Amprentarea romilor în Italia a starnit revolta mediatica si vizita prezidentiala. Li se imputa hotii, violuri sau crime. Cersetori si muzicanti romi gasesti pe toate strazile Europei. Unii au autorizatii emise de autoritatile locale pentru a canta în spatii clar delimitate. Cei mai multi n-au surse legale de autoîntretinere. Adevarul este ca, dupa integrarea Romaniei si Bulgariei în UE, romii au devenit cea mai însemnata si cea mai saraca minoritate etnica transnationala din Europa.

Cei mai multi au cetatenie romana, urmati de bulgari, unguri, slovaci, sarbi, cehi si polonezi. Indiferent însa de tara de origine, „respingatorii” romi devin perfect inclusi social cand zac morti, precum cazul celor doua tiganci de pe plaja italiana. Realitatea este ca libertatea de decizie si de initiativa devine o grava problema sociala daca ramane neinsotita de responsabilitate.

De ce la noi? Pentru ca avem înca o legislatie mult prea laxa, care le permite perpetuarea obiceiurilor, chiar daca sunt neconforme cu regulile civilizatiei secolului XXI si ale drepturilor omului. Pentru ca nu sanctionam dur comportamentele aberante si infractiunile. Pentru ca ne pasa prea putin de integrarea lor economica si sociala.

Lipsa de fond si de finalitate a lamentarilor publice ne determina sa rezumam aici doua chestiuni de baza care deschid platforma de dialog necesara pentru ca dumneavoastra sa puteti gandi si propune noi solutii pentru problemele specifice ale romilor din Romania.

• Cati romi exista de fapt in Romania?
• Care sunt principalele forme de asistenta publica si de stimulare a integrarii interetnice a romilor existente în tara noastra, avand în vedere ca perspectiva unei Strategii europene în domeniu, pe care europarlamentarii romani o reclama cu cerbicie, este mai degraba vizibila la orizontul reveriei?  

Totul gratis, nimic pe bani sau cu efort

Initiativele palesc adeseori in fata cliseului inutilitatii. Pe fond, cumplita pietrificare domneste de la varful piramidei sociale pana la talpa satului.

Un satuc vechi de 800 de ani, Dersida, atasat comunei Bobota din judetul Salaj, te vrajeste grabnic. Contradictiile locului te coplesesc cand ajungi în comunitatea de romi. Mizeria, lipsa curentului electric, case care stau gata sa te doboare, drumuri infundate, un singur put sapat si îmbracat în ciment care asigura apa potabila celor peste 200 de romi. Dar mai ales accesul sfidator la educatie.

Un copil de 9 ani declara ca repeta a treia oara clasa intai. Nu reuseste nicidecum sa scrie si sa citeasca. Mila si sprijin gasesti tot în saracia din jur. Chiar si asa, mainile întinse catre stat ale tuturor celor din jur nu justifica amorteala. Un put secat ameninta sa înghita copiii jucausi si, totusi, nimeni nu-l acopera cu cateva scanduri. Initiativa este deteriorata la cel mai elementar nivel, dincolo de pragul casei noastre. Consatenii se plang ca li se fura strugurii, gainile din ograda, culturile de pe camp.

În cazul romilor dersidani, dojana nu e suficienta. Rupem din posibilele forme de participare directa cateva initiative concrete. Hrana si alimentele le colectam din restul comunei mai înstarite. Problemele vor fi partial rezolvate, dar pe termen mult prea scurt. Învatatorilor le reprosam comportamentul diferentiat. Chemam oamenii locali de afaceri sa gandeasca proiecte în care sa îi antreneze rapid, asigurandu-le venituri acceptabile pe termen mediu. În final, alegem un membru de-al lor si-l propunem consilier în primaria locala. Fondurile europene sunt un carlig la care doar se viseaza. Sperantele renasc, dar pe un alt principiu decat cel atat de bine însurubat pana acum: totul gratis, nimic pe bani si efort.

Dimensiunea problemei

• Numarul de romi care traiesc între granitele UE se ridica la o valoare cuprinsa între 8 si 12 milioane oameni, reprezentand cam 2% din populatia actuala a Uniunii Europene.
• Romania: estimarile sociologice vorbesc despre 1,8 - 2,5 milioane romi, în timp ce datele oficiale au înregistrat doar circa un sfert.
  

