Cea mai plastica fotografie le-a facut-o Emil Hurezeanu, luni seara, la Realitatea TV: Geoana, populistul sentimental; Basescu, populistul cinic si pragmatic; Oprescu, populistul utopic. Unul dupa altul, cei trei si-au lansat candidatura vineri, sambata si luni, apeland la arsenalul seducator al populismului atent regizat. Stampilele inspirat aplicate de Emil Hurezeanu mai cer insa cateva tuse esentiale pentru un contur mai clar al celor trei.

  • Sentimentalismul lui Mircea Geoana e arma disperarii utilizata de orice politician slab, lipsit de autoritate si priza la mase. Povestile sale tragi-comice cu pensionara Maria, cu doamna Sabina din Fizesu Gherlii care i-a adus o oala cu lapte sau cu doamna Gabriela Dobrota de la fabrica de la anvelope-gigant (adorabila secventa, Geoana descopera lumea din jur: “Nu va vine sa credeti, niste colosi!”) tin loc de proiect si viziune. Liderii artificiali traiesc in lumi contrafacute in care ei insisi par un fals strident. Candidatul PSD sufera si azi de boala din 2004: inadecvare cronica la realitate. Cabotinul perfect, Geoana e mesagerul prostiilor solemne si grave  - Criza, numele tau este Basescu! - al nimicului impachetat intr-o mare de exclamatii patetice si gesturi de actor de duzina. Candidatul Geoana baga poporul in discursul sau dupa manualul de campanie nu pentru ca ar rezona cu suferintele celor multi. Coboara printre oameni pentru ca asa-i cer strategii, nu pentru ca i-ar face placere. Puteti citi pe fata lui sentimente de comizeratie expandate, un rictus onctuos, un zambet complezent si, bine camuflata in spatele lor, sila ca trebuie sa pupe babe stirbe si muncitori nadusiti. Populismul sau siropos poate avea si alt nume, iar Iliescu l-a concentrat intr-un cuvant.
  • Cinic si pragmatic, populismul lui Traian Basescu rezulta din calcule seci. Stie ca intre proiectele sale – modernizarea statului, reforma constitutionala – si popor se casca o prapastie larga. Ca sa o treaca, Basescu intinde peste ea puntea populismului plenar. Stie ca ideile fara voturi mor a doua zi. Isi regizeaza atent anuntul candidaturii astfel incat sa para rostit la solicitarea poporului, in opozitie cu fastul programat al contracandidatului sau. Iar daca talpa tarii ii cere sa-si anunte candidatura la Sanicolaul Mare, nu poate fi decat o idee buna. Si el, la fel ca Mircea Geoana, discuta cu personaje cu nume si chip. Diferenta de poza e insa uriasa: in timp ce Geoana vobeste la microfon despre oameni din popor, Basescu discuta direct cu poporul, se identifica perfect cu el si-l asculta supus. Apoi, calitatile sale de actor il ajuta, nu-l trag in jos. Cu figura sa pletorica, seful statului rade si lacrimeaza instant, asa cum inghite suta de whiskey. La capatul gesturilor sale ultrapopuliste, Basescu aseaza o idee-forta: referendum, modificarea constitutiei, legile educatiei, sistemul ticalosit. Cu instinctele sale politice identifica rapid masa critica, starea de spirit si tema zilei. Patruns de tot ce spune, cu aparenta de sinceritate si atunci cand minte fara ezitare, e genul populistului convingator si credibil.
  • Emil Hurezeanu a fost retinut cand l-a numit pe Sorin Oprescu populistul utopic. Nu utopia, ci delirul emfatic ii calauzeste pasii. Aberatiile trebuie sa fie musai colosale, cat anvelopele lui Geoana, ca sa si le insuseasca pe post de proiect. Discursul sau nu e antisistem, ci tembel, scris cu dedicatie pentru retardati politici, pentru exaltati si sinucigasi. “Sa traim liberi si independenti in tara noastra si nu sufocati de ei. Sa termine balciul, sa-si franeze lacomia. Sa lase Romania! Singura solutie sa fim bagati in seama in aceste vremuri grele, este sa le spargem gasca.” La fel ca Iliescu, Sorin Oprescu s-a adresat luni unor mase largi, fara chip. “Sunteti profesori care munciti pentru copiii nostri - sa-i formati ca oameni? Pentru ei, nu existati! Sunteti muncitori in combinate la Galati, Mures, Hunedoara, Iasi, Resita si Baia Mare? Pentru ei, nu existati! Sunteti agricultori care asteptati subventii si sprijin? Pentru ei, nu existati! Sunteti pensionari si nu aveti banii pentru medicamente? Pentru ei, nu existati! ...”. Nu exista, cum nici autostrada suspendata n-o vede nimeni, la fel cum insusi Oprescu n-a dat semne ca ar exista prin Bucuresti. Doctorul-antisistem intruchipeaza revolta sterpa, caricatura caricaturii, bufonul care distreaza poporul visand cu voce tare la tronul regelui.

P. S.Dar ce vorbim de populismul politicienilor? Cum ar eticheta oare Emil Hurezeanu campania postului tv pe care-l conduce? Cat respect merita Realitatea TV ca a evacuat ostentativ din studio politicienii rupti de realitate ca sa faca loc, conjunctural, la fel ca politicienii, Boborului.