Trusturile lui Vantu si Voiculescu au de cateva zile o singura preocupare: cum scapam de Traian Basescu? Cum il facem mai dictator, mai odios si detestabil decat s-a facut singur in ultima vreme? Ceea ce vedem azi nu mai e presa. La fel cum nici Traian Basescu de azi nu mai este cel de acum cativa ani. Cele doua mari trusturi au devenit un pericol pentru democratie. Basescu, inca nu. Ultima sa interventie, in care a denuntat mecanismul prin care banii murdari circula intre partide si doua televiziuni, a declansat noi atacuri furibunde. O mare de analisti au gasit zeci de hibe in discursul sau. Mai putin unul: Basescu refuza sa bata palma cu Vantu si Voiculescu. Refuza impotriva interesului sau, de candidat care are nevoie de televiziuni prietenoase.

Incapatanarea cu care-i denunta e sinucigasa. Chiar n-a dat darul Elena Basescu ca sa iasa bine la TV? Elena Udrea a dat darul la televiziuni si e tratata cu manusi. Si alti ministri PDL si PSD au dat sau sunt gata sa dea daruri ca sa cumpere, daca nu stiri, macar tacere. Prin urmare, cand Traian Basescu vorbeste de intelegeri murdare, la cine se refera?

Or, tocmai din motivele de mai sus, Basescu avea toate motivele sa taca. Sa caste ochii pe tavan. Ce-l costa? Era mai usor sa ignore intelegerile murdare dintre televiziuni si unii politicieni, printre care si oameni apropiati lui. Ca si ei au cazut in pacat era un motiv in plus sa taca. De ce ar vorbi? Cui ii place autodenuntul? Sinuciderea? Basescu vorbeste. Asta ii scoate din minti pe moguli. I-au declarat razboi pe fata, il dau in judecata, exorcizeaza diavolul care isi vara coada in afacerile lor.

Veti spune: e ipocrit si viclean. Asta e Basescu. Vorbeste abia dupa ce Catalin Tolontan si Gazeta Sporturilor au dat-o jos pe Ridzi. Se razbuna pe cele doua trusturi, pe jurnalisti. Demonizeaza presa, inventeaza un inamic. Care presa? Realitatea TV si Antena 3 au intrerupt legaturile cu gazetaria. Nu era totusi mai simplu ca Traian Basescu sa bata palma cu ei in campanie, sa inchida ochii?

Cu Rosca Stanescu, Aurelian Pavelescu, Bogdan Chireac, Cozmin Gusa, imprumutati uneori catelusilor motanului Felix, cele doua trusturi fac orice altceva, numai presa nu. Ce presa fac azi trusturile lui Vantu si Voiculescu? Fac bani, executa la comanda, santajeaza utilizand tehnici tot mai sofisticate ministere, partide si politicieni, submineaza autoritatea publica, comit o agresiune continua impotriva statului de drept.

Toti cei care-l ataca astazi si-ar dori ca Traian Basescu sa taca. Sa-l ia complice si pe seful statului, cum s-a intamplat cu Ion Iliescu si Emil Constantinescu. Basescu incalca legea tacerii. Din acest motiv, topoarele de sticla ale mogulilor il toaca programatic, in fiecare zi, pe orice tema, orice ar zice si ar face. Pe vremea lui Nastase era cam la fel, ba chiar mai rau.Guvernul Nastase isi cumparasesi el tacerea. Iar presedintele de atunci, Ion Iliescu vedea, stia si tacea complice. N-a fost niciodata un pericol pentru democratie in intelesul pe care-l dau astazi mogulii democratiei si pericolului. Iliescu era un pericol permanent, dar pentru cetateni si democratie, nu pentru moguli.

Cu rare exceptii, chiar si unii jurnalisti onesti ajung azi sa faca din Traian Basescu o problema mai mare decat marea problema a acestor zile: coruptia masiva din televiziuni. Asta rezulta din ancheta Gazetei Sporturilor, condusa de Catalin Tolontan.

Se pierd in lamentatii minore, in latraturi obsesive si scuipaturi cu tinta unica: Basescu. Dar nu cumva Voiculescu si Vantu sunt mai rai? In definitiv, de ce e rau ca Basescu vorbeste? Ca si ai lui se infrupta din ospatul otravit pus pe masa de televiziuni? Desigur, asta e foarte rau. Dar e un motiv sa taca?

In justitie, chiar prin partide parca s-a mai schimbat ceva in bine. Numai presa a involuat, a regresat. Judecatori, procurori si politicieni care sa treaca pe la DNA am mai vazut. Oameni din presa, nu. Or, presa, piciorul pe care se sprijina o democratie sanatoasa, e cangrenata pana la os. Anchete penale impartiale, curatenie si mult fisc. De asta au nevoie si presa, si partidele, si ministerele suspecte de coruptie. Numai ca presa e mai greu de anchetat iar televiziunile si mai greu. A doua zi pornesc sa urle ca democratia si libertatea de expresie sunt in mare suferinta, ca vine dictatura.

Din punct de vedere politic i-ar fi fost mai bine, lui si oamenilor din jurul sau, daca isi inghitea limba. Daca tacea si binecuvanta furtul. Dar din punctul meu de vedere, din perspectiva interesului public, era infinit mai rau. Era ca pe vremea lui Iliescu. In rest, sunt de acord: Basescu e mai rau decat in 2004, s-a mai stricat. Dar in cazul de fata, e bun. E foarte bun. Cat timp vorbeste si nu tace complice cu mogulii, cu invartelile lor. Cat timp strange latul.

P.S. Le cer scuze tuturor gazetarilor onesti din cele doua televiziuni de stiri, nu lor le sunt adresate randurile de mai sus. Stiu ca n-au incotro. Au rate la banca de platit si nici o alternativa. Vad cum gazetari onesti sunt concediati exemplar: cine nu executa comanda, linia impusa de mogul, e liber sa plece. Mai stiu ca nu sunt vremuri pentru eroism. Catalin Tolontan e o fericita exceptie.