Date oficiale: 535 de mii de romi

• Cifrele oficiale, vehiculate cu ocazia recensamantului din 2002, subestimeaza grosolan dimensiunea fenomenului la 535.140 persoane de etnie roma, reprezentand 2,46% din populatia totala a Romaniei.
• Acelasi recensamant semnaleaza si ritmul ridicat al natalitatii care a condus la cresterea semnificativa a populatiei de etnie roma din 1992, de la 401.087 romi, adica 1,75% din totalul populatiei tarii la momentul respectiv. Mai trebuie totusi adaugate doua tendinte. Pe de o parte, populatia Romaniei a scazut semnificativ. Pe de alta parte, romii au avut o înclinatie tot mai accentuata de a-si declara apartenenta etnica.

Estimari sociologice: intre 1 si 2, 5 milioane

• Datele Institutului de Cercetare a Calitatii Vietii (ICCV) contrazic datele oficiale si releva un procent neoficial de 6,7% al populatiei rome în totalul populatiei tarii.
• Multe alte studii si structuri institutionale confirma aceste estimari. De pilda, Analiza de nevoi realizata de Roma Education Fund (Fondul de Educatie pentru Romi) la lansarea „Deceniului pentru Incluziunea Romilor” arata ca activistii romi si liderii ONG-urilor de profil discuta despre 1,01 si 2,5 milioane de romi, reprezentand între 4,65% si 11,52% din totalul populatiei.

Dezvoltarea lor economica si sociala reprezinta una dintre cele mai delicate si controversate probleme cu care statele Europei Centrale si de Est si în care traieste marea majoritate a romilor. Cele mai importante dificultati cu care se confrunta romii sunt:

• Stocul educational scazut;
• În unele tari, 90% din copiii romi au absolvit doar nivelul primar de învatamant.
• Conditiile locative deficitare;
  
• Ratele scazute ale ocuparii profesionale si, ca o consecinta directa, lipsa veniturilor;
• Rata saraciei în cazul romilor este de circa zece ori mai mare decat în restul societatii. Statisticile Bancii Mondiale pentru anul 2000 au aratat ca 80% din romii din Romania sau Bulgaria erau constransi sa subziste cu mai putin de 0,3 dolari americani pe zi. 
• Starea de sanatate precara
•  Toate acestea sunt combinate cu multiplele forme de discriminare de pe urma carora sufera, care conduc la marginalizare si excludere sociala. Pe scurt, problemele cumulate creeaza un cerc vicios foarte dificil de spart.
  

Angajamente politice si asistenta publica

Angajamentele politice apar cu frecventa tot mai ridicata în ultimii ani, dar problemele raman pe fond înca nerezolvate:

• Strategia Guvernului Romaniei de îmbunatatire a situatiei romilor prevede structuri institutionale si personal dedicat problematicii rome, coordonata la nivel central: Agentia Nationala pentru Romi (ANR), în subordinea Secretariatului General al Guvernului, iar la nivel regional de cele 8 Birouri Regionale ale ANR, fiecare cu 3 experti angajati;
•  „Deceniul de Incluziune a Romilor 2005–2015” - o initiativa sprijinita de Open Society Institute (OSI) si Banca Mondiala - este un efort international fara precedent de a combate discriminarea si a asigura accesul egal al romilor la educatie, locuinte, ocupare si îngrijirea sanatatii. Lansat în februarie 2005 si acceptat de noua tari central si est-europene, programul se bucura de sprijinul Comisiei Europene, al Consiliului Europei, al Bancii de Dezvoltare a Consiliului Europei si de cel al Programului de Dezvoltare al Natiunilor Unite. Romania a fost prima tara care a asigurat presedintia Comitetului International de Coordonare în anul 2005 - 2006
• Comisia Europeana a declarat, prin decizia Consiliului si al Parlamentului European din 2 iunie 2006, anul 2007 ca „Anul european al egalitatii sanselor pentru toti”.

