Raportul pe justitie al Comisiei Europene face intreaga suflare romaneasca sa fremete mai ales acum, cu o saptamana inainte de prezentarea documentului. Cateva zile petrecute in Parlamentul European la Strasbourg si discutiile cu eurodeputati si functionari europeni, te fac sa simti exact care este situatia: europenii sunt mult mai indiferenti la ceea ce se intampla in Romania. Noi ne consideram "buricul" Europei si credem ca tot ce se intampla la Bucuresti este urmarit cu multa rigoare si strictele la Bruxelles, in institutiile europene, dar situatia este cu totul alta in inima UE.

Informatia pe scurt:

  • Raportul Comisiei Europene privind justitia din Romania produce freamat la Bucuresti, dar eurodeputatii il asteapta ca pe orice alt document al CE.
  • Solutia vazuta pentru a "taxa" Romania pentru incetinirea luptei anticoruptie este reducerea fondurilor europene, mai degraba decat activarea clauzei de salvgardare.
  • Romania are o mentalitate inca provinciala, de stat candidat, cand europenii o privesc ca pe un membru al Clubului si o trateaza ca atare, chiar daca exista impresia ca a aderat prea devreme si cu problemele nerezolvate.

Ca de fiecare data inainte de raportul pe justitie al Comisiei Europene, apar o serie de informatii pe surse despre continut, despre institutiile romanesti care vor fi taxate sau laudate. Oamenii politici fie isi exprima optimismul, fie pesimismul, in functie de care parte a baricadei se afla: in opozitie sau la putere. Eurodeputatii romani sunt si ei implicati in acest "joc", incercand sa contracareze "semnalele de la Bruxelles" transmise pe diferite filiere. In general, poti anticipa ce iti va spune un anumit politician european despre situatia luptei anticoruptie din Romania in functie de partidul din care face parte. Daca este din familia politica a opozitiei, de la popularii europeni, in mod sigur va fi tentat sa observe exclusiv regresul in lupta anticoruptie - ceea ce nu este fals -, in timp ce un liberal sau socialist european va cauta si punctele de progres. Le va gasi cu greu, dar tot va avea cuvinte bune la adresa eforturilor care se fac. Un lucru este clar: clauza de salvgardare pe justitie nu va fi activata. Pe langa faptul ca este un proces complicat, este nevoie de aprobarea tuturor statelor membre, nu exista niciun interesa ca hotararile judecatoresti date in Romania sa nu fie recunoscute in celelalte state membre. Asa ca solutia pentru a "taxa" Romania pentru ca s-a lasat pe tanjeala dupa aderare in lupta anticoruptie - si asta e o impresie generala, indiferent de partidul din care fac parte eurodeputatii - ar fi reducerea fondurilor europene, asa cum a patit Bulgaria.

Institutional, PE nu mai are un cuvant de spus in privinta Romaniei

La fel ca si rapoartele precedente, din iunie 2007 si februarie 2008, si acest document va fi adoptat si prezentat de Comisia Europeana. Institutional, Parlamentul European nu are niciun cuvant de spus. Ultima data a avut in septembrie 2006, cand a votat raportul prezentat in plenul de la Strasbourg de comisarul pentru justitie, pe atunci Franco Frattini. Ca orice document supus dezbaterii Parlamentului European, raportul privind Romania a starnit interesul, mai ales ca atunci urma sa se anunte exact data aderarii, 1 ianuarie 2007, sau amanarea cu un an. Atunci Romania suscita interesul, mai ales prin prisma faptului eurodeputatii aveau opinii diferite: germanii credeau ca problemele din justitia romana si coruptia sunt suficient de grave ca sa le primeasca in UE, odata cu aderarea tarii, in timp ce alti parlamentari apreciau eforturile facute de Guvernul de la Bucuresti - si in special de ministrul Monica Macovei, bine cunoscuta in institutiile europene - pentru rezolvarea acestor probleme.

Am fost in Parlamentul European, la Strasbourg, si in septembrie 2006, si saptamana trecuta, la ultima sesiune plenara inainte de vacanta. Si de aceasta data, am vrut sa vad care este atitudinea eurodeputatilor referitor la justitia din Romania si la lupta anticoruptie, care le sunt informatiile si opiniile, in contextul in care Comisia va prezenta saptamana viitoare evaluarea justitiei romanesti. Am mizat pe intalniri cu oameni din principalele grupuri politice - popularii, liberalii si socialistii - care stiam ca sunt informati in privinta situatiei din Romania, ca au fost fie raportori pentru Romania - ceea ce inseamna ca au monitorizat atent situatia, inainte de aderare -, fie au relatii foarte stranse cu eurodeputatii romani, de la care afla informatii despre situatia din tara.

Romania, un stat intre alte 26

Strasbourgul a confirmat o idee facuta inca din momentul in care Romania a devenit stat membru al UE: problemele Romaniei, oricat de importante pentru noi, aici la Bucuresti, ii lasa oarecum indiferenti pe oamenii din institutiile europene. Nu ii intereseaza nuantele, ei vor sa fie siguri ca lupta anticoruptie merge inainte si are rezultatele asteptate, intrucat acum aceasta "plaga" afecteaza intreaga Uniune.

Prin urmare, asteapta raportul Comisiei, dar sunt prea putini dispusi sa mai vorbeasca despre Romania, sa analizeze, sa laude sau sa critice ceea ce se intampla in Romania. Oameni care, de obicei, dadeau cu voluptate declaratii despre Romania, gandindu-se ca ele pot fi privite si ca niste semnale la Bucuresti, acum au gasit mult mai importante subiecte precum prezentarea prioritatilor presedintiei franceze a Consiliului European de catre presedintele Sarkozy sau liberalizarea pietei interne a gazului natural.

In conditiile in care premierul Berlusconi propune amendamente la lege care sa ii permita amanarea proceselor in care este acuzat de coruptie sau hotarari prin care vrea sa-si garanteze imunitatea, Romania nu este mai mult decat un caz.

Interesul in Parlamentul European pare sa fi scazut. La Bucuresti, Romania poate parea "buricul Europei", dar in inima Europei nu e chair asa. eurodeputatii stiu ca nu mai pot avea niciun cuvant de spus in privinta situatiei din Romania. "Suntem constienti ca, odata devenita stat membru, exista mai putine mijloace de a constrange Romania sa faca ceea ce trebuie. Si, la fel ca in toate noile state membre, ritmul reformelor in justitie si al actiunilor in lupta anticoruptie s-a incetinit. insa Romania nu trebuie sa uite ca are o mare responsabilitate: ea nu trebuie sa fie tara care sa minimizeze sansele celorlalte tari candidate din Balcanii de Vest", a spus liberala Sarah Ludford. Adica institutiile europene vor fi mult mai atente si mai stricte inainte de aderare cu tarile candidate, ceea ce va duce la impunerea unor conditii mai dure, pentru a nu repeta greselile facute cu integrarea Romaniei si Bulgariei.

Exista in institutiile europene, in Parlamentul European, sentimentul ca cele doua tari au aderat prea repede si fara a fi pregatite? Atat liberala Sarah Ludford, cat si popularul german Manfred Weber spun ca exista acest sentiment, in anumite state membre. Tocmai de aceea se asteapta de la Comisia Europeana sa fie extrem de obiectiva, precisa si dura in evaluarea indeplinirii obiectivelor convenite cu cele doua tari. "Este foarte deranjant sa constati ca rapoartele Comisiei nu arata toate deficientele din sistemele de justitie ale celor doua tari. Este o chestiune de incredere intre state, trebuie sa avem incredere unii in altii si in evaluarea Comisiei Europene, Uniunea functioneaza pe incredere", a spus Ludford, scotand din geanta numarul din The Economist, publicatie in care a aparut un articol ce indica o situatie mult mai grava a luptei anticoruptie din Romania, asa cum reiesea dintr-un raport al unui expert european transmis Comisiei. Supararea mare nu e suscitata de Romania - situatia e clara, sunt multe lucruri de facut care nu se fac - ci este legata de Comisia Europeana, care nu spune lucrurilor pe sleau.

Eurodeputatul german Manfred Weber, membru al Comisiei pentru Justitie si Libertati Civile din Parlamentul European, crede ca banii, mai precis reducerea lor, este solutia de a taxa Romania pentru incetinirea ritmului luptei anticoruptie. S-a intamplat in Bulgaria, poate este o masura care ar trebui aplicata si in Romania, daca evaluarea va demonstra ca obiectivele (benchmarks) nu sunt indeplinite.

Membri ai Clubului

Exista o problema, Comisia trebuie sa gaseasca solutia sa o rezolve. Punct. Aceasta este logica fata de un stat membru. De aici lipsa de interes pentru Romania. In conditiile in care Tratatul de la Lisabona este in stand by, iar anul viitor au loc alegerile europene, pentru care este absolut necesara adoptarea unui nou tratat, de ce s-ar crede la bucuresti ca Romania este principala problema a europenilor?

In inima Europei, Romania nu este vazuta ca "buricul" ei. Dimpotriva: este un stat membru, la fel ca si celelalte 26. Ideea ca suntem atat de importanti poate fi si expresia unei atitudini provinciale. Poate noi ne consideram inca un "copil problema", caruia trebuie sa ii acorzi intreaga atentie, dar europenii ne considera un stat membru, egal cu celelalte, ale carui devieri trebuie indreptate.

Romania are probleme cu justitia, Ungaria si Franta au avut cu deficitul bugetar si sunt in procedura de deficit excesiv. Fiecare stat are problemele lui, dar asta nu il face nici mai important decat celelalte si nici ele nu se considera mai important decat este cazul.