Structura invatamantului preuniversitar: Miclea versus Andronescu (III)

de Stefan Vlaston     HotNews.ro
Vineri, 4 septembrie 2009, 12:46 Actualitate | Opinii

Pentru ca nu este clar ce structura a fost decisa in sedinta guvern de saptamana aceasta, sa mai analizam odata cele doua variante, cu argumentele respective, inainte de a se lua decizia finala. La structura invatamantului preuniversitar, gasim principala deosebire intre cele doua viziuni privind legile educatiei: Miclea si Andronescu.

Pentru a nu relua in detaliu prevederile din cele doua proiecte, doar ca varianta Miclea prevede ca invatamantul general obligatoriu, de 9 clase plus clasa pregatitoare sa se desfasoare in aceeasi scoala (scoala generala), in aceeasi localitate, in sanul familiei, in intervalul de varsta 6-16 ani, pe cand proiectul d-nei ministru Andronescu prevede o fractura, la 14 ani elevul isi paraseste scoala generala, mediul rural, chiar localitatea si familia, pentru a merge in localitatile unde exista licee. In plus propunerea Andronescu acopera intervalul 5-16 ani.

D-na Andronescu argumenteaza ca nu exista infrastructura necesara pentru cuprinderea clasei a IX-a la gimnaziu, ca n-ar exista spatiile necesare. Nu sunt prezentate cifre exacte in sustinerea acestei afirmatii, care nu se coreleaza cu faptul ca in ultimii ani populatia scolara a scazut cu 24%. Atunci cum nu sunt spatii?

In urban, consortiile scolare dintre licee si scoli generale, care le-ar permite sa utilizeze resursa umana si spatiile de invatamant in comun, rezolva problema, iar in rural se invata intr-un singur schimb, asa ca, in cel mai rau caz, se pot programa una doua clase in schimbul doi.

D-l Miclea argumenteaza ca 19-20% din abandonul scolar se petrece in acest moment al parcursului scolar, in special in mediul rural, pentru ca parintii nu au resurse materiale sa suporte deplasarea, uneori cazarea si hrana elevilor care isi parasesc localitatea si familia pentru a merge la liceu. Naveta zilnica, pentru cei din apropierea oraselor presupune costuri si eforturi fizice mari. Am avut elevi care se sculau la 4 dimineata pentru a ajunge la cursuri la 7.30 si acest efort imens pe parcursul a cel putin 2 ani. Criza economica va agrava acest fenomen si ne asteptam, in cazul aplicarii variantei Andronescu, la un abandon scolar si mai mare.

Doua cifre de anul acesta demonstreaza cele de mai sus. La teza unica din semestrul II al acestui an scolar s-au prezentat aproximativ 209.000 de elevi de clasa a VIII-a. La repartitia computerizata pentru admiterea la liceu in clasa a IX-a, doar 175.000.  Diferenta de 34.000 de elevi, probabil din mediul rural, au renuntat din start sa mai mearga la liceu in invatamant obligatoriu de 10 clase. Acest procent de 16% de abandon initial va creste, pentru ca pe parcurs elevii din rural renunta la liceu cand isi dau seama cat ii costa si ce efort presupune.

D-na Andronescu mai argumenteaza ca la terminarea invatamantului obligatoriu in varianta Miclea elevii nu au competente profesionale, adica se trezesc in piata muncii fara sa stie sa faca nimic. In ultima varianta a codului educatiei se propune in schimb ca in filiera tehnologica, clasele a IX-a si a X-a sa devina fostele scoli de arte si meserii, pentru profesionalizarea elevilor in practicarea unei meserii.

Aparent rationamentul pare a fi corect. In realitate lucrurile stau altfel. La aceasta filiera ajung, asa cum s-a intamplat si la scolile de arte si meserii, elevii care nu au acumulat competente suficiente la matematica, limba romana etc. Sa-i incarci in cele doua clase cu discipline tehnice, de cultura generala, instruire practica, in intervalul de varsta 14-16 ani, cand ei nu stiu sa citeasca, sa comunice si sa socoteasca corect, e o greseala imensa. Nici nu au resursele necesare pentru a asimila teoretic si practic tehnologiile sofisticate presupuse de economia de azi. Din acest motiv au esuat si clasele de arte si meserii.

Mult mai simplu ar fi ca in invatamntul obligatoriu de 9 ani+clasa pregatitoare, propus de d-l Miclea, care ofera o perioada mai lunga cu un an pentru acumularea competentelor cheie, de “supravietuire sociala”, sa se prevada ore de tehnologie si “lucru manual”, in meserii simple, dar utile zonei respective. Pe de alta parte, posibilitatea continuarii studiilor, in clasa a XI-a, fara anul de completare, presupune faptul ca toti elevii, inclusiv cei de la filiera tehnologica (propusa a inlocui scoala de arte si meserii), isi insusesc in masura suficienta cunostintele de cultura generala, simultan cu discipline tehnice si instruire practica. Este aproape imposibil.

Varianta Miclea propune reinfiintarea scolilor profesionale, in intervalul 16-18/19 ani, pentru cei care nu doresc sau nu pot sa urmeze cursurile liceale. Varianta Andronescu nu prevede acest lucru. Piata muncii, mediul de afaceri,  solicita muncitori calificati, nu tehnicieni pe care-i furnizeaza liceul. Criza de muncitori calificati se poate atenua prin organizarea scolilor profesionale in parteneriat public-privat, cu instruirea elevilor la agenti economici, cu participarea acestora la stabilirea disciplinelor tehnice, chiar cu specialisti. Acest parteneriat se bazeaza pe contracte de scolarizare, inclusiv cu burse pentru elevi si asigurarea de locuri de munca la terminarea scolii profesionale. Absolventii de liceu, cu calificarea “tehnicieni”,  tind sa mearga la universitati, iar la 23-24 de ani se trezesc in piata muncii cu buzunarele burdusite de diplome, dara fara vreo calificare ceruta de piata muncii. Atunci iau totul de la zero, dar cu ce pierderi de timp si bani,  pentru ei si pentru societate.

