 ore pe saptamana, fara ore de gramatica. Si atunci de ce sa fie o proba comuna si unica?
b. Proba scrisa la limba si literatura materna.
c. O proba scrisa, diferentiata in functie de filiera, profil si specializare, dupa cum urmeaza: (i) matematica – pentru profilul real din filiera teoretica, pentru toate profilurile din filiera tehnologica si pentru profilul militar si profilul pedagogic - specializarea invatatori-educatoare, din filiera vocationala;
(ii) istorie – pentru profilul umanist din filiera teoretica si pentru toate profilurile si specializarile din filiera vocationala, cu exceptia celor mentionate la punctul c) (i);
In anii trecuti existau diferente foarte mari de dificultatea subiectelor intre filiera teoretica, profilul real si celelalte filiere, in sensul ca la real subiectele la metematica erau exagerat de dificile, de multe ori de tipul celor de la olimpada. Este de dorit ca dificultatea acestui tip de subiecte sa scada, pentru a fi accesibile si elevilor din filiera teoretica aflati in grupuri scolare si colegii tehnice.
Publicarea pe internet a variantelor de subiecte nu este utila, ar fi dat ocazia editurilor sa scoata culegeri destinate copiatului, iar elevilor sa pregateasca surse informatice de fraudare. Oricum, dupa publicarea structurii si baremelor de corectare a subiectelor, pregatirea pentru bacalaureat poate utiliza si variantele de subiecte publicate in anii trecuti.
4. O proba scrisa la care elevul poate opta, in conformitate cu filiera, profilul si specializarea urmate, pentru una dintre disciplinele cuprinse in urmatoarele doua grupe:
1. fizica, chimie, biologie sau informatica – pentru profilul real din filiera teoretica, pentru profilul tehnic si profilul resurse naturale si protectia mediului din filiera tehnologica si pentru profilul militar din filiera vocationala;
2. geografie, filosofie, logica si argumentare, economie, psihologie si, dupa caz, sociologie - pentru profilul umanist din filiera teoretica, pentru profilul servicii din filiera tehnologica si pentru toate profilurile si specializarile din filiera vocationala, cu exceptia celui mentionat la punctul d) (i).
Aceasta este ultima proba scrisa, dar elevii reclama ca sunt putine materiile dintre care pot alege materia preferata. De exemplu, elevii din filiera tehnologica, care nu fac informatica ci doar elemente de utilizare a calculatorului, au de ales doar intre fizica, chimie, biologie.
S-a eliminat disciplina educatie fizica
Un lucru foarte bun este ca s-a eliminat, ca disciplina de examen, educatia fizica, la care notele de 10, meritate sau nu, reprezentau salvarea pentru obtinerea mediei generale minime sase, alaturi de notele de la probele orale.
Alt lucru pozitiv rezulta din mutarea disciplinelor de specialitate (tehnice, artistice, sportive) in zona certificarii competentelor profesionale, care se desfasoara pe parcursul clasei a XII-a, micsorand presiunea asupra bacalaureatului.
Se mentin posibilitatile de fraudare a probelor scrise
Din pacate lucrurile pozitive se opresc aici. Metodologia de alcatuire si transmitere a subiectelor, supravegherea in salile de examen si corectarea tezelor raman identice cu cele din anii trecuti.
In vara 2009 s-au prezentat la examenul de bacalaureat circa 212.000 de candidati, au promovat aproximativ 170.000. In sesiunea din august au mai promovat 35.000 de candidati, asa incat, cu 205.000 de candidati promovati, din 212.000 avem un procent total de promovare de 97%, probabil record mondial.
Scandalurile devenite “traditionale” in perioadele de examene se vor mentine si in anul urmator, pentru a pastra “culoarea locala”.
Iata judetele fruntase pe ramura, la bacalaureatul din iunie-iulie 2009:
Mehedinti: promovabilitate de 98,19%
Constanta: promovabilitate de 94,99%
Hunedoara: promovabilitate 94,5%
Suceava: promovabilitate de 93,87%
La polul opus se afla Galati cu 59,8% promovabilitate. Diferenta de aproape 40 de puncte procentuale (!) intre primul si ultimul judet nu pare sa dea frisoane cuiva. Fiind vorba de mii sau zeci de mii de elevi, aceste rezultate contrazic flagrant legile statisticii matematice. Ca doar nu putem crede ca in Oltenia s-au strans cei mai destepti elevi, cei mai constiinciosi profesori, cei mai buni manageri, in timp ce in alte judete este seceta mare. Promisiunea ministrului educatiei ca se vor ancheta judetele cu procente neverosimil de mari a ramas, ca de atatea alte ori, vorba aruncata in vant, pentru domolirea criticilor.
