Vrem prea mult, prea repede

de Bogdan Leganaru     Jeopardy
Luni, 9 iunie 2008, 10:49 Actualitate | Opinii

L-am citat pe domnul Viorel Hrebenciuc, in interviul cu Dan Tapalaga, vorbind depre noua atitudine a PSD referitoare la cota unica. Cel putin, tendinta pe care o simte el din discutiile cu colegii sai de partid. Si am avut o senzatie cunoscuta, in care politicienii nostri pregatesc terenul pentru asumarea meritelor fata de rezultatele unei masuri pe care au criticat-o ani de zile. Deja imi treceau prin fata ochilor declaratiile care vor veni: despre domnul Mihai Tanasescu, care a fost promotorul acestei masuri, despre modul in care PSD s-a opus nu cotei unice, ci modului de implementare a acestei masuri fiscale, despre cum toate rapoartele, declaratiile si analizele date publicitatii au fost prost intelese de catre noi, despre…

Dupa ce am urmarit parte din discursurile politicienilor si guvernantilor romani din ultimele luni, nu mai stiu daca ceva din ceea ce se va declara anul acesta pe scena politica, cu relevanta pentru mediul economic, va putea fi luat in seama si analizat. Nu stiu daca vreun program politico-economic de campanie va merita timpul si efortul de a fi disecat, altfel decat la nivel de exercitiu. Dupa cum ne stim, orice lucru va iesi bine pentru toata lumea, fiindca fiecare „jucator” isi va lua punctele de reper care il avantajeaza. Si, in conditiile astea, daca nu ne raportam cu totii acelorasi repere asumate, cum putem analiza si emite judecati inteligibile pentru toata lumea?

Cu toate acestea, cred ca pe undeva este si „vina” noastra, fiindca ne dorim prea multe si prea repede. Am vrea peste noapte oameni politici si guvernanti responsabili si vizionari. Doar ca responsabiltatea si viziunea nu se invata pe bancile cine stie carei scoli, ci sunt elemente ale unui bagaj cultural, care noua din pacate ne lipsesc. Am fost invatati sa supravietuim, suntem buni la asta, doar ca trebuie sa ne obisnuim cu ideea ca “de pe azi pe maine” trebuie schimbat cu “de astazi in x ani voi fi acolo”. Iar de astazi in x ani voi fi acolo inseamna implicit viziune si asumare de raspundere. Pe ei nu a avut cine sa-i invete, iar ei, la randul lor, nu-i pot invata pe altii decat partial. Implicit, daca vrem schimbare, ea nu poate veni decat pas cu pas si in timp. Daca asteptam ca rezultatele relevante sa apara peste noapte, nu facem altceva decat sa ne amagim. Cum ne amagim si cu separari din categoria „ei - oameni politici si guvernanti - rai” si „noi - ceilalti, oricare am fi de partea asta - buni”. In final, cred ca momentan avem exact mediul economic care ni se potriveste: instabil din punct de vedere legislativ si fiscal, fara obiective asumate cu adevarat, cu nivel de competitivitate si inovatie scazut, cu capitalisti romantici, aparuti intr-un El Dorado tipic romanesc, cu sindicate dispuse oricand sa omoare gasca cu ouale de aur pentru a-i servi carnea, cu o populatie ne-pregatita fata de cererile de pe piata fortei de munca. Dar de la cine sa fi invatat pana acum altceva? Americanii isi “indoctrineaza” copiii cu cele mai cinice forme de antreprenoriat din gradinita. Noi nici nu stiu daca-i mai invatam ceva. Din fericire, toate acestea se repara in timp. Am fi ipocriti sa spunem ca nu s-a schimbat nimic in bine Romania in 18 ani. Cum am fi la fel de ipocriti sa spunem ca nu se putea mai mult si mai bine. Vestea buna insa este ca nu trebuie si nu putem fi perfecti. Decat daca vrem sa murim incercand.


Comenteaza pe Jeopardy.























912 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    ?? (Luni, 9 iunie 2008, 12:40)

    ion [anonim]

    Timpu-i scurt ! Iar Iliescu ne-a ingropat 15 ani din viata


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri