Au fost mai intai declaratii ale oamenilor politici (dl. Mircea Geoana si presedintele Basescu). Ulterior au aparut informatii in presa privind salariile extrem de ridicate ale directorilor si ale altor functionari de la firmele de stat. Aceste salarii sunt enorme pentru Romania si se ridica in multe cazuri peste salariile unor pozitii similare din domeniul privat.

Sa fim bine intelesi: cred ca pentru aceeasi munca depusa, pentru aceeasi competenta si pregatire si pentru aceleasi riscuri, un angajat trebuie sa primeasca la fel de mult fie ca lucreaza la stat, fie ca lucreaza in domeniul privat. Numai asa firmele de stat pot atrage si mentine talent managerial.

Insa salariile acestea extrem de generoase ridica mai multe probleme.

Una dintre probleme ar fi ca daca salariile din domeniul de stat sunt mai ridicate decat la privat pe aceeasi pozitie, atunci se creeaza un dezechilibru competitional.

A doua problema: contribuabilii ies in pierdere: daca salariul corect este de 1.000 de lei/luna, de ce sa plateasca statul din banii contribuabililor 2.000 de lei pe luna?

Exista si problema ca remuneratiile membrilor consiliilor de administratie reprezinta un procent din salariul directorilor numiti de aceiasi membri ai consiliului de administratie, deci un mic conflict de interese.

Insa problema cea mai importanta este modul in care statul numeste membrii consiliilor de administratie si directorii: in marea majoritate se prefera criteriul politic si nu cel al competentei, directorii si membrii in consiliile de administratie ar fi de aceea mai degraba interesati sa-si asigure sprijinul politic decat sa conduca o firma precum Posta Romana sau CFR, de exemplu. Posta Romana sau CFR sunt doua dintre institutiile cu salarii ale directorilor ce au fost recent marite, dar sunt si doua institutii care nu au fost restructurate desi se incearca de 20 de ani…

Guvernul ar trebui mai intai sa convinga publicul ca institutiile si firmele de stat lucreaza in cel mai eficient mod posibil, ca pun interesul contribuabililor mai presus de orice, ca au grija de activele publice, ca au grija sa profite de toate oportunitatile si sa reduca la zero cheltuielile inutile. Pana atunci, salariul unui angajat de stat - chiar daca este salariul minim pe economie - probabil ca este in unele cazuri mult prea mare.

Citeste si comenteaza pe blogul lui Emil Stoica.