Ultimele trei luni au reprezentat pentru educatia romaneasca ratarea sansei de a moderniza invatamantul printr-un cadru legislativ european. Luptele politice “la baioneta”, intre proiectul ministrului Andronescu si proiectul Miclea au condus la un hibrid continand 90% codul Andronescu, cu prevederi centralist etatiste, provenind din epoca comunista, de care d-na Andronescu nu se poate rupe.

Ineficiente in plan practic, departe de prevederi europene, fara speranta unei ameliorari rapide a sistemelor de educatie si formare. Mai presus de orice si noua lege conserva situatia actuala din sistemele de educatie si formare profesionala, care poate fi rezumata astfel: nimeni nu da socoteala de nimic.

Din Raport

  1. Examenele nationale, bacalaureatul si tezele unice: aceeasi ipocrizie acopera  rezultate necredibile
  2. Scandal la tezele unice: subiecte gresite
  3. Ordinul privind evaluarea cadrelor didactice din preuniversitar: fara legatura cu realitatea
  4. Scandalul Spiru Haret
  5. Legea educatiei nationale, o sansa pierduta, insotita de scandal politic la varful coalitiei
  6. Scandalul  sumelor uriase alocate in ultimii ani infrastructurii scolare, fara rezultate vizibile
  7. Scandalul  privitor la ordinul pentru  schimbarea directorilor

Actuala conducere a educatiei nu reuseste sa se elibereze de paradigma comunista a educatiei, care inseamna birocratie, centre de decizie multiple ce se incurca intre ele, centralism si politizare pana la nivelele inferioare.

Legea educatiei asumata de catre guvern s-a nascut greu, cu opozitia feroce a d-nei ministru Andronescu la tot ce inseamna descentralizare si depolitizare, dovada fiind prima forma a Codului Educatiei. Fara a-i face un proces de intentie, constatam doar ca asa intelege domnia sa conducerea educatiei, sa tina totul in mana, fiind convinsa ca rezolva corect problemele invatamantului, ca este plasata in afara jocurilor politice si manevrelor electorale. Principiul european al subsidiaritatii nu exista pentru domnia sa.

Era normal ca rezultatul efortului produs pentru constructia acestei legi, altfel notabil, sa poarte amprenta personalitatii sale. Dar ce vina au cele 4,5 milioane de elevi si studenti, care se confrunta cu piata muncii actuale, sa suporte consecintele unei gandiri ramase ancorata in epoca comunista?

Nu stim daca si cum se mai poate repara ceva la aceasta lege care NU inseamna modernizarea educatiei si formarii profesionale din Romania. Probabil se va urma calea modificarilor succesive, asa cum s-a intamplat si cu precedenta lege a invatamantului.