Discursul presedintelui Traian Basescu referitor la situatia din Republica Moldova de marti, din plenul Parlamentului, a avut un element care poate deranja - si probabil ca deranjeaza daca e sa ne gandim la semnale care au existat pe aceasta tema - Uniunea Europeana. Presedintele insista pe ideea de accelerare a acordarii cetateniei romane pentru moldoveni, in conditiile in care in trecut au fost numeroase semnale din partea UE pentru a limita aceasta initiativa.

"Legea romana prevede redobandirea, la cerere, a cetateniei romane de catre fostii cetateni ai statului nostru si urmasii lor, care au fost privati de acest statut impotriva vointei lor. Constat insa ca procesul birocratic prevazut de aceasta lege limiteaza drastic numarul persoanelor care beneficiaza in mod real de ea.

Ca urmare, am solicitat Guvernului sa adopte, in regim de urgenta, modificarea legii cetateniei astfel incat sa putem facilita si urgenta procesul de redobandire a cetateniei de catre cei care si-au pierdut-o abuziv si de catre famiile acestora, pana la gradul trei. Astfel, romanii din Republica Moldova isi vor putea recapata in mod accelerat cetatenia romana si vor deveni din punct de vedere legal, nu numai moral, membri ai marii familii europene", a spus presedintele.

Aceeasi solicitare a avut-o presedintele si in urma cu doi ani, cand cerea Ministerului Justitiei condus de Monica Macovei sa simplifice conditiile prevazute de legea cetateniei si sa o adopte cat mai urgent, pentru a veni in sprijinul moldovenilor de peste Prut. In martie 2007 Macovei anunta simplificarea legii si faptul ca proiectul a fost trimis spre analiza Comisiei Europene.

Marti seara, la TVR, presedintele Basescu a precizat ca "in momentul de fata sunt depozitate la Ambasada romana din Chisinau 650.000 de plicuri cu cereri de cetatenie. In aceste plicuri sunt intre 800.000 si un milion de cereri de cetatenie, pentru ca multe contin cererile unor familii intregi. Printre acestia sunt si moldoveni de origine rusa".

Aceeasi cifra, aproximativ 800.000 - adica aproape un sfert din populatia Moldovei, a fost avansata de presedinte si in ianuarie 2007, cand solicitase presedintelui Vladimir Voronin - in cadrul unei vizite la Chisinau - acceptul de a deschide doua consulate in Republica Moldova, la Balti si Cahul. Seful statului le-a promis atunci moldovenilor ca vizele le vor fi acordate mai usor si ca legea se va modifica pentru a usura procesul de acordare a cetateniei romane.

Tot in 2007, Comisia Europeana trimitea semnale clare spre Bucuresti privind acordarea cetateniei romane moldovenilor. Rezolvarea cererilor acestora a avut un ritm lent, tocmai pentru a raspunde ingrijorarii Bruxelles-ului. Kalman Miszei, reprezentantul UE in Republica Moldova, a declarat intr-un interviu pentru NewsIn ca "Bruxelles-ul se asteapta ca Romania sa isi reformeze legea cetateniei intr-un fel in care sa restranga bazele de acordare a cetateniei. La Comisie exista o puternica preocupare privind posibilitatea de extindere a cetateniei la o mare proportie de cetateni din afara Uniunii Europene".

A fost singurul mesaj explicit pe aceasta tema, in contextul in care acuzatiile la adresa Romaniei privind "denaturarea conceptului de cetatenie" se inmultisera. Autoritatile moldovene cereau comunitatii internationale sa isi foloseasca influenta asupra Romaniei pentru a o determina sa nu se mai amestece in treburile sale interne. Insusi ministrul de externe al federatiei Ruse, Serghei Lavrov, a cerut Uniunii Europene sa se pronunte in privinta numarului foarte mare de solicitari de redobandire a cetateniei romane de catre moldoveni.

Adoptarea legii cetateniei a fost tergiversata tocmai din cauza semnalelor primite de la UE, preocupata de faptul ca se intampla tocmai ceea ce spune presedintele atunci cand se refera la cetatenii moldoveni deveniti, prin dobandirea cetateniei romane, cetateni ai UE: "Destul de putini raman sa munceasca in Romania. Este de fapt dorinta tinerilor din R. Moldova de a avea sansa europeana: de a invata sau de a munci in Europa".

Romania, potrivit declaratiei presedintelui roman din Parlament, "acorda anual circa 120 de mii de vize, mai multe decat toate celelalte state membre ale Uniunii Europene la un loc".

Solicitarea de deschidere a unor consulate in Republica Moldova, la Cahul si Balti, a primit un raspuns negativ. Ministrul de externe moldovean Andrei Stratan a spus, in martie 2007, ca nu vede oportunitatea deschiderii a doua noi consulate romanesti in Moldova.

Aceasta a fost pozitia autoritatilor moldovene pana in vara anului trecut, in ciuda asigurarilor autoritatilor de la Bucuresti ca acele consulate ar fi infiintate pentru facilitarea acordarii de vize, in conditiile in care consulatul de la Chisinau este suprasolicitat (elibereaza 640 de vize pe zi), nu pentru primirea cererilor de acordare a cetateniei romane.

Insa in iulie 2008, in timpul vizitei ministrul de externe Lazar Comanescu la Chisinau, omologul sau moldovean s-a aratat dispus sa reia discutiile privind infiintarea celor doua consulate la Balti si Cahul. "Este posibil sa reactivam acest subiect, il vom discuta cu colegii de la Bucuresti", a afirmat Stratan, adaugand ca discutiile pe aceasta tema nu sunt conditionate de nimic.

HotNews.ro a solicitat Comisiei Europene o pozitie oficiala privind declaratiile de marti ale presedintelui Basescu, iar raspunsul este previzibil:

"In acest moment, nu avem niciun comentariu de facut. In mod normal reactionam fata de adoptarea unei legislatii, nu la intentiile si declaratiile politicienilor Uniunii Europene", a spus Comisia Europeana. "Va reamintesc ca dreptul de acordare a cetateniei este o putere exclusiva a fiecarui stat membru", a fost raspunsul.

Declaratia presedintelui Traian Basescu este, in mod evident, pentru uz intern si pentru cetatenii din Republica Moldova. Romanii trebuie sa vada ca presedintele ia o pozitie ferma in favoarea fratilor moldoveni, autoritatile de la Chisinau sa primeasca semnalul ca Romania sprijina populatia moldoveana, iar aceasta din urma sa vada ca romanii sunt alturi de ei si ca ii sprijina in a deveni cetateni europeni.

Pragmatic insa, presedintele nu il supara doar pe Voronin si Moscova cu astfel de afirmatii, ci si Bruxelles-ul. Numai ca, probabil ca si pana acum, situatia nu va evolua foarte mult in sensul acordarii mai accelerate a cetateniei romane. Probabil Bucurestiul va continua sa se comporte astfel incat sa nu deranjeze Bruxelles-ul, declaratiile presedintelui ramanand doar declaratii politice.