Vocea poporului si boxul partidelor

de Doc     Inventarul stricaciunilor politice
Luni, 23 iunie 2008, 11:46 Actualitate | Opinii

Sa nu credeti ca suntem singura tara democratica unde se intampla sa fie dispute si blocaje intre institutii. De exemplu, o disputa apriga s-a starnit, acum mai bine de un secol, intre cele doua Camere ale parlamentului britanic. Pentru inceput, lorzii au respins categoric cateva proiecte votate in Camera Comunelor, culminand cu proiectul de buget propus de un guvern. Comunele au ripostat amenintand cu numirea a sute de lorzi care sa voteze de partea guvernului, sau chiar cu desfiintarea Camerei superioare. Pana la urma aceasta a fost lasata fara posibilitatea de a respinge proiectele votate de Camera inferioara, putand doar sa le amane vreme de 2 ani. Termenul a fost redus apoi la un singur an, si apoi, in fine, disputa s-a rezolvat.

Rezolvarea a venit sub forma unei conventii informale: lorzii urmau sa accepte fara opozitie orice proiect de lege mentionat in programul electoral al partidului castigator. O conventie pe deplin in spiritul normei democratice fundamentale de care vorbeam in articolul anterior: lorzii recunosteau astfel ca un mandat clar primit din partea electoratului nu poate si nu trebuie blocat de o institutie a statului, oricare ar fi ea.

E o regula foarte buna, de fapt, singura acceptabila, pe care s-o aplicam si institutiilor noastre politice aflate in conflict. Numai ca apare o prima problema. In exemplul dat era simplu de stabilit care dintre cele doua institutii putea sa pretinda mandatul popular: o camera era numita, cealalta aleasa. Ce facem in cazul nostru, cand avem intr-o parte primarii si presedintii CJ iar in cealalta consiliile lor? Ambele institutii sunt alese! Care din ele ar trebui sa aiba ultimul cuvant in cazul in care se ajunge la conflict?

Raspunsul este ca, in principiu, primarul si presedintele CJ. Posesorii acestor demnitati pot pretinde o legitimitate mai mare, in virtutea modului in care au fost alesi. Ambele institutii au un mandat popular, dar demnitatile alese uninominal au avantajul unui mandat mai clar si lipsit de echivoc. Spre exemplu, nu este limpede ce program politic au legitimat alegatorii din Capitala prin votul pentru CGMB. 35% pentru PD-L, 24% PSD, 11% PNL … ce inseamna asta? Ca doresc o parte din masurile propuse de PD-L amestecata proportional cu cele ale PSD si ale celorlalte partide? Care din aceste propuneri? Daca sunt divergente? In schimb, la alegerile pentru primar lucrurile sunt mult mai simple si mai clare: alegatorii au avut de selectat intre programele politice propuse, in persoana candidatilor care le-au sustinut. Bucurestenii l-au ales pe cel al dlui Oprescu, si le-au respins pe toate celelalte. Dlui Oprescu i s-a incredintat astfel, direct si categoric, un mandat pentru administrarea orasului vreme de patru ani.

Sa fim bine intelesi, nu spun aici ca primarul sau presedintele CJ ar trebui sa taie si sa spanzure in timp ce consiliile ar functiona doar ca un fel de registratura. Nici pe departe! Spun doar ca programul politic cu care un candidat a castigat o demnitate unipersonala este validat de electorat, si demnitarul trebuie sa aiba posibilitatea sa si-l puna in practica. Majoritatea din Consiliu ar trebui sa tina cont de asta, chiar daca e de alta culoare politica. De fapt, inainte de asta, ar trebui sa existe mecanisme pentru ca un astfel de conflict sa fie evitat de la bun inceput. Fie la nivel informal (printr-o conventie cum e cea data ca exemplu) fie prin prevederi in lege, daca altfel nu se poate, primarilor si presedintilor de Consilii ar trebui sa li se ofere prima posibilitate de a-si forma majoritati in Consilii.

Si aici e o alta problema cu alianta din CGMB: dl Oprescu se va pomeni in Consiliu cu o majoritate la a carei alcatuire n-a avut nimic de spus. Mai mult, intr-un numar mare de judete din tara candidatii si partidele care au pierdut competitia directa, pe votul alegatorilor, se razbuna preluand controlul Consiliilor; uneori declarandu-si fatis intentia de a se opune demnitarului ales. Am vazut statistici in care acest aspect e ignorat, lucrurile sunt tratate ca de obicei la nivel national si pe partide, la modul “PNL s-a aliat cu PSD”. Or, alianta PNL + PSD de la Iasi este cu totul altfel decat cea de la Botosani, de exemplu. In primul caz e alianta pentru sustinerea presedintelui ales al CJ, in al doilea caz e pentru blocarea lui.


Comenteaza pe Inventarul Stricaciunilor Politice.























291 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi