Cititi o comparatie realizata de Stefan Vlaston, presedintele Asociatiei EDU CER.
1. Structura invatamantului preuniversitar
Varianta Miclea propune desfasurarea invatamantului obligatoriu de 10 ani, in intervalul 6-16 ani, in aceeasi scoala (scoala generala), in aceeasi localitate, in sanul familiei. Clasa pregatitoare poate fi repartizata, pentru inceput, la gradinite, dar, in anii urmatori, in functie de resursele de spatiu, ar urma sa treaca la scoala generala. In aceasta viziune elevii ar avea la dispozitie 10 ani de invatamant obligatoriu pentru obtinerea competenelor cheie de “supravietuire sociala” (comunicare, inclusiv in limbi straine, tehnologia informatiei si comunicarii, matematici si competente stiintifice, de convietuire sociala etc.)
In continuarea invatamantului obligatoriu tinerii au trei optiuni: liceul, (cu cele trei filiere, teoretica, tehnologica si vocationala), scoala profesionala (gandita in perteneriat public-privat, impreuna cu mediul de afaceri) si piata muncii, cu achizitii ulterioare prin educatia informala si nonformala.
Varianta Andronescu, aflata acum in functie si propusa in completare cu invatamant obligatoriu de 13 clase, este binecunoscuta si are, in opinia mea, cateva mari neajunsuri:
1. Invatamantul obligatoriu este “fracturat” la 14-15 ani, cand elevii isi parasesc scoala in care au invatat pana in clasa a VIII-a pentru a-si continua studiile la liceu. Pentru elevii din mediul rural situatia este dramatica: isi parasesc localitatea si familia, pentru a merge la liceu, la oras. Acum apar probleme cu naveta, locuinta, hrana zilnica, toate presupunand costuri inaccesibile majoritatii familiilor din mediul rural. Aceasta este explicatia abandonului scolar masiv actual in acest moment din viata scolara (aproximativ 20%). Familiile nu-si pot permite continuarea studiilor copiilor lor la oras din cauza saraciei.
2. Propunerea ca tot liceul sa devina obligatoriu este demagogica si populista. Nu este suficient sa lipesti eticheta “obligatoriu”, pentru ca sa se si intample. Si acum sunt suficiente locuri la liceu astfel incat cei care doresc acest lucru pot sa urmeze cursurile liceale fara probleme. Problema este ca noi nu putem asigura participarea tuturor copiilor nici la invatamantul gimnazial obligatoriu, din cauza precaritatii resurselor materiale ale unor familii, in special in mediul rural.
In cel mai bun caz, elevii participa la cele opt clase de scoala generala, dupa care se alatura parintilor in munca pentru obtinerea celor necesare traiului. Si ce faci sa realizezi “obligativitatea”? Amendezi niste familii care nu au resurse nici pentru traiul zilnic? In ce licee se vor duce tinerii din mediul rural? De unde resurse financiare, umane si spatii scolare?
3. Absenta scolii profesionale din proiectul Andronescu este de neinteles. In liceu, in filiera tehnologica, nu se obtin competentele profesionale necesare practicarii unei meserii, din mai multe motive:
- Numarul de ore alocat instruirii practice este mult prea mic
- Acumularea simultana a disciplinelor teoretice, de specialitate si a instruirii practice depaseste cu mult puterea de asimilare a multor elevi
- Nu toti elevii au inclinatii si aptitudini pentru intelegerea unor cunostinte teoretice sofisticate: derivate, integrale, fizica cuantica, teorie literara etc. Elevii cu inteligenta dominant practica nu doresc neaparat sa parcurga curricula de liceu, suficient de complexa pentru a permite racordarea la studiile universitare
- Piata muncii si mediul de afaceri solicita in primul rand muncitori calificati, in constructii, in servicii de tot felul, in industrie, pe cand filiera tehnologica de la liceu ofera absolventilor calificarea de “tehnician”
5. Lipsa spatiilor scolare si/sau a profesorilor, invocata de minister pentru respingerea variantei Miclea, se rezolva foarte usor prin aparitia “consortiilor” scolare, formate din liceu si scoli generale, pentru a folosi in comun atat corpul profesoral cat si spatiile scolare si baza materiala.
6. Nu stim daca varianta Andronescu are la baza studii de impact si de fezabilitate, referitoare la resursele financiare, umane si materiale necesare pentru implementare. In principal, nu stim raspunsul la intrebarea: cate licee ar fi necesare, in special in mediul rural, pentru integrarea tuturor elevilor in invatamantul obligatoriu de 12 clase, cu resursele umane si materiale aferente. Daca aceste studii exista, sa fie date publicitatii.
In concluzie, introducerea abrupta a invatamantului obligatoriu de 12 clase, fara pregatire si studii de impact, ma duce cu gandul la un scop nemarturisit, dar usor de ghicit: majoritatea tinerilor, daca s-ar putea chiar toti, sa ajunga nestingheriti la studii universitare, sa “cotizeze” cu taxe de studii si alte costuri, spre fericirea si indestularea clanurilor universitare, de stat sau private, dar fara vreun efect notabil in obtinerea calificarilor cerute de piata muncii.
2. Descentralizarea, in cele doua viziuni.
In educatie, bratul lung al politicului este Inspectoratul Scolar, prin numirea Inspectorilor Generali de catre minister, cu Ordin de Ministru.
Exista diferente de principiu intre cele doua viziuni in privinta descentralizarii. In esenta, varianta Miclea atribuie prerogative distincte celor 3 poli de de decizie: scoala, Directie Judeteana de Invatamant, minister, si doar prerogative de indrumare si control Inspectoratului Scolar, in timp ce varianta Andronescu disipa o aceeasi responsabilitate intre 4 poli de decizie, scoala, Consiliu Local/Judetean (doar pentru propuneri), Inspectorat Scolar si minister, Directia Judeteana de invatamant fiind “sarita” din schema.
Or, tocmai aceasta institutie ar fi trebuit sa realizeze descentralizarea. In varianta Miclea ministerul are doar atributii de reglementare legislativa, initiator de strategii, proiecte, programe, de analiza si monitorizare, nu de administrare si gestionare a retelei scolare, cum gasim in varianta Andronescu. Managementul retelei scolare, in varianta Miclea, revine administratiei locale, iar administrarea si gestionarea scolilor revine Consiliilor de Administratie din scoli.
Acest mod de a concepe atribuirea unei competente, cu 3-4 codecidenti, va duce, adeseori, la blocarea ei si la interferenta factorului politic. Modul cum este gandit managementul la nivel central si local transforma in “basm” obiectivul depolitizarii invatamantului, iar varianta Andronescu nici nu se straduieste sa mascheze acest fapt.
In conceptia ministrului PSD, politicul nu-si poate permite “pierderea” controlului politic asupra managerilor de scoli si a cheltuirii fondurilor bugetare destinate educatiei.
De altfel, prevederea de la art. 19 din Cod, nu mai lasa nici o umbra de indoiala:
Art. 19 (9) Învăţământul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele şcolare, Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, iar învăţământul superior este coordonat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, cu respectarea autonomiei universitare.
Nici vorba de “subordonare” administrativa si functionala a unitatilor scolare fata de Consiliile Locale si/sau Judetene, prin intermediul Directiei Judetene de Invatamant, care nici nu exista pentru autorii Codului Educatiei.
3. Selectarea directorilor de scoli
In varianta Andronescu, daca ministerul elaboreaza criteriile si metodologia de selectare, coroborat cu exprimarea sibilinica “cu expertiza” inspectoratelor scolare, despre care nu stie nimeni ce va insemna, rezulta ca ramane deschisa portita intrarii factorului politic in scoala. Ce inseamna “expertiza”? Se poate anticipa ce va cuprinde metodologia elaborata de minister: inspectoratul alcatuieste intrebarile (le da cui trebuie?), verifica raspunsurile, se instaleaza copios in comisia de concurs, posibil chiar o conduce.
Rezolvarea contestatiilor de catre inspectorul general duce la posibilitatea sa aiba castig de cauza candidatul dorit de partid, etc. Diavolul se ascunde in amanunte. In plus, avizul primarului este un aviz “conform”, adica cu drept de veto, sau unul consultativ, ce poate fi ignorat? Daca este aviz “conform”, primarul, iarasi factor politic, poate respinge, in mod repetat, atatia directori pana apare unul convenabil partidului caruia ii apartine. De asemeni, inspectorul general “numeste” directorii, in urma concursului. Vointa comunitati scolare, reprezentata de Consiliul de Administratie, este sublima, dar lipseste complet.
In felul acesta politicul isi pastreaza si consolideaza prezenta in scoala, iar descentralizarea ramane in continuare un vis frumos, chiar prea frumos pentru a fi adevarat.
In varianta Miclea lucrurile sunt mult mai simple: Consiliul de Administratie al scolii organizeaza concursul pentru directori, stabileste comisia de concurs si in baza rezultatelor numeste directorul. Simplu si clar. Fara interventia altor decidenti.
4. Managementul retelei scolare
In comparatie cu varianta Miclea, care acorda atributii largi Directiilor Judetene de Invatamant, aflate in subordinea Consiliilor Judetene, varianta Andronescu ignora, pur si simplu, autoritatile locale, singura lor prezenta in managementul retelei scolare fiind un aviz pentru numirea inspectorilor scolari generali si un reprezentant in comisia de concurs pentru inspectori si propuneri in diferite etape, fara nicio putere de decizie.
In plus, Consiliile Locale/Judetene fac propuneri in diferite etape ale stabilirii planurilor de scolarizare si a infiintarii si desfiintarii unor unitati scolare, decizia fiind totusi a inspectoratului scolar, respectiv a ministerului. Toata administrarea si gestionarea retelei scolare revine Inspectoratului Scolar, pe banii administratiei locale. Adica unul plateste si altul hotaraste.
5. Selectia si angajarea resursei umane
In varianta Andronescu, spre deosebire de varianta Miclea, Inspectoratul Scolar, deci componenta politica, are un rol esential in validarea (ceea ce inseamna si posibilitatea nevalidarii) candidatilor reusiti la concurs, aplicarea procedurilor de selectie, la cererea (?) unitatilor scolare, directorul incheie contractul de munca cu cadrele didactice, “pe baza deciziei inspectorului scolar general”, adica al politicului.
De observat ca nici in acest caz, al selectiei resursei umane, varianta Andronescu nu propune o descentralizare reala si, mai mult, politicul si-a pastrat prerogative importante.
In varianta Andronescu, o unitate nu poate decide singura desfacerea contractului de munca a unui salariat, fiind necesara decizia Consiliului de Administratie al Inspectoratului Scolar.
Varianta Miclea propune, pur si simplu, angajarea si concedierea salariatilor de catre scoala, fara alti factori decidenti.
6. Descentralizarea curriculara.
In varianta Andronescu, curriculumul de baza si cel diferentiat sunt elaborate de minister si structuri subordonate. Curriculumul la dispozitia scolii, CDS, reprezinta doar 10% (2 ore pe sapatamana la gimnaziu si 3 la liceu), pentru satisfacerea nevoilor de dezvoltare locala si regionala, a educatiei diferentiate in functie de solicitarile elevilor si parintilor.
Pentru comparatie, varianta Miclea ridica procentul orelor la dispozitia scolii la 20% in cazul gimnaziului si la 30%, in cazul liceului. La varianta Miclea mai apare o noutate, 25% din orele alocate unei discipline raman la dispozitia profesorului, pentru realizarea unor actiuni remediale, de performanta sau in alte scopuri decise de profesor.
7. Admiterea la liceu
Admiterea la liceu, in special la liceele de elita, a pus in toti anii anteriori mari probleme de corectitudine si credibilitate. In goana dupa locuri la licee renumite, parintii si elevi pun o presiune enorma pe obtinerea de note cat mai mari. Profesorii, la randul lor, pentru a asigura locuri cat “mai bune” propriilor elevi, inchid ochii la examinari de tipul “teze unice” si ii evalueaza cu note foarte mari, chiar daca nemeritate. Exemplele cu rezultatele de la tezele unice sunt concludente: 35% dintre elevi au obtinut la un moment dat, note intre 8-10 la teza de matematica, iar media de admitere la liceu a fost an de an in continua crestere.
Pe de alta parte, directorii si profesorii de la liceele de top se plang ca notele de intrare ale multor elevi nu reflecta nici pe departe competentele pe care acestia le-au obtinut dealungul anilor de gimnaziu si constituie principala cauza de esec scolar.
Multi parinti, indusi in eroare de notele mari obtinute, nemeritat, de copiii lor, se obstineaza sa-i indrume spre filiere teoretice (de exemplu spre matematica-informatica), desi nu au calitatile necesare pentru acest gen de traseu educational.
Singura solutie, eliminata din varianta Andronescu, ar fi fost examenul de admitere, acolo unde cererea depaseste oferta, pentru a selecta elevii care au, in adevar, calitatile necesare pentru filiere si profiluri mai pretentioase.
Varianta Miclea prevede posibilitatea alegerii de catre Consiliile de Administratie ale scolilor a modalitatilor de selectare a elevilor, in cazul in care cererea depaseste oferta. In felul acesta se micsoreaza esecul scolar datorat alegerii gresite a traseului educational.
Evaluarea la sfarsitul invatamantului general obligatoriu este necesara, pentru a avea un feed-back generator de masuri de remediere a activitatii, dar fara sa fie o conditie pentru accederea la liceu.
8. Finantarea
Ambele formule de finantare, din cele doua variante, pleaca de la finantarea “per capita”, adica proportionala cu numarul de elevi. In varianta Miclea finantarea de la stat urmeaza elevul inclusiv in invatamantul privat, prescolar si obligatoriu, pe cand in varianta Andronescu doar la unitatile de stat.
Varianta Miclea are meritul de a stimula si incuraja invatamantul privat, prescolar si obligatoriu, ca alternativa concurentiala la invatamantul de stat, varianta respinsa cu “indignare” de d-na ministru Andronescu, atitudine cel putin ciudata daca o comparam cu indulgenta aratata invatamantului superior privat.
Taxele si impozitele platite de cetateni statului il obliga pe acesta sa asigure o piata a serviciilor educationala nedistorsionata de modul de finantare. Controlul, evaluarea, autorizarea si acreditarea ar fi fost instrumente suficiente pentru functionarea invatamantului privat in coordonate de performanta. De altfel, gradinitele private au atenuat incapacitatea statului de a asigura locuri pentru toti copiii prescolari, in gradinite de stat.
Exista si prevederi pozitive in Codul educatiei, cele referitoare la etapa de stagiatura, pregatitoare pentru intrarea in invatamant a cadrelor didactice, cele referitoare la bacalaureat, controlul psihologic anual, specificarea finantarii “per capita” si alte cateva.
Concluzie:
Varianta Andronescu cuprinde foarte multe detalii care nu-si gasesc locul intr-o lege, mai degraba in legislatia secundara, insotitoare. Realizat in pripa, doar in 2-3 saptamani, este normal sa rezulte un proiect superficial, incoerent, care amesteca la un loc obiective, principii, regulamente, atributii, evaluarea calitatii (pentru care exista o lege), cam tot ce misca in educatie, facand-o greu de utilizat si inteles.
1. Codul educatiei pastreaza politizarea in scoli, prin interventia uneori directa, alteori disimulata a inspectoratelor scolare, instrumente prin excelenta politice, prin numirea politica a conducerilor acestora.
2. Descentralizarea nu este nici macar mimata in varianta Andronescu, Directiile Judetene de Invatamant, cu rol activ si decisiv in varianta Miclea, sunt eliminate din procesul decizional in varianta Andronescu.
3. Interesele locale si regionale de dezvoltare, ineresele parintilor si elevilor nu sunt promovate, atata timp cat deciziile privind curricula, reteaua scolara, managementul local si judetean se iau de catre minister si inspectorate. Un progres totusi, se constata in selectarea directorilor de unitati scolare, prin concurs la nivelul unitatii, dar cu “expertiza” inspectoratelor si avizul primarului si al Inspectotului general, care, cel putin in principiu, pot respinge castigatorii concursurilor.
4. In timp ce varianta Miclea stimuleaza invatamantul privat, prin promovarea principiului “finantarea de la stat urmeaza elevul, inclusiv in unitati private”, varianta Andronescu respinge acest principiu benefic competitiei generatoare de calitate, intre stat si privat.
5. Admiterea la liceu se face in continuare fara examene de admitere, acolo unde cererea este mai mare decat oferta, fapt de natura sa escaladeze in continuare presiunea pe obtinerea de note pe cat de mari, pe atat de nemeritate.
6. Exemplul cel mai flagrant de “centralism democratic” pe care-l regasim in varianta Andronescu este prevederea conform careia curricula este decisa 90% de catre minister, in timp ce varianta Miclea lasa la dispozitia scolii 20-30% din curricula, iar profesorului 25% din curricula la o disciplina.
Comparatia arata un lucru intuit de multa vreme: D-na Ministru Andronescu promoveaza o viziune centralist-etatista, nu departe de paradigma comunista a educatiei, mentinand politizarea scolilor, in timp ce varianta Miclea se apropie de ce inseamna un invatamant modern, descentralizat si depolitizat.
Prof. Stefan VLASTON, Presedinte EDU CER.
Alegeri SUA
Alegeri Rusia
In special dezvoltarea scolilor de meserii este esentiala - de acolo vor iesi oameni care vor cunoaste bine o meserie, si vor avea un loc de munca asigurat + salariu bun!
Probabil in alt context economic sau poate peste cativa zeci de ani, dar daca se vor perinda pe la putere doar guverne din astea cum am avut pana acum...slabe sanse.
Reteta e simpla - te arunci pe piata cu idei revolutionare, IM-PO-SI-BIL de realizat
in practica in Ro intr-o perioada rezonabil de scurta.
Rezistenta naturala la schimbare a poporului
nu doar a PSD ului, plus incapacitatea
organizatorica plus lipsa de resurse banesti plus plus plus....vor impiedica o implementare cat de cat coerenta bulibasind si ce mai era nebulibasit ...vezi din nou precedentul Macovei cu Procurori Sefi numiti la propunerea Ministrului nu a CSM ului....cu consecinta infiintarii unei noi Securitati - DNA plus DIICOT plus Covesi - toti obedienti basescieni.
*
Hai zau parca nu am sti ce bascalie e invatamantul romanesc cu ite treapta nu e treapta , uite teza nu e teza...de dinainte de 1989.
*
Singurul merit al lui Miclea e ca dizloca din inimioara fanilor portocalii imaginea lui constipata a lui andrei marga, pe care pana acum vreo trei luni
il asteotau toti sa revina pe un cal alb, cum o asteapta si ...asta e am si eu o fixa ...pe Macovei.
Dar marga era infinit mai antipatic deca
Miclea.
*
De fapt optiunea pentru una sau alta dintre varinate nu ne mai interezaza nici pe mine, care am fiul la facultate
deci am scapat, si
nici pe Videanu si Placinta care si-au trimit copiii in Elvetia unde reforma invatamantului a justitiei si sanatatii s-au finalizat acum 300 de ani cand derbedeii stateau in temnita , nu la conducere
Sa ne fereasca divinitatea sa fie promulgat codul lui Andronescu. Mi-as trimite copiii in alta tara sa faca scoala incepand cu clasa I. E un cod submediocru care nu isi are locul in Europa secolului XXI. Functii politizate pana la cer, directori schimbati in acelasi timp cu Parlamentul. Redactarea e inaccesibila oamenilor simpli, prea imbarligata, pompoasa pentru a nu fi citita de oameni simpli. 355 de pagini cand Constitutia are 70-80 pagini si jumatate din romani nu au citit de ani buni o carte de macar 50 pagini.. In niciun caz nu e forma finala,astfel prin absurd daca s-ar opta pentru codul Andronescu, doar revizuirea formei si numeroasele amendamente ar intarzia reforma in invatamant cu 3-4 ani. Poate asta se doreste...
De calitate nu mai are nimeni nevoie. Noroc cu domn' profesor ca si-a facut timp sa le citeasca.
Tot respectul pentru domnia sa !
Poate il vor citi si ONG-urile si parintii de copii viitori scolari si vor lua in fine atitudine.
Toti o apa si-un pamant. la vorbe toti isunt buni cu faptele insa ...
cat timp ia sa faci un proiect de lege & sa-l pui in aplicare?
raspunsurile le afli daca sapi putin pe net. de judecat, ar fi mai bine sa judeci dupa ce te informezi, nu inainte.
Cat timp sunt ministrii nu au niciun proiect si nu fac nimic. Cand nu mai sunt ministrii se dau viteji ca doar vorba "dupa razboi multi viteji se arata" este foarte valabila in Romania, la fel de valabila ca aruncatul responsabilitatii.
Din cate mi-aduc aminte Miclea a fost 1 an jumatate ministru al invatamantului nu?
1 an jumatate in care sa nu poti sa schitezi macar un proiect?
Proiectul de achizitionare masina de serviciu Touareg probabil a mers ca pe roate si s-a rezolvat in cateva zile.
Prietene "inteligent", un proiect, intr-o tara normala (vezi Germania, programul Rabla) se face si se pune in aplicare in cateva saptamani. Un proiect fundamental ca legea invatamantului nu ar trebui sa dureze mai mult de 6 luni daca se munceste la el. Ca noi suntem cu invatamantul intr-un proiect de 20 ani este alta mancare de peste. Dovada acestui proiect sta in specimenele care "gandesc" pe acest forum.
2.exemplu : legea "Hadopi" in Franta - o lege (prioritara & a carei definitivare a fost o urgenta) care isi propune statuarea creatiei & a difuzarii operelor pe internet. proiectul de lege a fost inceput in septembrie 2007. prima dezbatere publica a avut loc la sfarsitul lui octombrie 2008 & legea a fost promulgata in iunie 2009.
cred ca vei fi de acord cu mine : un proiect, cu cat e mai important, cu atat cere mai mult timp pt a fi bine facut.
te las pe tine sa gandesti, asa cum poti, care dintre urmatoarele 2 legi este mai importanta : una pe educatie (cu consecinte directe asupra tuturor cetatenilor unei tari) sau una pe drepturi de autor & difuzarea creatiilor lor (cu consecinte directe asupra unei parti a populatiei).
Vorba lui Koganiceanu: loveste opera, nu persoana. Daca ai ceva de zis in legatura cu acest cod, spune, critica, da argumente. Daca nu, atunci nu are rost sa discutam de persoane. De fapt toti suntem o apa si un pamant, doar ca unii mai au si idei bune.
Proiecte de autostrazi tot aud de vreo 10 ani fara sa pot merge pe ele.
Doamna Cati plingea in parlament sa li se dea profesorilor salarii cu 50% mai mari si cind a ajuns ministru a uitat (tot cheste de onoare)
(chestie de onoare!)
- falimentarea multor scoli „nerentabile”
- scoate banu', ca incepe anu' (scolar)
- angajarea nepoatei primarului si a fiicei sefului de post
- eliminarea francezei, pt ca nepoata nu stie decat spaniola din telenovele
- transformarea directorilor in mici tirani
- provincializarea curriculei
etc.
Dupa cum vedeti, proiectul Miclea propune mecanisme de feedback al caror motor este reprezentat de introducerea unor filtre de calitate (examene de admitere). Ori tocmai aceste mecanisme de reglaj lipsesc din proiectul doamnei Andronescu!
Gicule, si aia care i-ati dat "-" lui Mazeta... pana aflii tu de toate nepotismele si alte smecherii care iti influenteaza sau nu plodul trece ceva timp.. si ca sa ti-l azvarli dintr-o scoala in alta e cam mare bataie de cap, mai ales pentru copil.. asa ca taci, citeste inca o data si inca o data si de cate ori este nevoie si respecta si intelege opiniile altora.
intr-adevar, acest articol este per ansablu partinitor (dupa cum se poate observa Miclea este scos in fata la fiecare punct). dar asta e.. nu zic ca nu sunt de acord cu proiectul domnului Miclea dar, anumite lucruri mai trebuie periate (oricum, ceva PERFECT nu o sa iasa niciodata)
:)
In cazul de fata Miclea apare la capitolul "asa da" (asta e opinia autorului, si trebuei respectata cu atat mai mult cu cat o argumenteaza) iar Andronescu la "asa nu".
