Furie, manie, indignare, violenta. Cu aceste cuvinte putem exprima starile de spirit care au irupt in Republica Moldova luni si, mai ales, in cursul zilei de marti, 7 aprilie. O uriasa deceptie post-electorala a scos in strada cateva zeci de mii de tineri. Acestia, initial, au manifestat pasnic impotriva actualei puteri, reclamand fraudarea alegerilor din 5 aprilie. Nu se stie cine a aprins scanteia violentelor. Protestatarii sustin ca au fost provocati de politie, de scutierii care i-au imbrancit de pe treptele presedintiei. Reprezentantii fortelor de ordine dau vina pe manifestanti.

Au fost luate cu asalt sediile Presedintiei si Parlamentului, au avut loc acte de distrugere si vandalism – la ora cand scriu aceste randuri, incendiul a cuprins mai multe birouri din cladirea Parlamentului, fara ca autospecialele sa intervina, de parca s-ar fi dorit infricosarea populatiei. Marti, am urmarit la Chisinau scene ce mi-au evocat episoade similare de la Belgrad, Tbilisi si Kiev, derulate in ultimii ani. In fiecare dintre aceste cazuri, a fost vorba de o revolta populara impotriva unor regimuri politice autoritare, care falsificasera alegeri considerate capitale pentru destinul acestor tari.

Manifestatia de ieri, de la Chisinau, s-a mutat spre seara in Piata Marii Adunari Nationale, in fata cladirii guvernului, acolo unde erau asteptate rezultatele negocierilor dintre puterea comunista, in frunte cu presedintele Voronin, si liderii celor trei partide ale Opozitiei, calificate in noul parlament: Vlad Filat, Dorin Chirtoaca si Serafim Urecheanu.

Discutiile nu s-au soldat cu o finalitate clara. Puterea refuza, deocamdata, sa permita renumararea voturilor, isi mentine acuzatia de lovitura de stat formulata la adresa Opozitiei, si nu admite accesul reprezentantilor partidelor democratice la televiziunea publica – televiziune care nu a suflat nici o vorba, toata ziua, despre protestele din centrul capitalei, iar seara, in cadrul editiilor de actualitati, a diseminat niste relatari toxice despre politicienii liberali care nu stiu sa-si accepte infrangerea in alegeri si prefera sa organizeze acte de vandalism si sa atace institutii ale statului, cu scopul de a uzurpa puterea.

Este o retorica ce vine sa perpetueze minciunile din campania electorala, raspandite de comunisti, de felul aberatiilor ca daca vor ajunge sa domine, democratii vor declansa un nou razboi pe Nistru, vor „vinde” Basarabia romanilor, vor infometa poporul, nu-i vor mai plati pensii si salarii s.a.m.d.– o propaganda oribila, care n-a fost sanctionata nici de Comisia Electorala Centrala, nici de Consiliul Coordonator al Audiovizualului, nici de Procuratura.

Pentru a reusi sa obtina alegeri parlamentare repetate, partidele Opozitiei vor trebui sa produca dovada unor fraude. Observatorii internationali nu au consemnat nereguli majore pe durata scrutinului, insa concluziile lor sunt in general formulate pe baza unor constatari superficiale. Raul se ascunde in anumite matrapazlacuri pe care le pot intui si demonta doar oamenii din partea locului. Se vorbeste, la Chisinau, in special despre patru metode de fraudare:

• 1. Eliberarea mai multor fise de insotire a buletinelor de identitate, cu care te puteai prezenta la diferite sectii de vot, solicitand sa fii inscris pe liste suplimentare (s-au semnalat localitati cu pana la 40 la suta de votanti pe listele suplimentare);
  
• 2. Mai multi locuitori ai Chisinaului au descoperit, la primirea buletinului de vot, ca au trecute in dreptul adresei lor, in scriptele comisiei, nume de persoane care nu stau acolo – adica niste votanti-fantoma;
  
• 3. Pe listele de alegatori, in special la tara, au aparut persoane decedate de mult timp, „chemate” sa voteze Partidul Comunist;
  
• 4. La fel, cineva a avut grija sa „voteze” si pentru moldovenii plecati in strainatate, dar care au ramas inscrisi in liste cu resedinta in satele din Moldova.

Toata aceasta bogata paleta de trucuri aplicate pentru falsificarea rezultatelor scrutinului – afirma Opozitia – trebuia sa le fi adus comunistilor, in plus, cel putin 10-15 la suta de sufragii.

Vom vedea ce ne va aduce ziua de maine. Deocamdata, concluzia evenimentelor dramatice de la Chisinau este una singura: intr-o societate in care nu exista libertate de exprimare, spatiu public, dialog, comunicare reala intre puterea politica si cetateni, intr-o societate in care drepturile omului sunt consecvent sabotate, asa cum se intampla din 2001 incoace cu Republica Moldova, nemultumirile si frustrarile populare se vor manifesta, inevitabil, intr-o maniera brutala, necontrolata, servind autoritatilor pretexte pentru o noua manipulare de proportii, intrucat ele vor fi tentate sa arunce in spatele Opozitiei democratice o vina care este numai a regimului in exercitiu.

In ciuda fricii care a patruns adanc in sufletele oamenilor, mai ales a celor de la sate, in Republica Moldova exista, iata, destul loc pentru o generatie de tineri, nascuti liberi, dupa 1989, care nu mai accepta sa fie umiliti si batjocoriti in vazul Europei civilizate.

Nota:Vitalie Ciobanu este scriitor, redactor sef al revistei Contrafort, presedinte al PEN Centrului de la Chisinau.