D-na Andronescu invoca si lipsa resursei umane, a profesorilor, in mediul rural, pentru functionarea invatamantului preuniversitar in varianta Miclea.  Odata cu descentralizarea si trecerea selectiei si salarizarii resursei umane la comunitatile locale, aceasta problema se poate rezolva. Comunitatea locala trebuie sa aiba scoala pe care si-o doreste si in care investeste. Alaturi de alocarile financiare de la Consiliile Judetene, parintii, alaturi de primar pot contribui la atragerea cadrelor didactice valoroase (mai ales ca se disponibilizeaza salariati bugetari), prin acordarea de locuinte gratis, loturi de pamant pentru constructii, salarii mai mari decat la oras.

Un caz autentic: intr-o comuna de legumicultori bogati, din sudul Bucurestiului, satenii s-au dus la primar si s-au oferit sa plateasca ei profesori buni pentru copiii lor. Primarul le-a replicat ca nu e legal. Conform noilor legi ale educatiei este de dorit ca prerogativele comunitatii locale sa cresca pentru a face legale astfel de aranjamente.

Sustinerea d-nei Andronescu, conform careia in Uniunea Europeana procentul de absolventi de liceu trebuie sa cresca pana la 85% iar noi trebuie sa ne aliniem la aceasta tendinta are in spate un formalism, daca nu chiar o ipocrizie imensa. Nu parcurgerea formala a cursurilor liceale, urmata de obtinerea unui bacalaureat fraudat este solutia, ci ridicarea calitatii invatamantului general obligatoriu, modernizarea curriculei, o prestatie eficienta la catedra a profesorilor, convingerea elevilor ca vor avea de castigat daca obtin competente valabile pentru piata muncii. Ideea initiala a d-nei Andronescu, de a face liceul obligatoriu pentru toata lumea, tradeaza o gandire formala, ipocrita si interesul ca toata masa de elevi sa ajunga sa “cotizeze” la universitati.

In concluzie, cu aceste argumente, legea trebuie cu grija cantarita, pentru a face un salt inainte pentru educatia romaneasca si nu pentru mentinerea ei intepenita in aceleasi cadre mostenite de la comunism.


Citeste mai multe despre   




















Articol sustinut de Superbrands

JW Marriott, orasul din mijlocul orasului

Unul din cei mai mari jucatori de pe piata hoteliera locala, hotelul JW Marriott Bucharest Grand Hotel si-a castigat in cei 17 de existenta reputatia de un oras in mijlocul orasului datorita impresionantei desfasurari de produse si servicii: 402 camere si apartamente elegante, cele mai mari camere de 5 stele din zona, cu o suprafata medie de 36.8 mp, sase restaurante si lounge-uri, 12 sali de evenimente, dintre care doua ballroom-uri ce pot gazdui impreuna pana la 1.200 de persoane. Cladirea mai adaposteste un centru de fitness si spa, cu piscina interioara, o galerie de magazine de branduri internationale de lux ce acopera o suprafata de peste 2.700 mp, spatii de birouri de 11.000 mp si o parcare generoasa de 550 de locuri.

1993 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    nelamurire (Vineri, 4 septembrie 2009, 13:08)

    Mazeta [utilizator]

    Spuneti-mi, va rog, daca este prevazuta vreo dispozitie privind absentele si repetentia. Mai sunt profesorii obligati sa treaca tot poporul doar pt a-si salva postul?
    • 0 (0 voturi)    
      Deosebirea (Vineri, 4 septembrie 2009, 13:42)

      Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui Mazeta

      Invatamantul preuniversitar este unul de mase, nu de elite, cum este inv. superior. Peste tot in lume tendinta este sa tinem cat mai mult elevii in scoala. Direct la intrebarea dv:
      Un elev nu trebuie sa fie bun la toate disciplinele. Sunt tari (Israel, Finlanda), in care este suficient sa fii bun la o materie sau cateva, iar la celelalte sa-ti faci o cultura generala. Peste tot se vorbeste de parcursuri individuale de invatare, functie de interesele si talentele copilului, lucru destul de greu de realizat la noi. Cand un elev nu acumuleaza nici la minimum o anumita disciplina trebuie cautate cauzele, aplicate mecanisme remediale si daca nici asa nu merge, nu cred ca repetentia este o solutie, daca nu-i place o materie, dar exceleaza la altele. In inv. superior poti sa dai examene din anul I in anul III, de ce n-ar functiona si in scoala.
      Repetentia are drept urmare, deseori, parasirea scolii, ori asta e cel mai rau lucru.
      Incaodata, s-a schimbat paradigma, in preuniv. performanta se face la liceele de elita, la majoritatea scolilor elevii trebuie sa acumuleze cat mai multe competente, atat cat pot.
      • 0 (0 voturi)    
        da (Vineri, 4 septembrie 2009, 14:29)

        Mazeta [utilizator] i-a raspuns lui Stefan Vlaston

        Am inteles pozitia dvs. si nu sunt de acord cu ea. Invatarea se face si prin masuri coercitive, nu numai prin recompense. Or, daca Sandu Tiganu' va sti ca poate trece clasa fara sa invete nimic, ca poate sfida profesorii, injura colegii, absenta cat pofteste.. etc., cum credeti ca se va comporta? ce se va intampla intr-o clasa in care exista fie si un singur asemenea specimen? da, stiu, mecanisme „remediale”. Multa naivitate in ceea ce sustineti, imi pare rau sa va zic.

        p.s. Sandu Tiganu' nu exceleaza decat la nimic decat la bataie si tupeu. Ta'su e viceprimarul si seamana leit cu odrasla.
        • 0 (0 voturi)    
          Nu mai e ce a fost (Vineri, 4 septembrie 2009, 14:51)

          Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui Mazeta

          Lucrez la un grup scolar de cartier, am vazut specimene de care pomeniti. Sunt mult mai putini acum, 1 la 500. Nu gasesc teren prielnic si se potolesc. Sau poate nu vin deloc la scoala, avem un procent de abandon prea mare. Nu reprezinta o problema, iar scoala iezuita, in care plangi si inveti, inveti si plangi nu mai e la moda. Elevii o resping total. E la pret un concept nou: mediu atractiv de invatare. Psihologii ne spun ca invatarea "sub teroare" este insotita de inhibitie negativa care duce la uitarea materiei imedial la sfarsitul trimestrului sau anului. N-ar fi mai bine ca elevii sa vina "cu drag la scoala"?
  • 0 (0 voturi)    
    Excelentă analiză! (Vineri, 4 septembrie 2009, 13:40)

    gabhry_el [anonim]

    Felicitări, încă o dată, domnule profesor.

    De oameni lucizi şi de bună credinţă ca dvs. avem nevoie şi la conducerea învăţămîntului romînesc.
    • 0 (0 voturi)    
      Multumiri (Vineri, 4 septembrie 2009, 13:48)

      Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui gabhry_el

      Multumesc pentru aprecieri. Ma incurajeaza sa lupt mai departe pentru aceste idei. Mai ales ca suntem la un punct de inflexiune care poate schimba educatie, in bine sau in rau.
  • +1 (1 vot)    
    analiza subiectiva (Vineri, 4 septembrie 2009, 13:50)

    Tim [anonim]

    D-le Vlaston,
    Va respect pentru activitatea Dvs. Totusi nu inteleg cum puteti sa va aruncati in gol pentru varianta Miclea. E adevarat ca ati participat am inteles cu anumite propuneri la aceasta dar totusi nu putem face o analiza de genul acesta. Si nu e pentru prima data...
    Vorbiti de parteneriate public-private etc de parca traim in alta tara. Apoi spuneti ca acel an in plus le va aduce copiilor mai multe cunostinte si-i va face sa inteleaga mai bine partea tehnica. Eu cred ca fabulam. Acei copii nu castiga nimic daca stau un an in plus in satul natal. Oricum nu invata mai nimic...Si asa la 14 ani ii rup probabil parintii cu munca deci numai de scoala nu se vor ocupa...poate sansa unora e tocmai sa plece undeva la un liceu mai repede un pic...In caz ca sunt trimisi. Daca nu sunt trimisi oricum parintii e clar ca nu sunt interesati de educatia lor deci un an in plus nu va insemna decat prelungirea unui chin...
    Apoi un alt aspect scapat de Dvs este ca acei legumicultori bogati vor angaja profesori numai ca iar apare elementul autohton si uite asa copii angajatorilor vor avea note mai bune. Sa nu-mi spuneti ca va fi un caz izolat. E normal ca sa se permita angajarea de catre comunitati a unor profesori numai ca intr-o validare a acestora poate e bine sa intre si inspectoratul...
    Si mai sunt si alte "subiectivisme" strecurate in analiza. V-am spus intr-un dialog anterior ca sunt 90% de partea variantei Miclea. Procentul e asa mare si pentru ca nu cred in d-na Andronescu asistand in timp la tot felul de smecherii strecurate legislativ (in vara a scos un ordin cu privire la conducere in 2 domenii la doctorat ceea ce nu stiu cat e de in regula...).. Dar asta nu inseamna sa spun ca tot ce scoate comisia Miclea e beton. Nu ajut cu nimic asa...
    • 0 (0 voturi)    
      Unde nu e bun? (Vineri, 4 septembrie 2009, 14:09)

      Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui Tim

      Daca sunteti 90% de partea variantei Miclea, unde nu este bun? Asa, doar de dragul de a nu fi de acord?

      Pentru copiii care invata mai greu, un an in plus cu masuri remediale conteaza foarte mult, sa nu termine scoala generala fara sa stie sa scrie, sa citeasca si sa socoteasca. Daca nr. de ore la dispozitia scolii si elevilor creste (CDS-curriculum la dispozitia scolii), acolo se despart elevii unei clase, unii fac performanta la materiile pe care le doresc, altii recuperare. Nu pierd nici unii nici altii. Atragerea unor profesori buni prin oferirea unor bonusuri ai avantaje, balanseaza plecarea copiilor din sat la oras. Eu ii vad de 25 de ani, dv. poate nu. Cei care contribuie la munca parintilor nu pleaca de loc, raman cu 8 clase, in loc de 9.

      Nu stiu daca lucrati in invatamant. Se pare ca nu.
    • 0 (0 voturi)    
      Parteneriate public privat (Vineri, 4 septembrie 2009, 14:28)

      Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui Tim

      Poate acum este o situatie economica mai dificila pentru angajatori. Dar o lege nu se face pentru un an. Apoi, daca angajatorii vor fi stimulati de stat cu avantaje (exista si acum cateva), vor achiesa la astfel de aranjamente. Nici nu stiti cate exista acum in tara, Ex.: la Tulcea, la santierul naval. La Pitesti, pentru Dacia. Nu fiti global sceptic. Descentralizarea, prevazuta de varianta Miclea, nu si de aceea a d-nei Andronescu, ii va duce pe toti in faza in care vor cauta debuseu in piata muncii pentru proprii absolventi.
  • 0 (0 voturi)    
    Ce va mana in lupta? (Vineri, 4 septembrie 2009, 14:39)

    Timbreanu [anonim]

    Domnule Vlaston,

    Dupa cum va dati de important in problemele invatamantului nu stiu de ce v-au dat afara din invatamant. Poate pentru a va face, impreuna cu alti baieti, ongul EDUCER. Dumneavoastra va tot umflati pe hotnews ca mare specialist incat sunt tentat sa cred ca sunteti aproape de a plesni. Aveti grija ca daca lumea v-ar stii de dumneavoastra s-ar feri (adica n-ar mai citi ceia ce produceti)
    • 0 (0 voturi)    
      Nu mai spuneti aberatii (Vineri, 4 septembrie 2009, 15:01)

      Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui Timbreanu

      Nu induceti lumea in eroare. Sunt profesor de matematica la un grup scolar in Bucuresti. Am fost dat afara din functia de director, dupa 16 ani de directorat, de doua ori si de PSD si de PNL. Pentru ca am avut atitudini critice, ca si acum, fata de mai marii momentului. Informati-va mai bine.