Daca ai argumenet logice in favoarea proiectului Andronescu te rog sincer sa le expui; sa combati insa folosind situatii ipotetice este useless!
cat despre "asa da" si "asa nu".. nu se poate vorbi intr-o comparatie. se poate doar determina ale cui prevederi sunt mai bune. eu am subliniat faptul ca per ansablu, concluzia s-a dorit a fi "proiectul Miclea e perfect , al Androneascai este prost".
Nu cred ca autorul acestui articol nu este constient de nepotismele si pilele din ivatamant sau la nivel de inspectorate scolare astfel incat sa nu fi detaliat putin ceea ce si eu si altii au spus.
Pa.
potrivit legii lui Andronescu, parintii / comunitatea locala nu are nici o putere de decizie, deci situatia de care vorbesti nu are sanse de schimbare...
Hai ca esti simpatic.
pai dace dai scoala pe mana consiliilor judetene, adica a pres. consiliului judetean ....ce vrei mai politic????
pe urma daca totul va fi la discretzia directorilor de scoli si a cons de administratie itzi dai seama ce coruptzie va fi????cumplita!
dar sunt f. de acord cu var.m. ref. invatzamant obligatoriu pana in clas.10-a este evident de bun simtz.
cred ca ambele proiecte ocolesc problema capitala: disciplina in scoli , atat la profi cat mai ales la elevi! fara asta vorbim degeaba!
Asemenea dezbatere, despre educatia copiilor nostri ar trebui sa ocupe zile in sir televiziunile, ziarele, etc. Nu o fac. Este o tema grea, care necesita documentare, cunoasterea problemelor la modul real, nu superficial, fara istericale gen: de ce cade, domnule tigla de pe cladirea scolii din Ciupercenii de Sus?
Analiza este in fapt o simpla comparatie, care arata diferenta mare de viziune intre doi oameni care lucreaza diferit: unul judeca singur, altul judeca prin prisma lui "ce vor zice colegii mei de la partid daca...".
In plus viziunea socialista asupra invatamantului este de a controla cat mai mult tinerii, de a-i tine "integrati in sistem", fabricand cat mai multi "indivizi", nu persoane, indivizi care sa formeze mase amorfe de lucratori la stat ori persoane asistate de stat intr-un fel sau altul.
Sunt profesor in preuniversitar, asa ca n-aveam cum sa predau la vreo universitate.
Nu este vorba de "sisteme", stralucite sau nu, ci de proiecte de legi, unul care este bun, nu chiar foarte bun si altul prost.
Asta-i problema: burdusiti de diplome, inclusiv universitare, tineri la 23-24 de ani, (nu toti, dar multi dintre ei), ajung in piata muncii fara nici o calificare si iau totul de la zero. Cu ce costuri de timp si de bani din partea lor si a societatii???
Nu e greu sa imi dau seama care este parerea dumneavoastra - deh, e clar exprimata in final, si probabil ca aveti dreptate - problema este ca de-a lungul articolului nu ma pot abtine sa ma gandesc aceasta nu e o comparatie, e o pledoarie, si asa ar trebui s-o numiti. Nu vad de ce ati imbraca in haine neutre o opinie care inclina int-o parte. E opinia dvs, asumati-va aceasta opinie, numiti-o "de ce prefer reforma in invatamant varianta miclea" si gata, e mai onest asa.
Daca vreti comparatie, realizati frumos un tabel, detaliat, cu detalii din ambele parti nu numai una, pentru a ajuta cititorul onest care nu cunoaste detalii (ca mine, de exemplu) sa isi formeze o opinie. In momentul de fata, eu ma gandesc: oare aceasta varianta Miclea, care suna foarte frumos, s-a referit un pic si la detalii? Varianta Andronescu poate are gauri, dar macar arata ca cineva s-a gandit si a pus niste detalii pen hartie, nu a visat un invatamant modern si competitiv si s-a oprit acolo.
Din martie ministerul tace si nu comenteaza in nici un fel pachetul Miclea, daca nu e bun, d ce nu e bun, etc. Dar trimiterea lui in derizoriu avea o directie clara: promovarea codului Andronescu, fara concurenta. Ceeace nu e fair.
In plus, formulezi critici de principiu pentru care aduci argumente punctual-particulare si astfel esuazi in a incheia demonstratia.
Repet, ce lipseste actualului sistem de invatamant (si din propiectul doamnei Miclea) sunt mecanismele de feedback capabile sa regleze probleme de natura celor invocate de tine. Sa exemplificam!
Daca un director de scoala este interesat sa angajeze pile, cunostinte, relatii in detrimentul valorii, calitatea educatiei in acea unitate de invatamant va scadea fara doar si poate.
In conditiile in care AR EXISTA un filtru calitativ (admiterea pe baza de consurs in liceu de exemplu, sau la facultate) aceasta atitudine va fi prompt sanctionata de esecul absolventilor.
Ce parinte isi va trimite apoi copiii la acea scoala stiind ca nu sunt suficient de bine pregatiti!?? Ori (in varianta Miclea) bugetarea urmeaza elevul/studentul; nu sunt elevi/studenti, nu mai vin fonduri, deci faliment (in absenta interventiei consiliului de administratie al scolii).
Acest gen de mecanisme de ajustare/feedback lipsesc in varianta Andronescu care, in fapt si pentru aceste motive, mimeaza reforma.
Daca directorii de scoli angajeaza pe pile isi pierd urgent functia fiindca Cons. de Adm. are posibilitatea sa-l dea afara fara sa mai intrebe la partid. Iar daca il pastreaza si in aceste conditii, isi merita soarta. CA este format din profesori, parinti, sponsori, angajatori, nu din clientela de partid.
iar in ceea ce priveste admiterea...vezi situatia de acum din invatamantul superior...toti alearga dupa studenti...rezulta cam adio admitere...
asa ca hai sa fim seriosi si sa vedem ce se poate aplica si ce nu in romanica...proiectul miclea e mai bun numai ca in unele parti e idealist...acolo trebuie corectat cu mecanisme care sa nu permita "romanizarea" lui...
oricum asumarea in parlament nu va duce decat la ceva "foarte" temporar...:D
Ceea ce ma deranjeaza, si nu numai pe mine la varianta Miclea este modul abuziv si nedemocratic in care ea se vrea impusa ca lege, cu ocolirea fatisa a unei dezbateri parlamentare. De ce? De ce parlamentul, numit si Organul Legislativ, ales nu numit, asa cum spune mereu seful d-lui Miclea nu are voie sa dezbata acest proiect? De ce se transforma institutia de baza a democratiei intr-un decor iuntil? Poate varianta Miclea e cea mai buna OK, si in urma dezbaterilor parlamentare si ale societatii civile ea va fi imbunatatita si apoi votata. Care este motivul pentru care se doreste ca ea sa fie impusa? Cu tot respectul, opinia dvs. ca si a noastra a celorlalti poate fi corecta sau nu. Dar Constitutia Romaniei prevede ca Parlamentul este cel care adopta legile, iar de aceasta lege depinde viitorul copiilor nostri. Asumarea raspunderii, chiar pe o lege buna este in opinia mea o sfidare a functionarii democratice a acestei tari. De aici parerea mea ca aveti un comentariu politic. Dar poate gresesc si dvs. sunteti de acord doar cu Miclea, nu si cu modul abuziv si nedemocratic prin care se doreste impunerea acestui pachet de legi.
si cate au fost ciopartite in parlament pana la denaturare?
Mie unul, mi-ar conveni ca parlamentul, deci politicul, sa nu dezbata chestiunile tehnice si de bun simt aflate intr-un proiect de lege. De ce?
Simplu. Fiindca in istoria de doar 20 de ani parlamentul, politicul, n-a urmarit si nu va urmari decat interese personale si de grup.
Asadar, ce incredere mai am eu si majoritatea parintilor in acest (sau altul) parlament, politic, ca vor descentraliza si depolitiza legea educatiei pentru a deveni cu-adevarat benefica societatii romanesti???
Ce nu inteleg eu insa chiar deloc este cum se explica eliminarea factorului politic, prin deplasarea raspunderii de la minister la consiliile locale si scoli? De cand si pana cand sunt consiliile locale sau judetene apolitice? Si nici in scoli nu se poate pune cu adevarat problema ca profesorii si mai ales directorii ar fi sau vor fi apolitici.
Mi se pare doar o marire a obscuritatii felului in care vor fi luate deciziile. Adica de baronii locali si oamenii lor. Halal.
Cum ar fi sa vedem si niste merite clare ale lui Miclea, si eventual si niste defecte inclusiv propuneri de imbunatatire? Ar suna poate mai credibila analiza.
Exista defecte si la pachetul Miclea:
1. Ar trebui ca Directiile Judetene de Inv. sa infiinteze si sa desfiinteze unitati scolare, pt. ca ei stiu mai bine.
2. Posibilitatea ca agenti economici sa aiba relatii contractuale pentru formarea profesionala direct cu scolile
3. Cifrele de scolarizare sa tina cont de piata muncii
Mai sunt si altele, dar analiza nu se vrea exhaustiva, ar fi prea lunga. M-am limitat la asectele esentiale.
D-nul Miclea vine cu o propunere concreta, eficienta, si flexibila pe cand propunerea d-nei Andronescu implica centralism, dependenta politica si lipsa de resposabilitati clar delimitate ale factorilor decidenti implicati. Cred ca banii necesari educatiei vor fi mult mai eficient cheltuiti in cazul proiectului d-nlui Miclea. Diferenta uriasa intre cele doua proiecte este data si de timpul lucrat la proiect si calitatea persoanelor implicate in cele doua proiecte. Ca parinte, cred ca proiectul d-nului Miclea trebuie sa fie cat mai rapid pus in practica.
Articol foarte bun si necesar. Felicitari!
Este in adevar o miza uriasa intrarea in vigoare, etapizat, a pachetului Miclea.
este un exemplu de modul in care rebuie tratata o problema de asemenea importanta sociala.
Articilu ar trebui preluat pe site/uri si bloguri personale, pentru discutarea si limpezirea imaginii asupra subiectului. Nu asteptati ca trusturile media sa faca ceva pentru societatea romana.
Au cu totul alte treburi.
Tocmai se ocupa cu distrugerea ei.
IMPORTANT !
Site-ul unde puteti accesa materialul original nu este cel mentionat in articol !!!!
..ci
http://www.educer.eu/
Linkul din articol duce la un site parasit, ce pretinde ca cel actualizat e o clona neautorizata.
E o bataie si pe brandul EDUCER !!!
http://www.educer.eu/
,ci nu http://www.educer.ro/
Rezolvati problema !
NR: Multumim. Am corectat.
Iar cu descentralizarea la nivelul judetului, sustinuta cu tarie in articol, trebuie f_o_a_r_t_e m_a_r_e precautie. Sau credeti ca la judet sunt politicieni mai cinstiti ca la centru ? Aoleo, sunt mai rai, mult mai rai si mai prosti, si din pacate mult mai multi. Si banii se scurg mult mai repede in buzunare colaterale, fiindca fiecare administratie locala va ciupi cate putin din cascaval.
In varianta Miclea doar inv. obligatoriu de 10 clase se face in scoala generala, in aceeasi localitate. Creste in adevar nr. de clase, dar nu in mod irezolvabil. Se pot organiza cursuri in doua schimburi, oricum populatia scolara a scazut, lipsa spatiilor in rural nu este o problema, din cate stiu
Obiectia ministerului, ca nu sunt spatii si resurse umane, se poate rezolva la orase prin "consortiile" prevazute de legea Miclea, intre licee si scoli generale.
"Consortiile" nu rezolva problema decat aparent, administrativ. Acolo unde nu exista licee, nu se pot face consortii. Acolo unde exista si licee, spatiile si resursele continua sa fie in doua locatii separate, fie elevii fie profesorii vor trebuie sa fosgaiasca intre cele doua cladiri, ca si pana acum.
"Nici o lege nu e facuta sa fie aplicabila 100%" e o afirmatie mai mult decat dubioasa. Ce se stie ca este inaplicabil nu trebuie pus in lege de la bun inceput. Altfel iarasi dam legi extraordinare care nu se aplica decat lamentabil.
Iar afirmatia "Adm. locala sa faca bine sa gaseasca spatii, ca de altele au. Daca nu, sa-i ia de guler. "este de o naivitate uimitoare. In Romania anului 2009, ce adm. locala a fost luata de guler pentru cea , pentru orice ? Si dvs. stiind bine acest lucru, iresponsabilitatea adm. locale in general, cum puteti da cu buna stiinta invatamantul pe mana lor ? "Sa-i ia de guler" --- n-o sa ia nimeni de guler pe nimeni, stiti foarte bine, in schimb haosul si dezorganizarea introdusa in scoli for ramane. Si chiar daca ar fi luata de guler adm. locala dupa cativa ani, la alegeri, cu ce mai repara asta raul deja facut ?
De asta se spune "litera si spiritul legii", totdeauna vor exista situatii care scapa prevederilor unor legi. Viata bate legea, nu?
S-avem pardon, "Totdeauna vor exista situatii care scapa prevederilor unor legi" nu inseamna acelasi lucru cu "Nici o lege nu e facuta sa fie aplicabila 100%"
lasati scoala pe mana primarilor/capitanilor de judet in majoritate (semi)analfabeti si ati ingropat-o definitiv!!!
Apreciez efortul, spiritul analitic, DAR .....orice analiza partinitoare ( in care se investeste emotional ) tinde sa legitimeze si intareasca parerea celeilalte parti.
Pacat ! O analiza ce ar fi putut fi obiectiva este umbrita de o asemenea gafa!
Realitatile si consecintele sunt bine prezentate!
In rest... numai de bine.
Poate autorul va putea data viitoare sa arate ca nu e implicat politic.
Intre pachetul Miclea si pachetul Andronescu ce alegeti ?....Intre un Ferrari rosu si unul negru ce algeti d-le Vlaston?
Oricum alegeti !
Ei bine d-vs v-ati pronuntat asupra! Un analist profesionist nu se pronunta chiar daca faptele sunt evidente! Nu prezinta pareri personale ci numai obiective! Comparatii asupra valorii se fac de catre cel caruia ii serviti gogoasa!
Mai mult ... cu cat aduci mai multe argumente insemna ca presiunea e mai mare!
Si eu tind sa cred ca un anume proiect e mai bun, dar asta e numai parerea mea!
Dar lucrurile astea se gasesc in cursuri la care unii din noi nu au avut acces....
Banul de la buget urmareste elevul.
Autoritatea este pastrata in scoala.
Omul simplu ptr copilul lui alege scoala - ca e in satul/cartierul vecin sau la el in catun.
O scoala fara elevi - va fi inchisa si profesorii trimisi acasa. Deci ies din discutie ca cei din scoala avand autoritate vor angaja nepoti, neveste habarniste de limbi starine si alte asemenea aberatii. Pur si simplu se stimuleaza concurenta intre scoli - ca in mediul privat - cu directa implicare a conducerii scolii care este si factor decizional. Asa ca omul nu a spus mare lucru de varianata Miclea ca nu e nimic de spus mai mult si nu ascunde nimic prin text precum Androneasca cu tot clanul de PSD-isti analfabeti.
Cum sunt aleşi membrii CA? Pe profesori? Pe părinţi? Pe sponsori? Pe angajatori? Şi pe ce perioadă sunt aleşi?
Astăzi în orice CA dintr-o şcoală sunt oamenii directorului care sunt "stimulaţi" cu salarii sau gradaţii de merit şi alte "avantaje".
Nu cunoaşteţi realitatea din învăţământul preuniversitar pentru că ori nu predaţi la clasă într-o şcoală, ori pentru că sunteţi idealist, visător.
Faptul ca directorul e la mana politicului nu afecteaza prea mult managementul scolii, ca politicul nu are treaba cu ora de geografie sau cu profa de latina. Iar inspectoratele generale sunt tot din profesori compuse, macar atat. Insa cand directorul va fi la mana CA, adica a unor parinti, elevi, afaceristi, consilul local, diverse persoane din afara sistemului cu diverse pile, relatii, afaceri, atunci sa vezi. Va f mai rau.
Nu gândiţi cu "asta e" când vorbiţi de şcoală cu elevii ei. Nu legiferaţi situaţii la care se răspunde cu "asta e".
Sponsorii şi angajatorii cum sunt aleşi în CA? Nu mă refer la Bucureşti, ci la o comună sau chiar un sat izolat. Va fi ales cârciumarul satului care angajează pe elevi să servească bere la mese. Ce experienţă didactică are un astfel de "întreprinzător"? În plus, fiecare din membrii CA are copii în aceeaşi şcoală şi sunt în "bună relaţie" cu directorul. Până să fie demis un director pentru angajări nemeritate şi proastă gestiune se distruge o şcoală cu elevi cu tot fără să răspundă cineva.
Care va fi diferenţa între Inspectoratul Şcolar şi Direcţia judeţeană de învăţământ? Politicul va rămâne.
Nu mi-aţi răspuns pe cât timp este ales directorul şi CA. Am şi una-două întrebări personale: predaţi la şcoală? şi dacă da, unde?
http://edu.presidency.ro/?pag=12
ai 11 cv-uri. pt restul membrilor comisiei, da un search pe google
Altfel vom promova ideea intre tineri ca decat sa "muncesti" e mult bine sa te "descurci".
Revenind la varianta Miclea:
Angajarea profesorilor mai mult sau mai putin "direct" de catre scoala s-a mai facut. In anii 1999 si 2000, scolile numite "Reprezentative" au avut acest privilegiu. Cei mai slabi colegi de cancelarie pe care i-am avut au fost angajati în acei ani, fiul lui X, nepotul lui Y de la Consiliul Judeţean, fiica directoarei, prietenul fiicei directoarei, sotia d-lui deputat etc. Si in prezent exista o varianta f apropiata in judetele "pilot", atata doar ca e nevoie si de niste OK-uri de pe la inspectorat. Rezultatele: Acum 2 ani, concurs de titularizare pe catedra de limba si literatura romana la un colegiu din orasul X. COncurs organizat in scoala, da? Subiectul la literatura: opera poetica a lui L Blaga. Intr-o singura sala au fost eliminati mai multi candidati dotati cu fituici pe care aveau.... opera poetica a lui Blaga. Magie sau subiectele au "transpirat"?
Daca angajarile se fac in scoala, pentru a nu distruge complet invatamantul romanesc, e necesar sa se stabileasca o strategie de "monitorizare de genul: lucrarile scrise se pastreaza 2 ani, contestatiile sa se rezolve de o comisie dintr-un alt judet, transparenta totala, verificarea prin sondaj a concursului la 2% din scolile organiyatoare de concurs, ceva de genul asta. Pentru simplul fapt ca directorilor NU LE PASA de calitatea invatamantului, cum naiv credem noi, cile pasa sa aiba alaturi "oamenii lor", care, in plus, fiind "ai lor", nu comenteaza, nu vocifereaza, nu au opinii contrare, pe scurt, sunt... preferabili.
toate sunt facute in defavoarea studentilor de zeci de ani !!!!
bataia de joc la adresa celor care in loc sa infunde barurile si sa stea cu mina intinsa la somaj urmeaza o facultate , privata sau de stat, aceasta bataie de joc continua in numele idealurilor politicianiste !
rusine !
1. de ce "varianata Miclea" nu sporta dezbatere publica? de ce trebuie asumata de Guvern cand ea este rodul unei comisii neafata in subordinea Guvernului? de ce mai avem Guvern in conditiile astea? Eu propun Guvernului sa-si asume raspunderea pentru promovarea salariului minim de 1000 de Euro.
2. Curiozitatea ma impinge sa lansez urmatoarea intebare: de ce domnul Micrea nu a propus acesta reforma cat a fost Ministru? macar sa o fi propus sa sa-i spuna cineva, Primul Ministru de atunci - "pass"... si daca s-a intamplat asa ce a pazit PDL-ul atunci de n-a luat atitudine? da presedintele?
3. pentru autor: ar fi fost "fair" sa prezentati cele doua "reforme" pe principiul "masura/capitol Miclea" versus "masura/capitol "Andronescu" si, cum e normal sa va masifestati preferinta. Dvs, cred insa, si daca nu e asa imi cer scuze, ati facut o prezentare beneficii vs defecte.
Multumesc mult!
Consecinte practice? Un profesor n-are voie (de la imparatie, adica de la directiune) sa faca exmatriculari, sa lase repetenti, pentru ca... "pierdem banii, care si-asa sunt putini". In universitar, la fel, trecem toti prostii, ca ne platesc taxe, ne da statul bani pt ei etc. Ce conteaza ca de aceiasi prosti o sa ne lovim cand vom avea nevoie peste 5-7 ani de un doctor, de un profesor, de un avocat, de un contabil...
Si ca sa inchei in nota optimista, cel mai bun lucru propus de varianta Miclea: ponderea optionalelor si a orelor la dispozitia profesorului. Absolut vitala pentru ca sarmanii profesori sa nu-si ia campii.
Varianta Miclea pare sa schimbe radical sistemul actual, ceea ce nu poate fi decat de laudat.
Am 3 copii, unul in scoala deja, si ma face sa ma urca pe pereti sistemul actual, cel putin primele 8 clase. Sistemul a devenit o mare spaga semi-oficiala. Elevii au nevoie de note mari, asa ca fac meditatii din greu cu profesorii de la clasa, profesorii pulseaza si dau note mari, se copiaza in draci la tezele unice. Si uite asa la admiterea in liceu se ajunge ca primii 1000 de copii dintr-un liceu sa aiba media de la 9,20 in sus.
Ce pot sa il invat eu pe copilul meu? Ca e bine sa faca meditatii cu profesoarele de matematica, romana, engleza sau germana doar pentru a lua note mari? Ca trebuie sa duc plocon la inceput de an/sfarsit de an/Craciun/Paste, etc pentru note? Ca trebuie sa copieze rand la rand cu ceilalti la teza unica, fiindca altfel e considerat un fraier?
Eu unul nu pot si nu vreau sa il invat pe copilul meu aceste lucruri, mai ales acum cand incepe sa inteleaga mai bine ce se intampla in jurul lui. Sistemul trebuie evident schimbat.
Copiem un sistem "utopic" din Suedia, cum zicea cineva? Cu atat mai bine.
Inca o data, noi va datoram multumiri. Pana la urma e vorba de educatia copiilor nostri, adica a celor care vor trebui sa scoata Romania din groapa in care ne aflam acum.
unde aţi vrea să se spună aceste lucruri: la Sinteza Zilei?
:lol:
in proiectul lui Andronescu deciziile se iau "acolo sus" si toti trebuie sa li se supuna. deci responsabilitate individuala & comunitara = zero
Exista deci domenii in care statul, pentru binele comun, preia responsabilitatea individuala si "niveleaza", centralizeaza un sistem. Responsabilitatea individuala de care vorbesti nu e a copilului. De ce sa lasi copiii si educatia lor la mana deciziilor altor parinti, altor elevi, a mediului de afaceri si a altor persoane din CA al unei scoli? Ce vina are el, copilul?
Dupa parerea mea, descentralizarea excesiva va duce la si mai multa faramitare educationala (diferente excesive intre scoli de copii "bogati" si cele de "saraci", mai mari decat sunt acuma), cu grave consecinte sociale.
"De ce sa lasi copiii si educatia lor la mana deciziilor altor parinti, altor elevi, a mediului de afaceri si a altor persoane din CA al unei scoli? Ce vina are el, copilul?"