La Mehedinti sunt licee cu promovabilitate 100%. Ce conteaza ca unii absolventi nu stiu sa scrie corect romaneste sau sa faca calcule aritmetice elementare! Mistificarea si ipocrizia au fost prezente si vor fi in continuare in evaluarea rezultatelor din invatamantul nostru. Sa nu fi stiut d-l nou ministru al educatiei, Emil Boc, aceste rezultate, atunci cand a mentinut metodologia din anii trecuti?
Toate aceste “anomalii” rezulta din presiunea uriasa pe care elevii si parintii o pun pe aceste examene, deoarece media la bacalaureat este criteriu de admitere la multe facultati, pe locurile fara plata.
Sefii de comisii, care sunt universitari, au si ei interesul ca un numar cat mai mare de absolventi sa ia bacalaureatul, pentru a “cotiza” la universitati, de stat sau private, cotizatii fara de care dispar normele universitarilor. Sefii de comisii vin la bacalaureat cu sarcina precisa, trasata de colegi: sa treaca cat mai multi elevi, altfel ramanem fara norme. Si se achita cu zel de sarcina.
Profesorii, inspectori si directori au interesul sa ascunda sub pres situatia exacta a pregatirii elevilor. Daca s-ar sti nivelul real al competentelor obtinute de elevi dupa 12 ani de scoala, probabil ar trebui desfiintate jumatate dintre scolile romanesti.
Din aceasta tripla coniventa dictata de interesele aratate rezulta frauda la care am asistat in anii trecuti. Imposibilitatea de a proba cazurile de frauda si de a sanctiona vinovatii face ca frica de a fi prins sa nu functioneze. Sumele stranse pentru protocol, mult mai mari decat cele justificate de apa minerala, sucurile si cafeaua, normale in astfel de situatii, in ciuda avertismentelor periodice lansate de minister, se impart “frateste” intre presedintii de comisii, directori si profesorii supraveghetori si evaluatori. Cei care lucreaza in sistem stiu ca uneori se produc adevarate “lupte” pentru o prada cat mai mare. Nu mai vorbim de situatiile degradante, sper rare, in care profesorii supraveghetori primesc sau chiar cer de la obraz sume de bani elevilor, sa-i lase sa copieze.
Toate aceste aspecte n-au fost avute in vedere cand s-a alcatuit metodologia pentru bacalaureat 2010. Sa nu existe solutii?
Cateva solutii
Avansez cateva solutii, care pot fi puse in practica chiar in actualele conditii:
1. Echipa de supraveghere din fiecare sala de examen sa fie alcatuita dintr-un profesor si o persoana din afara sistemului de invatamant, din institutii de stat. In felul acesta exista o supravegehere externa, din partea unor persoane neinteresate in ascunderea gunoiului sub pres. Se fac si economii, al doilea supraveghetor, neprofesor, nu trebuie platit, fiind in timpul serviciului.
2. Cu exceptia probelor din aria limba romana si comunicare, celelalte probe sa fie sustinute cu teste tip grila, personalizate, similare dar nu identice, generate de aplicatii informatice. Un exemplu: de ce trebuie sa rezolve toti candidatii aceeasi ecuatie de gradul al doilea si sa nu aiba fiecare candidat propria sa ecuatie, diferita de a celorlati candidati. In felul acesta nu se mai poate copia, nu se mai pot transmite rezolvari, pentru ca testele sunt personalizate. Ar trebui cineva sa citeasca mai intai lucrarea candidatului, apoi sa-i faca rezolvarea. Corectarea acestor teste se poate face tot informatic, eliminand astfel factorul uman, subiectiv sau coruptibil.
3. Probele din aria limba romana si comunicare sa fie corectate in alte judete decat cele in care s-au sustinut si sa fie de asemeni personalizate, de exemplu comentarea unui text generat aleatoriu de aplicatie, respectiv un eseu pe teme diferite.
Se pot imagina si alte metode de a stopa frauda si mistificarea si presupun ca d-l ministru Emil Boc este receptiv la asemenea idei.
In cazul ca nu se modifica sistemul de supraveghere si alcatuire a subiectelor vom asista la acelasi scandal si mistificare a rezultatelor, cu care aproape ne-am obisnuit in ultimii ani.
Alegeri SUA
Implementarea solutiilor propuse in acest articol ar insemna un pas semnificativ in directia implementarii unui sistem eficient de evaluare in invatamintul romanesc. Evaluarea corecta atit a profesorilor cit si a elevilor ar insemna ca se pot face ajustarile necesare in sistem si se pot imbunatati lucrurile care nu merg bine in asa fel incit sa ajungem la un sistem de invatamint care sa fie performant si care sa scoata pe piata specialistii de care este nevoie si cu pregatirea de care este nevoie pe piata.
De asemenea s-ar putea, in mare parte, rezolva si problema salariilor mai mici sau mai mari pentru profesori fiindca aceste salarii ar putea fi corelate cu performantele fiecarui profesor.