      Nu-i posibil ca un om sa aiba opinii pentru ca imediat este banuit de interese. Poate dv. traiti in lumea lor, a celor cu interese, eu nu.
    • 0 (0 voturi)    
      Dimpotriva (Vineri, 4 septembrie 2009, 15:04)

      kinn [anonim] i-a raspuns lui Timbreanu

      Dimpotriva. Vazand mesajul dvs, am cautat pe net, si dupa ce am citit ca a fost demis din functia de director la scurt timp dupa ce a cerut tuturor cetatenilor să reclame fraudele de la bac, il apreciez mai mult!
    • 0 (0 voturi)    
      ce penal (Vineri, 4 septembrie 2009, 15:29)

      cosmin [anonim] i-a raspuns lui Timbreanu

      domnule timbreanu,
      dumneavoasta nu discutati despre subiect ci despre persoana. faceti supozitii si jigniti cu placere. n-ar fi o problema, n-ati fi primul care vorbeste fara a avea nimic de spus. inca un ratat doar.
      problema e ca, discutand despre invatamant, dupa limbaj si greseli (ceia ce/ceea ce) pareti a avea ultima opinie de care e recomandat a se tine cont. deci, prin deductie logica, intariti ideea conform careia cel pe care-l criticati are o parere mult mai avizata.
      altfel spus, sunteti ca un autist ce da lectii de PR :)
  • 0 (0 voturi)    
    Neclaritati (Vineri, 4 septembrie 2009, 14:41)

    kinn [anonim]

    1. Este destul de neclara partea cu invatamantul tehnologic In primul rand, care e diferenta intre fostele scoli de arte si meserii si scolile profesionale? (sincer nu stiu). Daca am inteles bine, varianta Andronescu propune scoli de arte si meserii pt clasele a IX-a si a X-a, ceea ce corespunde varstei de 16 - 17 ani, nu 14-16. Se suprapun astfel cu intervalul de varsta al scolilor profesionale propuse de varianta Miclea, nu? Si atunci care este diferenta?

    2. Fractura si abandonul scolar din varianta Andronescu se regasesc si in varianta Miclea, insa cu un an mai tarziu, dupa clasa a IX. Doar ca atunci nu se va mai chema "abandon", fiindca scoala nu va mai fi obligatorie. Sigur, e un an in plus de scoala (clasa a IX), dar, in esenta, problema ramane. Am inteles bine?

    3. Ore de tehnologie si “lucru manual”. Sunt absolut convins ca 1-2 ore de lucru manual pe saptamana vor fi absolut inutile in dezvoltarea oricaror aptitudini practice (si eu am facut lucru manual in gimnaziu, imi aduc bine aminte cum era). Si atunci problema ridicata initial, ca "la terminarea invatamantului obligatoriu in varianta Miclea elevii nu au competente profesionale", ramane, nu?
    • 0 (0 voturi)    
      Explicatii (Vineri, 4 septembrie 2009, 15:12)

      Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui kinn

      1. Fostele scoli de arte si meserii se derulau in perioada 14-17 ani, ca si clasele a IX-a si a X-a. (6+9=15)

      Scoala profesionala propusa se deruleaza in intervalul 16-17/18 ani, cand elevilor le este permisa de catre protectia muncii sa desfasoare activitati productive.

      2. In varianta Miclea elevii nu mai sunt obligati sa mearga mai departe, dupa 16 ani, daca nu vor, nu au posibilitati sau pur si simplu au o inteligenta dominat practica, nu teoretica. Isi pot completa oricand pregatirea mai tarziu, eventual pe cai nonformale si informale.

      3. Sunt multe meserii (ospatar, bucatar, coafeza, frizer, personal de ingrijire in turism, care nu cer cunostinte teoretice deosebite, dar se cauta. In functie de posibilitati (in croitorie, de exemplu), se pot organiza ore de "lucru manual", in gimnaziu, chiar mai multe, este timp. Elevii de la clasele de arte si meserii, fiind obligati sa invete si cultura generala si tehnice si instruire practica, prea multe si nu invata nimic serios.
      • 0 (0 voturi)    
        Concluzii (Vineri, 4 septembrie 2009, 16:19)

        kinn [anonim] i-a raspuns lui Stefan Vlaston

        1. Deci diferenta este faptul ca in varianta Miclea scoala profesionala vine dupa clasa a IX-a, un an mai tarziu decat in varianta Andronescu, in care vine dupa clasa a VIII-a. Doar atat?

        2. Fractura ramane, doar ca in loc de "abandon scolar" acuma se cheama "nu vor, sau pur si simplu au o inteligenta dominat practica, nu teoretica". Avantajul sistemului Miclea este, recunosc, ca cei care se opresc aici primesc cel putin o diploma de final de studii.

        3.1. Pai nu tocmai asta sustine varianta Miclea, ore de lucru manual in gimnazii alaturi de discipline teoretice, deci "si cultura generala si tehnice si instruire practica, prea multe si nu invata nimic serios"? Nu inteleg, mi se pare ca va contraziceti. Macar la scoli profesionale se dedica aspectelor practice.

