Citesc despre modificarea printr-un OUG a legii pentru desfasurarea alegerilor prezidentiale, si despre o aparenta controversa din textul ei, apropo de candidatii independenti. Despre ea scrie Mihnea, citand un articol al Alinei Gorghiu (PNL) si un altul de la Cotidianul. Despre ce e vorba? OUG introduce urmatorul pasaj:
“Apartenenta politica a candidatului la partidul politic, organizatia cetatenilor apartinand minoritatilor nationale sau la unul dintre membrii aliantei politice sau aliantei electorale care il propune nu constituie o conditie pentru a candida.”
(OUG 95/2009, modificand legea 370/2004, pentru alegerea Presedintelui Statului)
Am vazut mai multe interpretari date acestui pasaj; multe pleaca, cred, de la o neintelegere. Exista o confuzie apropo de ce anume reprezinta “candidat indepedent”, confuzie generata de legi electorale succesive prost redactate. Cele din 2004 vorbesc de candidati si candidaturi “independente” fara sa defineasca explicit expresia. Implicit, insa, legea din 2004 pentru alegerea Parlamentului continea o astfel de definitie, prin intermediul a doua prevederi. Erau interzise candidaturile independente pe listele de partid, se deroga apoi aceasta conditie pentru presedintele in exercitiu aflat la finalul mandatului, acesta avea voie sa candideze ca “independent pe listele unui partid politic”. Definitia unui “candidat independent” conform acestor prevederi este “candidat care nu e membru de partid”. Fie sa numim asta definitia 1. Aceasta e singura care le-ar face sa fie coerente: partidele nu pot pune pe liste decat proprii membri, iar pentru candidatura parlamentara a presedintelui in exercitiu trebuie derogare care sa-i permita sa fie “independent”, caci Constitutia ii interzice sa fie membru de partid.
Bun. Pe de alta parte, in legea pentru alegerea presedintelui, tot cea din versiunea din 2004, lucrurile stau altfel. Prevederile despre candidati independenti apar exclusiv ca parte a urmatorului gen de expresie: “candidat independent sau candidat propus de un partid sau o alianta”. Atentie la termenul folosit, propus. De asemenea, nu exista derogare explicita pentru presedinte, de unde se poate deduce ca partidele pot oricum propune candidat si pe cineva care nu e membru lor sau al oricarui alt partid. Cu alte cuvinte, desi implicatia e ceva mai slaba, putem spune ca in sensul legii pentru alegerile prezidentiale definitia unui candidat independent este “candidat care nu este propus de un partid” (definitia 2). Nu are a face cu calitatea de membru de partid, ci doar cu situatia in care e propus de vreunul sau nu.
Citeste restul materialului si comenteaza pe blogul lui Doc.