Din pacate profesorii ies in strada doar pentru a obtine salarii mai mari si nu pentru a cere implementarea unui sistem de evaluare si masurare corecta a performantelor din invatamint, sistem care sa aiba ca efect atit cresterea calitatii invatamintului cit si o unealta mult mai buna in sprijinul negocierilor legate de salarii.
Imi vine foarte greu sa cred ca nici un profesor din Romania nu intelege ca e mult mai usor sa negociezi avantaje sau beneficii pentru a compensa ceva ce poate fi cuantificat transparent decit plata pentru ceva ce nu poate fi cuantificat aproape deloc.
La invatatorii din mediul rural cum poti sa corelezi performatela cu salariu???
Trebuie sa plateasca din banii lor si naveta care apoi nu este rambursata.
Acolo unde educatia se desfasoare intr-o scoala care sta sa cada, cu baie in curte si cu material didactic de pe vremea lui Ceausescu...cand unii copii vin la scoala sa stea la cald, sa manance un corn si sa ia alocatia...ce performanta ne asteptam sa facem?
hai ca suntem ridicoli.....crezand in ceea ce va spune guvernul..vedeti si realitatea din scoli. Scoli si licee nu sunt doar la Bucuresti si in cateva mari orase...sunt peste tot in tara....
Un invatator care merge la sat doar pentru ca nu a avut destui bani sa obtina un post la oras....ce salariu sa ii dam? Are si el copii si trebuie si el sa plateasca un apartament, nu?
Hai sa nu vedem doar ca invatamantul nu produce nimic si doar vor salarii mari....si doar ca parlamentarii si politicienii fac treaba in tara asta....
E drept ca sunt necesari schimbari si mai multe exigente de la calitatea sistemului de invatamant...dar nu se poate face nimic cu burta goala...intr-o Romanie cu salarii mici si preturi de UE...
Si da, la fel si pentru invatzatori de la oras si de la sat se poate aplica un sistem de evaluare.
Presupun ca pe baza unui sistem de evaluare ai ajuns sa ai "repartitie" la o anumita scoala sau la alta.
Nu am spus ca invatamintul nu produce nimic. Produce. Insa ceea ce produce este foarte greu de cuantificat si masurat din lipsa unui sistem adecvat pentru a cuantifica asa ceva.
In momentul in care ai un astfel de sistem de cuantificare si evaluare corecta, poti sa iti ceri beneficii mai multe sau mai putine fiindca poti sa areti ca cerintele tale sunt raportate la rezultate masurabile sau cuantificabile.
Pina atunci, de fiecare data cind ai sa ceri ceva vei fi intrebat de orice manager cu minte in cap "Cum poti sa justifici aceasta cerere?"
Dupa ce se corecteaza lucrarile in toata tara, gasiti o comisie de experti care sa recorecteze prin sondaj atat lucrarile de la liceele pilot cat si de la alte licee alese prin sondaj. Vor fi interesante cateva masuratori gen diferenta medie de punctaj, rata de promovabilitate, etc.
Un astfel de proiect ar arata ca sistemul propus de Dvs. functioneaza si ar facilita probabil extinderea sa la nivel national.
As intreba pe oricine, mai ales din afara sistemul, cum ma motiveaza pe mine sa nu accepy mita (care la oral este consistenta, va spun sigur!) daca merg la bac. Pana acum am fost o singura data la supravegheat, in primul an si m-am lecuit! Nu am nevoie de mila! Deci n-am mai mers....anul asta nu m-au chemat deloc, ca doar se inghesuie multi ca sa ajunga acolo, dar nu mi-a parut tare rau....ce-am auzit m-a scarbit din nou...
Asa ca, domnilor corecti si incoruptibili din parlament, guvern sau minister ce-o fi, mie una imi provocati sila cand va aud cu "invatamantul nu produce nimic" sau cand ma pune el base sa calculez cat am pe ora ca sa vad ca de fapt sunt bine platita..in conditiile in care eu am 18 ore pe saptamana si nu pot sa stau sa fac suplimentare daca mi-as dori sa-mi suplimentez venitul....sau stau, dar asta tine de voluntariat la clasa a 12-a.
Nu stiu ce-as mai putea spune....sau ce-ar mai fi de spus. Reforma, evaluare corecta si alte fictiuni se vor implini numai si numai cand va fi un salariu decent! Nu ne mai intrebati cum justificam o astfel de cerere, de marire de salariu, oferiti un trai decent si raspunsul va fi pe masura!
Daca am momente in care ma gandesc ca as putea face mai bine ceva sau as mai putea face si altceva, daca ajung la subiectul "bani din buzunar" si renunt. Totusi, de dragul unor elevi care chiar isi merita acest nume, nu ma uit la 30 de lei cheltuiti pp fructe, apa si fursecuyri la un cerc literar de ex! Desi ar trebui!!!
O zi buna cui merit6a!