        3.2 Nu inteleg acest "este timp". Odata cu alipirea clasei a IX -a claselor V-VIII, clasa a IX-a isi va pastra programa actuala (si atunci nu va fi mai mult timp, si n-aveti unde pune aceste ore de lucru manual), sau programa claselor V-VIII se va intinde pe 5 ani in loc de 4 (ceea ce echivaleaza cu eliminarea unui sfert din programa de liceu)?
    • 0 (0 voturi)    
      Lucru manual (Vineri, 4 septembrie 2009, 15:33)

      Daniel [anonim] i-a raspuns lui kinn

      Ce ce s-a facut in anii dinainte de '89 numai lucru manual nu era: strungarie, pila... la licee teoretice.

      Dar daca s-ar face: aeromodele, pian, arta culinara, poate ar fi altfel.

      Conteaza mai mult modaliatea de implementare.
      O implementare proasta (cum a fost) poate dilua orice idee buna.
      • 0 (0 voturi)    
        Exact (Vineri, 4 septembrie 2009, 15:56)

        Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui Daniel

        Se face ce doresc parintii, functie si de resurse. Acum, un pian nu mai e un capat de tara.
      • 0 (0 voturi)    
        Implementare (Vineri, 4 septembrie 2009, 15:58)

        Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui Daniel

        Iar o implementare buna poate salva o lege proasta. De asta e buna descentralizarea. Fiecare isi promoveaza intersele locale, nu aberatii teoretice venite de la centru.
      • 0 (0 voturi)    
        Lucru manual (Vineri, 4 septembrie 2009, 16:24)

        kinn [anonim] i-a raspuns lui Daniel

        Aeromodele, pian, ore de lucru manual?? Astea sunt chestiuni de hobby, trebuie facute in particular. Nu ajuta copilul pe piata muncii (asta a fost motivul invocat pentru introducerea acestor ore). Sunt chestiuni vocationale si de hobby. Iar ore de arta culinara la licee teoretice seamana cu strungaria si pila pe care le mentionati.
        • 0 (0 voturi)    
          Nu numai piata muncii (Vineri, 4 septembrie 2009, 17:19)

          Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui kinn

          Poate un copil isi descopera o vocatie pe pianul de la scoala, pe care acasa nu-l are, ca sunt parintii saraci. oare cati George Enescu s-au pierdut din lipsa unui pian?

          Cu piata muncii este alta poveste. In gimnaziu iti clarifice ce ai vrea sa faci, ce-i place. In meseriile usoare exista achizitii nonformale si informale.
          • 0 (0 voturi)    
            pian ziceti? (Sâmbătă, 5 septembrie 2009, 12:24)

            ana cernea [anonim] i-a raspuns lui Stefan Vlaston

            Cine va dota scoala cu pian? Cine va preda ore de pian? Stiti cati profesori de muzica exista intr-un judet mai saracut asa? Cand eram eleva, se faceau ore de muzica la modul foarte serios, la fel ca desenul si sportul. Acum e bataie de joc. Profesorii respectivi isi completeaza catedra pe la cate 2-3 scoli, fac naveta, deci nu participa deloc la extracurriculare unde ar trebui sa ne bazam pe sprijinul lor, la clasa nu fac nimic, iar elevii nu stiu nici sa solfegieze. Sunt in invatamant de 20 de ani, dar nu mi s-a intamplat sa trec prin dreptul unei clase si sa aud elevii cantand sau audiind la ora de muzica. Iar la desen , au un caiet dictando pe care conspecteaza lectiile din manualul de Educatie plastica, dar nu au nici macar un singur desen realizat de ei. Asta daca vreti sa stiti ce se intampla in realitatea invatamantului romanesc. Si mai am exemple din acestea si pentru alte discipline , cum ar fi religia sau educatia antreprenoriala.
  • 0 (0 voturi)    
    Problemele esentiale (Vineri, 4 septembrie 2009, 14:57)

    kinn [anonim]

    Si acum chestiunea de baza: cum va rezolva noua lege cele doua probleme esentiale, in opinia mea, ale invatamantului preuniversitar de astazi (din punctul de vedere al parintilor cel putin):

    1. Invatamantul "paralel", adica meditatiile particulare generalizate, care incep de multe ori inca din scoala primara !!!!! (cunosc cazuri personal), care seaca parintii de resurse, scad interesul copiilor pentru clasa si scoala, si reduc si interesul profesorilor de a le tine lectii bune la catedra. E o nebunie la ce s-a ajuns acuma, o adevarat isterie, mai ales ca nici un parinte nu poate sta linistit deoparte cand jumatate de clasa face meditatii, si este impins si el spre meditatii, doar asa, pentru siguranta copilului.

    2. Notele umflate. De cand s-au descurajat examenele de admitere peste tot, cred eu ca s-a ajuns la o adevarata inflatie a notelor. In scoala se vaneaza note cu mult mai mult ca acum 10-15 ani, cand totusi stiai ca nu nota conteaza, ci cat stii. E o distorsiune periculoasa, zic eu, pentru ca notele au ajuns, in general, sa nu mai prea reflecte realitatea. Si atunci nu mai prea avem metode de a
    evalua eficienta sistemului, a profesorilor etc.

    Va rezolva noua lege aceste probleme? Eu ma declar 110% de partea initiativelor care le-ar viza.
    • 0 (0 voturi)    
      Meditatii si note umflate (Vineri, 4 septembrie 2009, 15:35)

      Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui kinn

      Nimeni nu poate opri pe cei care dispun de resurse sa investeasca in educatia copiilor lor asa cum investesc in sanatatea lor, bunaoara (acivitati sportive, o hrana mai buna, etc).

      Unii au nevoie, altii fac performanta la meditatii, e o relatie directa cu parintii. Sigur sa nu fie meditatorii profesorii de la scoala.

      Notele umflate, sunt relative. Exista o evaluare formativa. Cand un elev mediocru imi da un raspuns f. bun ii pun nota mare, asa il conving ca si el poate performa. pe foarte multi elevi i-am scos din starea de apatie cu o nota poate nemeritata in acel moment, dar cu efect pe termen lung. Tine de inefabilul meseriei de dascal.

      Sigur, in functie de lipsa de caracter sunt profesori care "se vand" pe un pachet de cafea. Un fel de "prostitutie intelectuala". Este cu totul altceva. Exista si de acestia, din pacate. Evaluare corecta 100% s-ar putea face la final de an, la examene de absolvire, cu ajutorul unor aplicatii informatice care sa genereze teste tip grila, similare dar nu identice, corectate tot informatic. Cu exceptia disciplinelor de la comunicare in limba romana si limbi straine.
      • 0 (0 voturi)    
        despre meditaţii (Vineri, 4 septembrie 2009, 16:24)

        gabhry_el [anonim] i-a raspuns lui Stefan Vlaston

        Nu ştiu, domnule profesor..., dacă prevalează dorinţa părinţilor cu resurse mai mari...

        Profesorii care dau meditaţii sunt aproape obligaţi - psihologic, pentru că sunt plătiţi pentru meditaţiile lor - să-i avantajeze la notare pe elevii pe care îi meditează (chiar dacă pe ceilalţi îi apreciază corect).

        Cum să dovedească părinţilor copiilor respectivi că au făcut o investiţie bună?

        La aceasta mă refeream cînd vorbeam de pervertirea învăţămîntului prin învăţămîntul "paralel".
        • 0 (0 voturi)    
          Am inteles (Vineri, 4 septembrie 2009, 17:21)

          Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui gabhry_el

          "Sigur sa nu fie meditatorii profesorii de la scoala."

          In general se afla in scoala de aceste situatii, vorbesc elevii intre ei, se lauda unii. Atunci ar trebui sanctiuni dure, pana la excluderea din invatamant. Mi-ati dat o idee. Am sa propun interzicerea, prin lege, a acestor situatii, in care profesorul de la clasa da si meditatii propriilor elevi. Cu sanctiuni drastice.
          • 0 (0 voturi)    
            O soluţie foarte bună! (Vineri, 4 septembrie 2009, 18:31)

            gabhry_el [anonim] i-a raspuns lui Stefan Vlaston

            Într-adevăr, cred că astfel s-ar putea respecta şi exigenţa evitării "conflictului de interese" care ar putea să apară, dar şi dorinţa legitimă a părinţilor de a asigura copiilor lor o educaţia extraşcolară - recuperatorie sau suplimentară.
      • 0 (0 voturi)    
        Meditatii, note umflate (Vineri, 4 septembrie 2009, 16:45)

        kinn [anonim] i-a raspuns lui Stefan Vlaston

        Cu meditatiile e complicat. Parintii investesc cum vor in copiii lor, de acord. Dar eu ma gandeam la niste restrictii impuse profesorilor. In diverse alte domenii, exista diverse restrictii. De ex. magistratii n-au voie sa aiba firme; poate un anume magistrat n-ar face ilegalitati, dar i s-a restrans acest drept a priori, asa, preventiv. E mult prea dur sa scoti in afara legii meditatiile, dar totusi un anume gen de restrictii de acest tip trebuie sa existe. Asa, preventiv.

        O solutie ar fi prezenta obligatorie 8 ore la scoala. O prietena e profesoara in UK, si acolo asa este: ai n-ai ore, trebuie sa fii de la 8 la 16 la serviciu. Daca ai ore de pauza, iti pregatesti lectiile de a doua zi, sau lucrezi cu elevii suplimentar. Un astfel de program, rezonabil, de fapt, ar mai reduce apetitul profesorilor pentru meditatii, din lipsa timpului liber.

        Cu notele, nu ma refer la cazurile indiviudale, unde sigur ca depinde de arta profesorului. Ma refer la tendinta generala de a nu pune note mici pentru ca le scazi media copiiilor, lucru care le afecteaza admiterea la facultate, liceu sau gimnaziu. Profesorii de la un liceu bun au tendinta de a nu pune note prea mici, ca altfel elevii de la sate, cu note umflate artificial dar cunostinte mai putine, or sa iasa in fata nemeritat. Si atunci se pun note din ce in ce mai mari.
        • 0 (0 voturi)    
          De acord (Vineri, 4 septembrie 2009, 17:23)

          Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui kinn

          De aste trebuie examene de admitere la liceu si la facultate, sa nu mai fie notele de la clasa incarcate de miza admiterii. Se prevad in varianta Miclea.
        • 0 (0 voturi)    
          note mari (Sâmbătă, 5 septembrie 2009, 19:48)

          sandru [anonim] i-a raspuns lui kinn

          Legat de mediile mari de admitere, care deseori nu reflecta neaparat gradul de pregatire al absolventului de liceu, Universitatea "Al.I.Cuza" din Iasi a gasit solutia: la finalul fiecarui semestru se face clasament si se trage linie intre cei bugetati si cei cu taxa. Asadar notele mari din liceu/bac ii ajuta cel mult in primul trimestru: daca nu studiaza serios sau nu sunt capabili, trec la taxa sau sunt exmatriculati.
      • 0 (0 voturi)    
        Grila (Sâmbătă, 5 septembrie 2009, 12:32)

        ana cernea [anonim] i-a raspuns lui Stefan Vlaston

        Testele tip grila si-au dovedit ineficienta. Elevii foarte buni ajung sa ia note mai mici decat cei care sunt mai putin pregatiti, dar au picat pe solutie absolut intamplator. Ca sa nu mai vorbim de lejeritatea de a copia de la colegii care stiu. Si asta tine tot de inefabilul meseriei de dascal!
        In ceea ce priveste disciplinele din aria Limba si comunicare, aveti o mare problema. Nenorocitii de itemi au distrus specificul acestor materii si in mod special pe cel al literaturii. Se pierde din vedere esentialul: literatura e o arta, nu o materie de studiu, tot asa cum Limba si literatura romana e o carte, nu un manual, ca cel de fizica, de pilda.
    • 0 (0 voturi)    
      întrebări pertinente (Vineri, 4 septembrie 2009, 15:51)

      gabhry_el [anonim] i-a raspuns lui kinn

      Învăţămîntul "paralel" perverteşte sistemul de învăţămînt.