Principalele forme de asistenta publica si masuri de stimulare a integrarii interetnice, prevazute în Strategia Guvernului Romaniei de îmbunatatire a situatiei romilor, care s-au dovedit a fi succese:

Functionari romi în administratia publica si politie

• La nivelul judetelor exista 41 de Consilieri ai Prefectului, functionari de etnie roma, care fac parte din „Birourile Judetene pentru Romi” (parte a Institutiei Prefectului);
• La nivelul Primariilor exista un numar de „experti locali pe problemele romilor”, angajati ai primariilor cu un numar semnificativ de romi.

Admiterea în licee si universitati

• La nivelul Inspectoratelor scolare Judetene sunt angajati „Inspectorii pentru învatamantul pentru romi”. În cea mai mare parte sunt tineri romi cu studii superioare care urmaresc accesul la educatie al copiilor din aceeasi etnie;
• La acelasi nivel sunt angajati un numar de „mediatori scolari” de etnie roma care asigura activitatea de facilitare a participarii la educatie a copiilor romi proveniti din comunitatile dezavantajate. 
• Apoi, exista locuri speciale alocate la admiterea în licee si universitati pentru romi, tot mai mari de la an la an. Aproximativ 400 de locuri sunt anual distribuite în prezent universitatilor din diverse domenii: asistenta sociala, drept, economie, stiinte politice, psihologie, jurnalism, studii europene etc.

Mediatorii sanitari

• La nivelul Ministerului Sanatatii, sunt aproximativ 200 de persoane angajate ca „mediatori sanitari”. De obicei, este vorba de femei de etnie roma care asigura si faciliteaza accesul romilor la servicii medicale în localitatile în care exista acest serviciu, ajuta medicii de familie în campaniile de vaccinare si urmaresc alte aspecte ale sanatatii membrilor comunitatii locale.

Solutii suplimentare

• Legislatie mai dura în ceea ce priveste încalcarea drepturilor copiilor si a femeilor de etnie roma; sanctionarea fara echivoc a infractiunilor si contraventiilor la care am asistat atat de pasivi pana acum;
•  Integrarea romilor în societatea romaneasca este mutual benefica. Sa luam un singur exemplu: rata de ocupare a fortei de munca active în Romania ne plaseaza cu aproape 7 puncte procentuale sub media europeana. Imigrantii raman solutia alternativa sau complementara.

Asadar, integrarea eficienta a romilor ar rezolva nu doar problemele specifice gospodariilor proprii sau a comunitatilor locale. Ea constituie o sursa majora de compensare a penuriei de angajati pe piata romaneasca si un potential major de crestere economica pe ansamblu. Implicit, sistemele de asigurari sociale si pensii se vor alimenta cu noi venituri, reducand debitul robinetului de ajutoare sociale.

• Cresterea numarului de mediatori scolari si sanitari, controlul si eficientizarea muncii lor prestate, pentru a acoperi nevoile reale si nu pe cele declarate statistic;
• Condamnarea parintilor care accepta casatoria copiilor sub varsta legala sau care îsi trimit copiii la cersit. Exploatarea copiilor nu mai poate fi tolerata. Ei trebuie educati în spiritul integrarii în societate prin munca. Libertatea de decizie si de initiativa devine o grava problema sociala daca ramane neînsotita de responsabilitate.
• Recunoasterea meseriilor specifice si codificarea lor in registrul CAEN al profesiilor - ceea ce permite dimensionarea activitatii lor economice si impunerea fiscala. خn prezent, contributia romilor la formarea produsului intern brut este nesemnificativa, dar raportarea PIB-ului pe cap de locuitor include si populatia roma.
• Un sistem de promovare a produselor manufacturate de romi si/sau transformarea acestora in obiecte de artizanat.
• Incluziunea economico-sociala a romilor în piata fortei de munca active prin facilitati fiscale pentru patronii care angajeaza cetateni de etnie roma. Ca orice derogare, o astfel de masura este usor traductibila intr-o strasnica sursa de evaziune fiscala. Apoi, sa nu uitam ca pe vremea comunismului obligatia muncii nu i-a ajutat cu nimic. Ce facem cu cei angajati, dar care dupa doua zile nu se mai prezinta la locul de munca? Responsabilizarea sociala este carligul de care avem nevoie. Daca trebuie chiar prin sanctiuni. De pilda, ajutorul social sa le fie refuzat celor care nu si-au onorat contractele de munca.