Hai sa va raspund cu niste intrebari: Acum pe mana cui e lasata educatia copiilor? Cine ia deciziile? Vi se pare ca inspectorii scolari numiti politic si schimbati la fiecare rotatie de cadre chiar sunt mai potriviti pentru a lua astfel de decizii? Sunt mai bune deciziile lor decat posibila decizie a unui consiliu de administratie?
Adica e buna democratia, dar pana la un punct. Dupa aia stim noi mai bine ce sa facem cu banii aia cu care se repara a 5-a oara WC-urile scolii si cu postul ala de profesoara de franceza. Voi doar aduceti-va copii aici si cotizati la bugetul de stat, central si local. Dupa aia mucles
Ia uite cine are grija in mod responsabil si centralizat de copii nostri...
Sa renuntam la impresia ca noi, cei mari, invatati, bogati si puternici stim, cel mai bine ce este mai bine pentru ei, cei mici, "prosti", saraci si slabi!
I want to break free!"Break" nu este ales intamplator...E greu sa fii liber! Sa iti asumu acest risc!
Nu exista descentralizare excesiva; exista numai teama de libertate; sau, mai bine zis, incapacitatea organica de a trai liber...Dependenta, comuniunea dintre sclav si stapan ( " cum sunt bine legati/ condamnatul de bici/ si biciusca de cal" - A Paunescu )...Libertatea se asuma! Nu poate fi, in nici un fel, libertatea, daunatoare sau cauza a raului...Sa nu confundam incapacitatea de a fi liberi cu libertatea; libertatea este o dimensiune spirituala...
Daca oamenii ar umbla goi, daca nu ar fi gustat Eva din fructul oprit, nimeni nu s-ar mai scandaliza pentru decolteul ( intre timp acoperit ) al Dnei Firea Vranceanu...Sau de lungimea ( lipsa )
unei fustite de elev... Important este sa ne dorim sa fim liberi, sa luptam pentru libertate; oamenii se nasc liberi, nu trebuie sa invete sa fie liberi; trebuie, doar, sa (dez)invete sa traiasca dupa canoane impuse, acumulate, in mii de ani de istorie, religie, traditie, diverse coduri...Riscurile sunt aparente; presupuse...odata invatata LIBERTATEA, toate riscurile dispar...Oamenii vor fi liberi sa nu se imbogateasca, prin urmare sa nu fure, vor fi liberi sa nu tanjeasca la bunul altuia, deci, vor fi liberi sa nu piznuiasca, sa nu violeze, sa nu...fure...etc!
"Fii schimbarea pe care o doresti de la lume!"...Sa nu ne fie teama sa cerem mai mult! Proiectul Miclea este bun ( daca am spune ca este "mai bun" ar insemna sa recunoastem ca si proiectul Androneascai are ceva bun...ceea ce nu e adevarat ).
Dar, proiectul Miclea nu este suficient de bun!...Cei care l-au planuit sau temut sa il faca mai bun! Dar e un inceput!
A vorbi despre introducerea concurentei intre scoli, "ca in mediul privat", in acelasi timp cu mentinerea scolilor profesionale mi se pare o contradictie. Intr-un mediu concurential, nici o scoala profesionala nu ar rezista.
nu cred ca in ro tuturor parintilor le place matematica & franceza pt a-si impinge copiii in invatamantul teoretic.
Mi se pare absurd sa desfiintezi scolile profesionale in conditiile astea.
In Ungaria au inceput sa fuga elevii de licee teoretice pe motivul ca ies "neterminati", n-au o calificare care sa-i duca la un job bine platit. Acolo vor ajunge si parintii nostri. Inca traiesc intr-o faza de capitalism "romantic".
Unii se mai desteapta dupa ce trec prin greutatile vietii.
Nu trebuie sa fie in primul rand decizia parintilor ci a absolventilor de 10 sau 12 clase, parintii fiind mai mult pe post de consilieri cu puteri sporite :) .
Important este ca aceste scoli de meserii sa nu mai fie patronate de stat; pentru a raspunde nevoilor pietii, ele, trebuie sa fie gandite, organizate, patronate de catre "beneficiari"...Statul, chiar subventionandu-le, va cheltui mai putin...Atata vreme cat invatamantul etatist ramane dominant, elitele produse de el, vor semana cu Dna Andronescu...Bunicuta cu aere de vedeta! Sau, si mai rau, cu Dna Udrea: vedeta cu aere de ministru!
Nu inteleg ce vi se pare ciudat, d-le profesor. Nu sesizati diferenta colosala dintre cele doua situatii? Invatamantul superior e facultativ, studentii sunt majori, aleg ce vor in cunostinta de cauza, stat sau privat, cum doresc. Invatamantul preuniversitar e obligatoriu --- statul isi ia angajamentul sa educe toti copiii, cum sa lasi aceasta responsabilitate pe umerii unor privati? Eficienta controlului si acreditarilor am vazut-o foarte bine in cazul Spiru Haret. Invatamantul preuniversitar privat ar fi o nebunie in clipa de fata.
e azi miine il obligam pe badea gheorghe sa faca si facultate ca asa vrea psd-ul si nu vad in ce vrea ANDRONESCU sa faca masurile de autonomie locala in scoli ca tot ministerul d-nei trebuie sa ia hotariri care trebuie respectate pe plkan local unde e descentralizarea d-lor PSD -disti????????
majoritatea tinerilor sa ajunga sa "cotizeze" la universitati, de stat sau private, fara mare adaus in competentele castigate, la foarte multi. Cei care vor si pot sa invete n-au nevoie de "obligativitate".
As putea sa gandesc si invers: proiectul Miclea doreste sa limiteze numarul celor care cotizeaza aiurea pe la universitati lasand liceul facultativ si exploatand faptul ca multi dintre ei nu vor avea bani sa faca liceul la oras?
Pe urma, cum spuneam si in analiza, nu eticheta "obligatoriu" face sa vina elevii la scoala, daca n-au bani, cum ii amendezi, ci convingerea ca vor avea de castigat in piata muncii, calificare si salarii bune.
Nici eu nu sunt de acord cu desfiintarea admiterii la liceu, printre altele.
- parintii nu mai cheltuie asa mult cu scoala;
- copii se maturizeaza mai bine si ii pot ajuta mai mult pe parintii lor.
In plus se creeaza o situatie favorabila la care poate nu s-a gandit nimeni.
Dotarea cu echipamante IT in momentul de fata se face discriminatoriu de catre ministre prin programul SEI pentru scolile care indeplinesc doar anumite conditii:
- sa aiba mai mult de 200 de elevi
- sa aiba personalitate juridica
- sa aiba infrastructura necesara (retea de curent potrivita si sali corespunzatoare).
Or prin mentinerea a 10 clase in aceeasi institutie va duce automat la o redistribuire teritoriala a elevilor si automat la asigurarea pe baza legislativa a premizelor pentru indeplinirea acestui deziderat.
Rezultatul va fi ca mai multe scoli vor fi eligibile pentru dotari IT platite de stat.
Lasand la o parte contributia statului CA-urile vor avea mai multa putere (fiind mai multi elevi / scoala) si vor putea eventual alege alte solutii mai eficiente decat cele oferite de stat pentru dotarile IT si invatamantul asistat electronic.
Trebuie precizat ca introducerea internetului in mediul rural va fi singura si cea mai buna cale de comunicare dintre zonele rurale cu restul lumii, iesind astfel din cvasiizolarea de pana acuma si din sfera de manipulare a mijloacelor de informare unidirectionale: radioul si TV-ul ducand astfel la creearea unei clase sociale mai bine asezata pe realitatile actuale si cu un grad de participare mai bun la viata politica a Romaniei.
Ceea ce nu place PSD-ului care si-a tras putere din zonele rurale.
Asta e progresul. Toti trebuie sa aiba sanse egale la informare,educatie si opinie.
A se vedea chestiunea Miclea in legatura cu sanul familiei...adica tii copilul pana in clasa a 10-a la scoala de la tara sa nu invete nimic ? Poate peste 15 ani da, dar acum copiii care au inclinatie spre a invata trebuie sa mearga la un liceu in oras, nu sa piarda timpul inca doi ani frecand menta in scoala de la tara.
Cei 10 ani sunt in intreaga Europa obligatorii,dar de 12 sau 13 ani de scoala obligatorie inca nu am auzit.
Ce bine,vom avea numai maturizati,dar ce facem cu acei care nu au capacitatea mentala ptr.matur?
Ca si Ceausescu:radem de pe pamant satele si corturile si mutam toti taranii si tiganii la blocuri.
Nu este o analiza partizana,este o analiza pe puncte si subiecte.Daca mintea ta bolnava deduce ca analiza al slaveste pe Miclea(deci un sistem scolar modern)si o nenoroceste pe Androneasca cu prostia ei,atunci pot sa-ti spun ca si comentariul este tot una partizana.
Cine poate sa-si permita,poate sa-si trimita copilulu deja din clasa 1 a la o scoala din oras.
Nu se vorbeste de obligativitate locala,ci de o obligativitate de 10 sau 13 ani de scoala!
In varianta Andronescu, o unitate nu poate decide singura desfacerea contractului de munca a unui salariat, fiind necesara decizia Consiliului de Administratie al Inspectoratului Scolar.
Varianta Miclea propune, pur si simplu, angajarea si concedierea salariatilor de catre scoala, fara alti factori decidenti.
Credeti ca nepotismul si pilele, specifice noua, nu o sa exista in varianta "simpla si clara"? :)
e greu de spus ASTA E AIA BUNA!....
oricum, felicitari pentru ca ati cautat despre aceste modificari; acum fiecare apreciaza si intelege cum vrea
Cand vei intelege ca la un concurs de idei nu se dau premii de consolare? Aici nu suntem la clasa intai cand doamna da coronita si celor clasati pe locul 2... Iar proiectul Andronescu este in fapt pastrarea status quo-ului. Comparate cele doua proiecte apar ca o masinarie eficienta fata de un leviathan care se urneste greu si apoi se misca din inertie.
Vaicareala pentru consolarea unora sau altora nu isi are locul. Aici nu conteaza filozofii, sofisme si idei abstracte despre valori etice ale evaluarii ci insusi evaluarea: care proiect e mai bun?! Acela trebuie ales si eventual amendat pentru a fi perfectat et punctum!
Discutiile despre orice altceva decat fondul problemei/ chestiunile practice cuprinse in lege este pura pierdere de timp, mai bine zis tragere de timp. Trebuie sa invatam ca un stat eficient este acela care nu risipeste nici timpul, cu atat mai putin banii publici.
Calitatea guvernarii este un aspect important pe care politicienii iresponsabili nu il au in vedere atunci cand actioneaza inertial sau chiar retrograd in fata unor posibile reforme.
La analiza a 355 de pagini a trebuit sa ma rezum la ce este esential.
Pana acum exista obligatia unui aviz de la medicul de familie. Acum exista mdicina muncii.
2. problema abandonului scolar mare in romania este eludata, adica la 16 ani elevul poate sa munceasca si asta nu e tot un abandon mascat? doar ca nu e in timpul studiilor! ministerul ii aranjeaza frumusel omuletului sa devina deja sclav pe campul muncii in loc sa insiste cu "invatarea permanenta" . cifrele vor arata bine, nu vor mai fi abandonuri la clasa a 10-a ptr ca elevul deja munceste fiindca nu are incotro. e adevarat ca poti trage de elev sa ramana in scoala in zadar insa macar incerci, oricum tot la munca ajunge
3.problema cu alegerea directorului şi organizarea examenului de admitere de catre liceu este discutabila. in romania aranjamentele nu vor disparea niciodata. pe langa 15 elevi admisi corect poti baga 5 favoriti. vorbim de consiliul de administratie ca si cum ar fi formati din sfinti! se vor crea lanturi ale slabiciunilor: iti dau votu' imi faci serviciul-nepoata, nepotul. ca prin pile va fi afectata calitatea hai sa fim seriosi, multi parinti nu vor calitate ci doar odrasla "sa fie aranjata bine"
4 in conditiile in care scolile si liceele sunt reticente in a scoate la concurs posturile libere si se poarta cu noi veniti de parca ar fi niste intrusi si pe care ii vede ca "nepoti de" si "nepoate de" chiar daca nu sunt, pot sa pun ramasag ca se vor constitui in multe institutii de invatamant grupuri ce nu vor permite decat "cunoscutilor" sa intre deja pe o pozitie obedienta. chestia cu calitatea este pe foaie, la nivel ideal, ea va fi batatuta de mentalitatea si relatiile sociale dintre romani. cineva vorbea de "selectie naturala" aici e vorba de selectie sociala insa doar intr-o meritocratie e asa ceva nu intr-o kakistrocratie ca romania. in plus, chiar si in selectia naturala nu supravietuiesc mereu cei puternici
Din cate am inteles va exista o legatura directa intre fondurile alocate scolii si punctajul obtinut de aceasta la evaluarea de ansamblu.
Cel putin asa este in UK.
1. Comparati CV-urile celor care au lucrat la varianta Miclea cu cei care au lucrat la varianta Andronescu (din care fac parte: Mihnea Costoiu, un politruc care acum isi face doctoratul cu Andrnescu si pentru care 20 de profesori din UPB scriu la comanda articole de la transferul de masa pana la algoritmi de rezolvare numerica el nefiind in stare nici macar sa le citeasca, Remus Pricopie un alt politruc de la SNSPA care numai om de scoala nu poate fi considerat (vezi si-a facut doctoratul), lideri de sindicat amestecti in mega afacere cu refacerea scolilor (refacute din 1997 de toti ministrii si ramase la fel), o directoare din MECI de la preuniversitar, lider al mafiei de manuale care nu accepta descentralizarea caci isi pierde afacerea de milioane de euro, un jurist terminat absoventa la Spiru Haret amestecata si ea in afacerea scolilor. Intr-un cuvant niste penali.
2. Din varianta Miclea lipseste ceva ce Romania are unic (liceele de informatica si implicit cele de specialitate) si care trebuiesc mentinute. Tot din varianta Miclea lipseste evaluarea profesorilor.
3. Tot varianta Miclea ar trebui completata cu un set de criterii minimale de cunostiinte pe care elevul ar trebui sa le stie la finalul unui an scolar si al unui ciclu.
Nu pot decat sa felicit autorul care evidentiaza odata in plus faptul ca Andronescu este continuatorul scolii comuniste, centralizate care genereaza dependentii de sistem si in consecinta niste prizonieri de constiinte.
http://www.education.gouv.fr/bo/2000/special7/som.htm
Liceele de informatica vor fi mentinute.
Evaluarea profesorilor este marul discordiei cu sindicatele. Nu cred ca-si are locul aici, mai degraba in statutul c.d. Gasiti materiale pe www.educer.eu
Varianta Andronescu este prezentata critic, opiniile trebuie tinute pentru finalul articolului, altfel articolul nu are nici o valoare (oops :P)
Inteleg neajunsurile pe care le sufera copii din mediul rural in continuarea studiilor, insa acesta nu este un motiv bun pentru scaderea numarului de ani obligatorii si nici retrogradarea primilor 2 ani de liceu la nivel de generala. Asta nu va contribui deloc la pregatirea adecvata a studentilor. Chiar daca ii tii in sanul familiei pentru inca 2 ani, nu inseamna ca vor fi mai pregatiti la sfarsitul celor 10 ani…Ceea ce se incearca este ascunderea sub covor a unei probleme legitime, care nu e solutionata defel prin distrugerea structurii invatamantului. Infiintarea de licee in sate, alocarea de profesori in acele locuri, cresterea sabubritatii unitatilor de invatamant rurale ar trebui sa preocupe in continuare guvernul, care nu ar trebui sa actioneze ca pisica.
Tocmai ca saracia ar trebui sa te impinga sa inveti mai mult. Voi propuneti sa ii lasati pe saraci in ignoranta lor ca poate asa nu o sa va mai creeze probleme in viitor. Scaderea numarului de ani de invatamant nu poate duce decat la o saracie si mai lucie. Din nou, incercati sa ascundeti problema dupa deget. Incercati sa va eschivati de la a gasi solutii. Invatamantul ar trebui sa fie gratuit din cate stiu eu.
Nu subestimati puterea de asimilare a elevilor. La varsta respective, puterea este la maxim. De cate ori nu imi doresc acum sa fii invatat mai multe la scoala, pentru ca este singul moment in timp cand te formezi ca individ. Elevii ar trebui sa mai lase jocurile de calculator si telefoanele mobile si MTV-ul si sa isi faca treaba: singura pe care o au la varsta respective: sa invete. Nu voi crede in nici o clipa ca ceea ce li se cere este prea mult…cu siguranta este prea putin. Nu au nici o scuza, si aplecarea urechii la vaicarelile normale varstei este o greseala crunta a parintilor.
Nu cred ca scopul scolii este doar de a pregati sclavi profesionali. Scopul scolii ar trebui sa fie de a pregati indivizi care pot gandi de unii singuri, care au cunostintele necesare pentru a intelege lumea in care traiesc. Pregatirea pentru a fi soarece de birou la o firma internationala este total irelevanta curiculei. Daca vreti sa aveti o armata de tineri spalati pe creier, desigur ca asta este drumul pe care trebuie s ail urmati, dar sincer, pacat, mare crima sa distrugi viitorul unui suflet de om in halul asta. Lasati-i sa si-l distruga sau sa si-l construiasca singuri, in cunostinta de cauza.
Corpul profesoral din scoala generala are (ar trebui sa aiba) o pregatire diferita fata de corpul profesoral din liceu. Amalgamarea celor doua nivele ar duce la scaderea standardelor, si tocmai asta ati identificat ca fiid o problema. In plus profesorii ar trebui sa isi ia profesia in serios. Nu este un job, este o profesie, mama ei de treaba!!!
Introducerea a 12 clase obligatorii poate sa beneficieze intr-o prima instanta de infrastructura existenta care a fost contruita pentr 12 clase obligatorii anyways…studii de impact etc etse doar o tragere de timp inutila.
Politizarea scolii ar fi, desigur o greseala, insa studii politice si sociale ar trebui promovate chiar de la o varsta frageda (liceul ar fi un bun punct de inceput). Trebuie combatuta implicarea clasei politice in scoli cu orice pret, insa elevii trebuie sa aiba abilitatea de a judeca si dintr-o dimensiune istorico-social-politica (stidiile politice sub influenta clasei politice conducatoare, evident ar fi nefaste :P)
Invatamantul privat nu va fii niciodata concurential. In timp, din nou doar cei bogati si privilegiati vor avea acces la invatamant. Ceea ce probabil se aliniaza cu idea generala a acestui articol, de a face sa dispara problemele familiior sarace intr-o reorganizare a invatamantului…in timp preocuparea generala va vi doar pentru cei catva privilegiati de la scolile private iar satele vor fi uitate in totalitate.
Daca e cu pretentii de privat, nu are nevoie de finantare de stat. Sunt probleme mult mai urgente de rezolvat decat privatizarea sistemului de invatamant…ceea ce ar fi o greseala imensa deoarece, firmele se vor concentra doar pe ariile care sunt profitabile, dand uitarii marea majoritate a copiilor din aceasta tara. Also, daca vreti papusi corporationale, fara nici un pic de cunostinte generale, go ahead!
I 3, Stiu ce inseamna scoala profesionala. In 2 ani invatau sa framante piinea si capatau si notiuni de inginerie. Sa fim realisti! Disparea meseria pana terminau scoala!
II Aici chiar nu inteleg! Cand peste tot reducem agentii sa evitam redundanta, era mai bine cu 4 poli in loc de 3!
De acord cu cei care precizeaza ca ar fi trebuit sa faceti comparatia la modul obiectuiv, cu plusuri si minusuri pentru ambele proiecte. (daca spatiul este problema, sunt sigura ca hotnews va fi de acord sa publice un "serial", data fiind importanta temei. si faptul ca genereaza trafic:) ). Asa, comparand punct cu punct si explicand avantajele si dezavantajele prin consecintele diverselor masuri propuse, ar fi fost mult mai clar, pentru toata lumea, ce si de ce (sa) alegem. Dvs aveti perspectiva pre-universitara, nu o are toata lumea.
In plus, ce parere aveti despre intrebarile numerotate de mai jos - are rost sa le avem in vedere? cine trebuie sa ne raspunda la ele?:
1. daca ne apucam (iar) de reformat, cat timp se presupune ca va dura pana cand se considera incheiat (implementat) proiectul?
2. ce se intampla daca durata estimata trece de 4 ani (= 1 mandat...)?
3. cat o sa coste? (defalcat pe intervale de timp si pe regiuni...)
4. cat timp se presupune ca va fi acordat dupa implementare pentru observarea efectelor proiectului? (2 ... milisecunde?)
5. cum vor fi gestionate schimbarile ulterioare?
1. Reforma adevarata nu s-a facut dupa 89. Actualul sistem educational este o frana a dezvoltarii social-economice a atarii.
2. Legea inv. din 95 a fost doar carpita. Legile nu se schimba la 4 ani.
3. Dar acum cat costa? Enorm, pt. ca se cheltuie ineficient si cu fraude. Daca am micsora nr de ore pe saptamana, ca sunt prea multe, mai putine materii, in UK sunt 6 discipline la liceu, ce ziceti?
Banii de utilitati se arunca fara control, ca nu intereseaza pe nimeni. Finantarea "per capita" o sa faca ordine.
4. daca functioneaza si da satisfactie BENEFICIARILOR, care platesc prin taxe si impozite serviciile educationale, legea va dura cel putin 12 ani.
5. Daca esenta e buna si legea ramane asa, restul se decide de legislatia secundara.
2. de ce sa "vorbim de sanse bune ptr o viata mai buna afara" cand putem vorbi de sanse de o viata mai buna la noi in tara? iar pentru a le avea, trebuie facuta reforma si in educatie. trebuie ca unii sa fie bine pregatiti teoretic, iar altii sa fie bine pregatiti practic. doar in acest fel, impreuna, vor putea produce bunuri si servicii de calitate. or sistemul educational actual nu e propice unei bune pregatiri nici in domeniul teoretic, nici in cel practic.
2. daca ai senzatia ca pregatirea romaneasca teoretica din liceele de elita nu e corespunzatoare, te invit sa studiezi programa liceelor englezesti, americane, suedeze, care vrea pana ta. plangi. la partea practica ai dreptate, poate se poate face ceva mai mult.
3. dupa parerea mea problema noastra nu e de invatamant in sensul de curiculum. la noi e problema ca nu se realizeaza intr-un cadru de promovare a valorilor reale, ca nu se cladesc caractere, sau daca da, ele se pare ca nu participa activ la nivel politic, administrativ etc. la noi omul fara caracter poate prospera, si e admirat ptr asta.
O buna introducere in istoria educatiei gasesti in Henri-Jean MARTIN. "Histoire et pouvoirs de l'écrit". Paris : Albin Michel, 1996 ; poti sapa mai departe pornind de la bibliografia lui Martin.
2. nu ajunge sa arunci o ochiada pe programele lor. pt a-ti da seama de eficienta acelor programe, trebuie sa ai experienta muncii cu elevii (in cel putin 2 scoli & pt cel putin 2 ani) & sa cunosti societatile respective (inclusiv indivizi apartinand unor grupuri sociale diferite). din ce zici, se vede ca nu ai aceasta experienta.
3. cand nu avem alte argumente, recurgem la argumentul moral. clasic.
2. nene, am doi copii in asemenea sistem. daca la noi se zice mult si prost, sa vezi la ei.
3. am impresia ca-mi serviti argumentul romanesc. aia e strict parerea mea, ca valorile nu sunt promovate si se face haz de ele. asta nu e un argument, e o opinie.
4. renunt aici la discutie ca n-are sens. deja vad ca ne-am deplasat in fantezii personale si amintiri din viitor...
Intrebarile mele solicitau informatii. Haideti sa vedem ce-am obtinut si sa completam:
1. Sunt de acord cu ambele dvs afirmatii. Revenind la intrebarea initiala, care n-a primit raspuns: cat estimati ca va dura implementarea reformei? cum estimati? cine altcineva ar trebui sa poata da informatii privind durata? Daca e (si e) in aspect crucial pentru societate, ar trebui sa avem imaginea cat mai completa.
2. Iar, de acord. Tocmai de aia am pus intrebarea. Cum ne asiguram ca urmatoarea "trupa" de la putere continua corect reforma? Ce sugerati?
3. Nu stiu cat costa acum. Mi-ar placea sa aflu! Si mi-ar placea sa aflu, dupa ce calculam suma necesara reformei, si care e diferenta. Indiferent c-o privim ca pe cost sau ca pe investitie.
4. Aici am primit raspuns, 12 ani. O sa fiu curioasa in continuare si o sa intreb de ce 12 (presupun ca minim 12), pentru ca asa urmarim cap coada cel putin o generatie? De ce nu 15 sau 18 sau 24? Si cum o sa masuram daca functioneaza?
Vedeti, fara detaliile astea de tip "pentru ca" si "cum" nu stiu cum vom putea fi siguri ca ne-am atins scopurile.
5. Si aici ma declar multumita de raspuns - inteleg ca in prezent ne ocupam de dezbaterea cadrului, de structura de baza, de principiile esentiale, (a nu se intelege de chestii pur teoretice), intr-o anumita limita, data de volumul situatiilor care pot fi prevazute acum. Si ca ulterior legea va fi completata / rafinata, dar nu modificata radical. Spuneti-mi, va rog, daca la asta va gandeati.
Multumesc!
2. Daca legea din 95 a ramas in vigoare 14 ani...
3. Se cheltuie aiurea bani, ineficient si cu fraudare. Bine face actualul guvern ca stabileste costuri standard si paseaza pisica in curtea unitatilor si institutiilor bugetare. Mai putini salariati, mai multa munca, salarii mai mari. Mingea e la voi!
4. Detalii, detalii... Ar fi trebuit sa avem studii de impact si de fezabilitate. Dar traim intr-o lume volatila, economic, politic si social, nu stiu ce relevanta ar avea asemenea studii, cand noi nu stim cum va evolua economia. Altfel inteleg spiritul "gospodaresc" (il si admir), mai prezent la partenerele noastre.
5. Este diferenta intre legislatia primara si secundara. Codul pacatuieste ca nu face deosebire intre ele. Pachetul Miclea le separa. Multumesc pentru interesul acordat.
finantarea educatie sa ajunga la 7% din PIB.
Ce s-a intamplat cu cei 14,5% din PIB care au fost inainte, imediat dupa revolutie. De ce sa nu fie iarasi cum a fost ca sa existe bani suficienti pentru implementarea noilor legi ale educatiei.
Credeti ca veti putea asigura o crestere suficienta a educatiei si cercetarii cu acest target modest, ca sa putem ajunge UE in urma intr-un timp rezonabil daca nu chiar foarte scurt (de ce sa nu fim agresivi pe sectorul asta - fiindca e cel in care avem sansele cele mai mari de ridicare pentru Romania).
Daca ar fi dupa mine as declara educatia si cercetarea probleme proritara de factura constitutionala.
Ex de prevederi constitutionale:
- Bugetul educatiei si cercetarii are cota procentuala fixa din PIB, mai mare ca a oricarui stat din lume asta si ca valoare / locuitor
- Bugetul educatiei si cercetarii se voteaza primul ca sa nu mai fie fluctuant si ca sa se poata utiliza fondurile aprobate cat mai repede;
Educatia si cercetarea trebuie sa fie primele pe agenda guvernului chiar inaintea sanatatii.
11 clase obligatorii in Anglia, 10 la noi. Problema apare cum le faci sa fie obligatorii. Am incercat cu lapte cu corn acum cu mere, cu pere. In afara de saracie mai e ceva: atractivitatea si utilitatea scolii. Nu se mai poate ca in scoala iezuita: plangi si inveti, inveti si plangi. E alta lume acum, iar scoala a ramas mult in urma.
---------
Asadar ar trebui 8 ani scoala primara + generala.
----------
Urmeaza examen de admitere (neaparat - notele de la clasa, tezele unice, etc. sunt o utopie pentru Romania) in liceu sau scoala profesionala.
---------
Cine intra la liceu face 4 ani, cine intra la profesionala face 2. Ideea este insa ca scoala generala + profesionala sa fie una singura in centrul de comuna. Astfel la 16 ani absolventii de profesionala pot sa intre pe piata muncii.
Din liceu nu trebuie sa iasa nimeni fara o specializare, fara o meserie.
----------
Urmeaza facultatea... Aici cifrele de scolarizare trebuie corelate cu cererea de pe piata muncii (pentru calitate ar trebui obligatoriu examend e admitere, notele de la bac si din liceu sunt necocludente). Angajatorii ar trebui sa alerge dupa specialisti nu invers. Exista un exemplu clasic, absolvent de ASE pe post de casier la banca si aici incaseaza banii pentru facturi la utilitati. Pentru un astfel de post ar trebui sa ai cel mult liceul.
-------------
Tot o problema a universitatilor, sunt prea multe, prea multa lume face studii superioare, statul cheltuieste bani degeaba cu pregatirea absolventilor. Un numar de 7 universitati cu cifre rezonabile de scolarizare sunt arhisuficiente pentru Romania.
Pe urma tot la stat se duc sa le dea slujbe. Dar statul decide cifrele de scolarizare, adica si-o face singur. Unde nu-i cap...
- în şcoala generală să fie predate CUNOŞTINŢE GENERALE, adică, limba, istoria, matematica, geografia, cunoştinţe despre natură, comportament civic. De ce dumnezeu se învăţă chimia în generală ? Sau fizica sau latina ? Gîndirea logică ţi-o dezvolţi cu matematica, să gîndeşti creativ ar trebui să înveţi la limba română, cunoştinţe utile în viaţă sînt cele de informatică şi de limbă engleză. Aş mai adăuga cîteva ore de muzică şi desen, şi, obligatoriu, sport.
- şcolile profesionale ar trebui şi ele să fie doar în centre urbane. E o chestie de încredere, nu ştiu dacă un învăţămînt aplicat se poate face la ţară.
- liceele teoretice ar trebui să existe doar în oraşe, admiterea trebuie să se facă prin examen. Nu sînt de acord cu învăţămîntul preuniversitar privat, experienţa ne arată că acolo se fac bani, nu şcoală.
-bacalaureatul ar trebui să fie naţional, pe domenii, cu lucrările corectate în alte centre decît cele unde s-a susţinut examenul.
-în rest, învăţămîntul universitar n-are decît să rămînă aşa cum e. Dacă va fi stopat fluxul de analfabeţi care trec bacalaureatul, atunci şi universităţile (de stat sau private) care caută clienţi, nu studenţi, vor dispărea.
ucenicii sunt platiti de angajator cu aprox. o treime din salariul minim pe economie. patronii, la randul lor, primesc o prima pentru a forma ucenici. avand in vedere alternanta scoala / practica, ucenicul isi poate face stagiile si la mai multe zeci de km de casa / scoala, caz in care se gaseste o solutie de cazare (fie patronul ii pune la dispozitie o camera, fie se gaseste un loc in camine de tineri muncitori).
la sfarsitul perioadei de scolarizare (varsta: 16-18 ani), ucenicul are bazele meseriei alese. daca doreste, poate urma o urma o formatie de tehnician (tot in alternanta scoala / practica) de 2 ani. daca e bun, poate continua cu studii universitare.
etc.
etc.
"asta e democraţie???"
<b>şi s-a dus dulcea reformă de care o să vorbim şi peste 50 de ani</b>
punct (şi de la capăt. şi la anul, şi peste 5, şi peste 25...)
:)
(vedeţi de ce Băsescu s-a cam săturat:
<b>nu se poate mişca nimic în ţara asta</b>)
Castigul din ultimii ani este ca vorbim, ne consultam, exista zeci de forumuri. Impresia ca politicul nu este atent la ce se discuta e falsa. Va asigur din experienta proprie ca nu e asa.
In plus acesta este un subiect fierbinte, toata lumea e focusata pe el.
Am pornit si o experienta noua: autorul discuta online cu cititorii sai si-si argumenteaza parerile. E mai bine asa, poate fac si altii la fel.
Nu gândiţi cu "asta e" când vorbiţi de şcoală cu elevii ei. Nu legiferaţi situaţii la care se răspunde cu "asta e".
Sponsorii şi angajatorii cum sunt aleşi în CA? Nu mă refer la Bucureşti, ci la o comună sau chiar un sat izolat. Va fi ales cârciumarul satului care angajează pe elevi să servească bere la mese. Ce experienţă didactică are un astfel de "întreprinzător"? În plus, fiecare din membrii CA are copii în aceeaşi şcoală şi sunt în "bună relaţie" cu directorul. Până să fie demis un director pentru angajări nemeritate şi proastă gestiune se distruge o şcoală cu elevi cu tot fără să răspundă cineva.
Care va fi diferenţa între Inspectoratul Şcolar şi Direcţia judeţeană de învăţământ? Politicul va rămâne.
Nu mi-aţi răspuns pe cât timp este ales directorul şi CA. Am şi una-două întrebări personale: predaţi la şcoală? şi dacă da, unde?
1. comentariul domnului vlaston este pertinent.
2. analiza pune accent pe chestiuni de forma si de fond( analizate corect) dar din punctul meu de vedere nu prea se pune accent pe o chestiune de fond vitala: resursa umana. se vorbeste de angajarea personalului, de descentralizare dar nu prea vad mare lucru despre un lucru esential (dupa parerea mea!) - lipsa sau minimalizarea criteriilor de performanta pentru profesor ( e drept ca ele se reflecta in ceea ce numesc proiectele respective evaluare, insa viziunea nu este una individuala ci holista). de ce spun asta, sunt in sistem oameni titulari (repet titulari) care nu mai fac nimic si sub acoperisul acestui statut, nimeni nu poate sa le faca nimic (eventual un calificativ diminuat care nu inflenteaza cu nimic). sunt titulari in actualul sistem care nu au dat vreodata un concurs (se stie titularizarea in masa dupa anul 1990, pe baza de dosare) si auite asa, avem in sistem oameni care , pe langa faptul ca nici nu aveau studii de lunga durata (aveau institute de 3 ani si au foat oarecum obligati sa-si definitiveze studiile la frecventa redusa) s-au trezit pleasca intr-un loc dragut, caldut si bine pironit. nimeni nu vorbeste de acest lucru, in conditiile in care acesti oameni ocupa niste locuri, iar tineri absolventi, bine pregatiti (care sunt triati de examene), nu au loc in sistem pentru ca vin ca suplinitori (evident calificati), dar peste un an sunt trimisi din nou la concurs si ajung in alta parte, la anul la fel...si tot asa. este unul dintre motivele pentru care tineri foarte buni renunta si merg in alte domenii (aceasta tracasare si instabilitate este ingrozitoare).
am divagat putin (eu spun am detaliat o problema), insa vreau sa subliniez ca respect statutul titularului si pe foarte multi titulari (oameni cu adevarat capabili si dedicati muncii lor), insa trebuie o triere drastica si a lor. cine si cum sa se faca?? asta as fi vrut sa vad....
Pana atunci, la treaba ca e zi de munca nu de stat pe net!
Multumirile i le adresez pentru prezentarea comparativa a celor doua viziuni , Miclea si Andronescu, astfel incat sa fie intelese si de cei mai putin interesati de tema.
Parerea mea este ca viziunea Andronescu este populista si chiar criminala, deoarece facand liceul obligatoriu va distruge singurul obstacol adica bacalaureatul, care ne mai fereste cat de cat de pe calea aparitiei de milioane de sfertodocti ignoranti si agramati, din clasa Vanghelie. Aceasta e sigur , deoarece invatamantul universitar s-a transformat definitiv intr-o colectie de gauri negre, in care cu bani se poate obtine orice si vom fi repede tara cu cei mai multi studenti fata de populatie ,din lume , dar vor fi necesare studii superioare si la ecarisaj !
sa oblige ca la terminarea fiecarui ciclu si la intrarea in ciclu urmator sa se sustina un examen pe bune, nu cum este acum de exemplu la BAC unde se stiu toate subiectele din timp. Repet la terminarea fiecarui ciclu (astfel se va atesta absolvirea acelui ciclu cu verificarea unor competente) si la intrarea in urmatorul (aici organizat de institutia in care vrea sa se inscrie elevul, pentru departajare). Stiu ca pare excesiv, dar intr-o tara in care toata lumea isi bate joc trebuie sa mergi pe un sistem mai dur la inceput, nu este de ajuns sa copiezi sistemele din tari unde exista o cultura dezvoltata in mai mult timp. Dupa cum zicea cineva mai sus, noi nu avem inca si nu vom avea in curand capacitatea de a introduce toate dotarile din vest, astfel incat ne este necesara o pregatire teoretica mai puternica, care sa permita celor care vor sa se adapteze mult mai usor. vorbesc acum de invatamantul teoretic, pentru cel profesional este nevoie de mult mai multe investitii, deci va ramane in urma cu cativa ani indiferent cine ce propune, chiar daca de maine se da 16% din PIB invatamantului.
Iar cea mai importanta masura este privatizarea unitatilor de invatamant. Eu cred ca ar exista investitori. statul poate sa le dea gratis pentru ca acum doar consuma, cu obligatia ca dupa achizitie investitorul sa nu modifice scopul pe urmatorii 50-60 de ani, sa nu poata vinde cladirile, sa fie obligat la o investitie de X milioane pe an, unde X sa fie un procent din banii castigati, daca el la randul sau vinde institutia noul cumparator sa aiba aceleasi obligatii si alte masuri care sa aiba ca scop
Bineinteles ca nu vor fi doritori sa achizitioneze scoli de la sate, dar sunt sigur ca ar fi doritori pentru cele de prestigiu (cel putin 2-3 in Bucuresti si cel putin 1 in orasele mari: Timisoara, Arad, Cluj, Iasi, Brasov, Constanta etc). Astfel se vor reduce cheltuieli din bugetul invatamantului, iar prin impunerea acelor examene la trecerea de la un nivel la altul se va asigura si calitate. Nu vad de ce ar fi obligatoriu mai mult de 8 ani. Prin faptul ca invatamantul este obligatoriu se scade calitatea (daca toti trebuie sa treaca atunci notele se vor da astfel incat orice analfabet sa ajunga pana la final, elevii nu au motiv real sa se chinuie sa invetedaca oricum termina).
Stiu ca unii vor zice de pretul pe care ar trebui sa il plateasca parintii pentru ca sa isi poata inscrie elevii la o astfel de institutie dar sa fim seriosi sunt o gramada de parinti care platesc meditatii la pentru copii lor la mai multe materii, chiar si mai multe ore pe saptamana, iar toti banii aceia ii pot folosi pentru a asigura o educatie sanatoasa.
Invatamantul ar trebui specific , sa existe specializare pe domenii . Sa stim ca dupa liceu sau scoala profesionala ai o meserie de pe urma careia sa traiesti ,
Liceele genereaza doar someri momentan sau studentii la scoli private gen Spiru Haret .
Invatamantul obligatoriu de 13 clase e cea mai mare imbecilitate debitata vreodata de vreun ministru si totodata si cel mai costisitor invatamant . Sa nu uitam ca cel putin teoretic invatamantul obligatori este gratuit .
Dar , mizeria si bataia de joc din invatamant ma face sa iau o decizie serioasa . Copilul meu nu va invata in Romania . Il voi trimite la scoli din strainatate . Daca e neoie , ne vom muta si noi din Romania . Macar stiu ca are acces la o scoala cu traditie , ca va avea o calificare si o specializare clara si nu va fi un viitor somer sau bugetar prost platit .
Pana atunci insa, copii care vor ramane aici vor fi abramburiti cand cu teste nationale cand examene de capacitate, cand cu teze unice sau bac la 7 materie ori la 3 materii .Suprasolicitati cu 35 d eore pe saptamana , plictisiti si obligati sa asculte ore si informatii care nu ii intereseaza doar ca profesorii trebuie sa aibe catedra intreaga si sa isi justifice norma .
Eu am terminat liceu cu clasa bilingva si imi amintesc fara placere ca invatam pana la epuizare . Incepeam programul la 7 30 si terminam la ora 15 30 . Aveam ore optionale care de fapt erau obligatorii, apoi acasa aveam foarte multe teme si terminam la 10 seara de scris si de invatat . Sambata aveam meditatii .
A fost un chin . Apoi la facultate ne-am mai linistit .
Argumente?
Amintiti-va cum arata legea Ticu Dumitrescu inainte de a intra in dezbatere parlamentara si ce a iesit dupa.
Nu cred ca mai trebuie alt exemplu.
Felicitari autorului!
Respect,
Andu
Revin pe seara cu comentarii la comentarii...
Un umil sfat daca imi este permis: fiti la fel de INCISIV si CONCRET ca si aici, si nu va lasati intimidat! EI incearca pe orice cale sa va dilueze discursul, sa intrerupa, sa divagheze.... NU va lasati! Sunteti, momentan, doar o voce, dar aveti in spate multe sperante...
Succes la emisiune (desi eu n-o pot asculta, sunt la birou acum)!
Respect,
Andu
dl. Miclea judecă pe când doamna ministru serveşte judecăţi gata rumegate în partid de un semianalfabet
Nemulţumiţi de lucrurile care se petrec în cadrul Asociaţiei, doi membri fondatori de vază ai asociaţiei profesionale Edu Cer - prof. univ. dr. Gigel Militaru şi Dr. Valentin Cotârţă - au demisionat. Acuzaţiile aduse Edu Cer - proaspăt admisă în Coaliţia pentru o Guvernare Curată, sunt grave. Cele două demisii au fost postate pe grupul de discuţii Yahoo - FreeEx şi AMOS News le redă integral, alăturând şi poziţiile obţinute în exclusivitate de la cei implicaţi.
Edu Cer este Asociaţia care, în urmă cu două luni, a dat tonul protestelor faţă de numirea lui Dan Voiculescu în funcţia de vicepremier. O anchetă efectuată atunci de către redactorii AMOS New releva faptul că mulţi dintre conducătorii formaţiunii civice aflate în componenţa asociaţiei nu au fost nici măcar informaţi şi nici consultaţi în legătură cu acest demers, rămas ca o iniţiativă aproape personală a preşedintelui Ştefan Vlaston.
Personaj aproape necunoscut mass-mediei, director al Liceului Petru Poni din Bucureşti, Vlaston este acuzat de către demisionari ca fiind utilizat de către Partidul Naţional Liberal, al cărui membru chiar el declară că este, în realizarea unei diversiuni care să poarte girul Societăţii Civile.
Într-un scurt interviu acordat AMOS News, prof.univ.dr. Gigel Militaru, care activează în cadrul Universităţii Bucureşti, Facultatea de Matematică, a declarat că este inadmisibil ceea ce se întâmplă în acest moment în Asociaţie.
El l-a acuzat direct pe preşedintele Ştefan Vlaston de apartenenţă politică la PNL, pe vicepreşedintele Decebal Ciurchea şi pe Ioan Pop de declaraţii în fals, pentru că nu au recunoscut că au făcut parte din structuri de conducere ale Partidului Comunist Român, mai mult Ioan Pop fiind - potrivit aceleiaşi surse - membru al PD.
"Este manipulare, noi am crezut că facem o asociaţie profesională şi în spatele ei se ascundeau interese politice. (...)
-Legea Cuza prevedea organizarea invatamantului laic neobligatoriu cu scoala primara de 3 sau 4 clase. Continuarea scolii cu gimnaziu si liceu era deasemeni stipulata. Invatamantul superior este definit ca principii de organizare si sprijinire din partea statului
- Legea Maioresci prelua legea Cuza pe care o detalia la nivel de programe scolare. Nu era stipulata obligativitatea invaramantului .Legea prevedea si posibilitatea organizarii de forme de invatamant profesional
- Legea din 1922 este profund reformatoare intrrucat prevede obligativitatea invatamantului primar de 4 clase cu extindere, neobligatorie insa si numai acolo unde se putea sustine acest fapt, la 6 respectiv 7 clase. Structura de organizarea a invatamantului gimnazial si liceal este complet definita. Scolile de arte si meserii sunt considerate la loc de cinste. Invatamantul superior este progund reformat ca forma de organizare si sustinere financiara. Acum se prevade prima data faptul ca se pot acorda burse de studiu, in special pentru liceu si facultate, din partea coroanei. O alta categorie de burse erau cele sustinute de fundatii, asociati sau agenti industriali si comerciali.
- Legea din 1948 este si ea profund reformatoare pentru ca structureaza invatamantul pe trei nivele anume: scoala primara obligatorie de 7 clase, scoala medie mixta de fete sau de baieti (11 clase) neobligatorie sii in paralel cu scoalile de meserii , de 2 sau 3 ani, nici ele obligatorii, invatamantul superior reorganizat complet subventionat de stat
- Legea din 1965 trece scoala primara obligatorie de la 7 clase la 8 clase si inlocuieste scoala medie cu liceul care se diversifica in formele de liceu teoretic , liceu industrial si respectiv liceu economic. La nivel de scoala primara si la nivel de liceu structura planului de invatamant si implicit manualele de exprimare a acesteuia sunt unice pe tara (necesitatea identitatii pregatirii). La liceu numarul de ore saptamanal este de 34-36 .Scoala profesionala ramane cu definirea din legea din 1962 dar incepe sa piarda loc in fata liceului industrial.In invatamantul superior numarul de locuri finantate creste cu peste 50% atat la profilul tehnic cat si la cel umanist
- Legea din 1985 avea in vedere trecerea la invatamantul obligatoriu de 10 ani
- Legile post 1989 inclusiv legea invatamantului din 1995 reduce invatamantul primar obligatoriu la 8 clase si modifica curiculla scolara ca urmare a reducerii fondului de timp alocat care , spre exemplu la licee se reduce la 26-28 ore.La nivel de invatamant superior se reduce fondul de timp alocat disciplinelor de studiu. Numarul disciplinelor de optionale creste exploziv ca urmare a faptului ca ele pot fi introduse doar prin aprobarea consilului facultatilor. Se da liber, fara nici un fel de reglementari, invatamantului superior privat
Ce urmeaza?
iata concis ce propuneam eu, poate va este de folos:
1. de la 15 sept la terminarea primului semetru, elevii claselor mici sa fie implicati in activitatea numita 'recitarea in grup, cu toata clasa odata, a Imnului national [am scris 'recitare' nu intonare] + concurs pe clase, pe scoala, pe municipiu...
2. la fiecare unitatea de invatamant sa fie infiintat/alaturat un 'club al elevilor', cu personalitate juridica care ar putea deveni 'o a 2-a casa' pentru multi elevi care la ei, in familie, nu ar avea conditii de a se manifesta si pe alte planuri decat cele strict scolare; clubul ar fi un loc in care si o serie de proefsori ar putea sa-si manifeste anumite inclinatii, hobiuri etc.
3. toata structura cluburilor sportive scolare sa fie redirectionata spre scolile din care provin, de fapt, elevii-sportivi , in ac. fel s-ar intari unul din cel mai imp. mij. al educatiei - cea fizica.
4 sa reformulam fosta cantare a romaniei in 'men sana in corpore sano' [aici avem experienta.. cat curpinde+ foloase ample...]
5. scolile de prestigiu, licee, colegii etc. s-a fie ajutate de Minister sau alti sponsori spre as deschide 'sateliti' in alte orase din lumea occidentala / si nu nnumai..., in felul acesta s-ar crea o emulatie adevarata in randul elevilor, prof., parinti, bunici, sponsori samd.
asta este pe scurt ceea ce am numit eu - 'Pentasalt educational' ..., eu provind din lumea EFS.