      Ar trebui găsită o soluţie şi pentru această problemă.
      • 0 (0 voturi)    
        De ce il perverteste? (Vineri, 4 septembrie 2009, 16:25)

        Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui gabhry_el

        Il ajuta, multi copii au progresat datorita meditatiilor. Doar daca suntem ipocriti nu acceptam ca unii cu posibilitati materiale mai mari, pot face mai multe pentru copiii lor. Ai mei au invatat engleza pe la meditatii. La scoala faceau doar 2 ore, cu 30 de elevi, prea putin. Traseul individual de invatare e ideal, dar greu de pus in aplicare acum.
        • 0 (0 voturi)    
          Răspuns (Vineri, 4 septembrie 2009, 16:46)

          gabhry_el [anonim] i-a raspuns lui Stefan Vlaston

          M-am explicitat puţin mai sus.

          Nu neg beneficiile meditaţiilor.

          Vreau doar să atrag atenţia asupra unei distorsiuni care se produce o dată cu ele.
        • 0 (0 voturi)    
          Amintiri (Vineri, 4 septembrie 2009, 16:59)

          kinn [anonim] i-a raspuns lui Stefan Vlaston

          Amintiri din liceu (acu 10 ani): nu multi colegi faceau meditatii, si faceau doar la mate si fizica (era clasa de mate-fizica), dar cei care faceau erau de obicei cei mai galagiosi, cei care deranjau lectia, cei care "instigau" la mistouri si la chiul. In fine, cei care discreditau scoala in ochii colegilor

          Meditatii la engleza sunt ok, si in general meditatiile la care se invata lucruri suplimentare. Dar eu unul ma refer la cazurile cand un elev deranjeaza ora de mate cu teorema lui Weierstrass, pentru ca stie ca sambata merge la meditatii si profu (altul decat cel de la ora) ii va baga in cap cu forta aceeasi teorema la care el n-a fost atent in clasa. Este un factor perturbator pentru toata lumea.
          • 0 (0 voturi)    
            Un profesor (Vineri, 4 septembrie 2009, 17:24)

            Stefan Vlaston [anonim] i-a raspuns lui kinn

            Care nu tine clasa in mana. Din pacate sunt prea multi din aceasta categorie.
  • 0 (0 voturi)    
    Andronescu & nimicul (Vineri, 4 septembrie 2009, 15:07)

    Pink Panther [anonim]

    In primul rand ma alatur d-lui Vlaston pentru analiza.

    Nu sunt cadru didactic dar am 2 copii in ciclul gimnazial.

    Ce pot sa spun este ca o schimbare radicala este obligatorie.
    Motive:
    - avem un invatamant teoretizant (cel mai usor de predat de catre un profesor care nu doreste sa se implice)
    - nu se incearca incurajarea elevilor catre domeniile catre care au aptitudini.
    - nu se dau destule proiecte practice

    Povestea doamnei Andronescu referitor la lipsa cadrelor si spatiilor este absolut penibila.
    Alta-i problema: se inghesuie copiii intr-un numar limitat de scoli "cu staif" unde au un program idiot (14.00 - 20.00). Deci orice alte activitati sunt excluse (sportive, de indemanare, arta). Acestea contribuie mult la formarea copiilor.

    PS: Cum de nu s-a gandit d-na ministru in timpul fostului sau mandat cand a cerut ca la interval de 6 luni ca toti copiii sa inceapa scoala la 6 ani. Atunci nu exista problema spatiilor?
    Nu stiu unde a invatat "ministresa" psihologie, dar sigur n-a inteles nimic.
  • 0 (0 voturi)    
    Probleme neintelese.. (Vineri, 4 septembrie 2009, 20:55)

    Dobos Simona [anonim]

    Am si eu o nelamurire : pana la urma grupa pregatitoare se va face la gradinita sau la scoala??? cu invatator sau educator??? Calificativele in inv primar raman???? Asta a fost cea mai mare prostie care s-a putut inventa. Copiii nu inteleg,parintii nu inteleg ca nu mai sunt premii la clasele mici si nu mi se pare corect fata de elevii buni ,care ar merita sa fie rasplatiti mai mult decat ceilalti. Cred ca cu vechea notare elevii erau mult mai stimulati, mai ambitiosi , concurenta dadea rezultate mai bune si evaluarea era mai obiectiva.
  • 0 (0 voturi)    
    Viata in comunitate (Sâmbătă, 5 septembrie 2009, 9:34)

    hotnewsfil [utilizator]

    In America, practic in toate familiile, ambii soti lucreaza din greu, de dimineata pana seara, uneori cu un serviciu
    suplimentar, ca sa reziste financiar, mai ales cand au si copii. Societatea americana s-a adaptat acestei situatii, in privinta cresterii copiiilor. [Citeste] Cand sunt copiii foarte mici, acestia sunt lasati in grijea unei persoane calificate si autorizate care ii ingrijeste de dimineata pana seara, cand vin parintii de la serviciu. Cand ajung copiii la varsta de gradinita, ei sunt incredintati formei de invatamant prescolar "gradinite cu program prelungit" unde mananca, se spala, dorm, invata, se joaca, toate fiind dotate cu curti mari si cu aparate de gimnastica precoce. Toate au program de dimineata pana seara, cand sunt preluati de parinti. Copiii isi petrec astfel viata mai mult timp intre ei (in comunitate) decat impreuna cu parintii lor. Acolo sunt amestecate toate rasele (etniile), copiii invata pe nesimtite, traind impreuna,
  • +1 (1 vot)    
    Viata in comunitate (Sâmbătă, 5 septembrie 2009, 9:40)

    hotnewsfil [utilizator]

    URMARE I
    ,sa colaboreze, sa isi dezvolte spiritul de echipa, sa fie prietenosi, sa se respecte reciproc, li se dezvolta spiritul civic. Educatorii din acele gradinite sunt profesionisti ai educarii copiiilor, sub toate aspectele, asa cum nu pot fi [Citeste] parintii care, de regula, nu pot sa ii asigure copilului decat dragoste, atmosfera de familie si numai in putine cazuri, o educatie cetateneasca de nivelul necesar. Conceptul clasic al celor "sapte ani de acasa" nu mai rezista in societatea de azi. Acest concept actual- modern-american este aplicat si in scoli. Scolarii mananca in scoala, se odihnesc si fac sport, obligatoriu, dupa terminarea orelor de invatamant, cel putin 75 de minute, zilnic. In acest fel, tinerii ajunsi la varsta de 18 ani, sunt pregatiti temeinic, indelungat, pentru viata in comunitate. De aceea americanii sunt solidari, isi iubesc tara, fac voluntariat (70% dintre pompieri sunt voluntari), se respecta reciproc.
  • +1 (1 vot)    
    Viata in comunitate (Sâmbătă, 5 septembrie 2009, 9:42)

    hotnewsfil [utilizator]

    URMARE II
    In tara noastra, inainte de '89 am fost sufocati de comunism, ajunseseram (si am mai ramas asa), sa uram viata in comunitate, sub toate formele ei. Ne cresteam copiii in clasicul concept "cei sapte ani de-acasa", fiecare dupa [Citeste] stiinta lui, ii rasfatam mai mult sau mai putin, ii invatam sa isi tina gura, sa nu aiba incredere in nimeni. Educatorii, profesorii le bagau pe gat copiiilor conceptul comunist, de care nu erau convinsi nici ei, despre viata in comunitate. Locuintele erau in comun, in sistemul "condominiu" foarte raspandit si in America si in restul tarilor avansate. Copiii isi dezvoltau spiritul comunitar la joaca, pe aleile din fata blocurilor, monitorizati de mamele lor, de la geamul bucatariei. Altfel zis, ceea ce nu facea societatea, faceau copiii, dupa mintea si pe placul lor. Din cauza comunismului, romanii au ajuns sa urasca viata in comunitate.
  • +1 (1 vot)    
    Viata in comunitate (Sâmbătă, 5 septembrie 2009, 9:45)

    hotnewsfil [utilizator]

    URMARE III
    Dorinta lor cea mai fierbinte, dupa '89, a fost sa stea intr-o casa separata, taindu-si toate legaturile comunitare, prin garduri cat mai impenetrabile, supunandu-si si copiii acestui regim, neincrezatori unul intr-altul. Ce a castigat viata in comunitate, in partea ei buna, sanatoasa, dupa '89? Nu cumva....
  • 0 (0 voturi)    
    Clasa a IX-a (Sâmbătă, 5 septembrie 2009, 12:43)

    ana cernea [anonim]

    Nu problema spatiului in scolile din mediul rural ne incurca in aplicarea variantei Miclea, ci lipsa de cadre calificate. Va rog, daca aveti vreo influenta in elaborarea acestor legi, incercati sa rezolvati principala cauza a prabusirii invatamantului romanesc: lipsa invatatorilor de cariera. Stiti care este situatia invatamantului primar la acest moment? Invatatorii se schimba de la an la an, vin si pleaca , nimeni nu mai vrea sa ramana invatator sau chiar institutor, toata lumea merge la facultate. Unde sunt doamnele invatatoare de altadata?
  • 0 (0 voturi)    
    nelamurire (Sâmbătă, 5 septembrie 2009, 15:06)

    monica [anonim]

    am si eu o mare nelamurire in privinta viitorilor profesori.cu sau fara mentor,ucenicie si alte prostii dastea???!!cum se va desfasura titularizarea la anul sau daca va mai avea loc!!???!va rog care stie sa ma lamureasca si pe mine............o mare magarie cu noua reforma in invatamant....nu mai inteleg nimic
  • 0 (0 voturi)    
    legile educatiei (Duminică, 6 septembrie 2009, 21:49)

    Sanda [anonim]

    Mi se pare ca va zbateti degeaba si toate comentariile pe seama propunerilor Miclea sau Andronescu se refera la parti si nu vad intregul. O sa constatati curand ca noile legi (chiar daca vor fi predominant din varianta Miclea, care pare mai agreata) nu vor reforma educatia. Educatia romaneasca este intr-o criza profunda si toate legile si modificarile postdecembriste au contribuit la asta. Ca sa nu mai pomenesc de criza morala din educatie...O adevarata reforma nu se face cu hei-rupul si nu tine doar de ministerul educatiei. Masurile care ar trebui sa se ia trebuie corelate cu resursele materiale si financiare reale, cu resursele umane, cu instrumente eficiente de monitorizare, etc. Abia cand le ai pe toate gandite si rasgandite sa incerci sa le si aplici. Toate incercarile de pana acum au vizat doar parti fara sa le coreleze cu intregul, cu condiţiile concrete de la noi. Asa ca nu sperati prea mult de la noul cod ca nu va aduce schimbari de esenta....Si asta nu pentru ca nu avem specialisti care ar putea gandi un sistem corelat ci pentru ca educatia este o zona de puternic interes politic. Si pina cand va fi asa situatia nu numai ca nu se va imbunatati ci s-ar putea sa mearga spre mai rau.


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...


Ultimele articole din Actualitate | Opinii
Luni, 18 decembrie 2017
 
Luni, 18 decembrie 2017
 
Joi, 14 decembrie 2017
 
Joi, 14 decembrie 2017
 

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi