Traian Basescu a declarat miercuri seara ca judecatorul care i-a dat dreptul omului de afaceri Costica Costanda sa construiasca in parcul Bordei este corupt. Ar fi doua probleme: seful statului n-are caderea sa dea verdicte, este exclusiv treaba justitiei sa o faca. Apoi, Traian Basescu n-a adus nici o proba in sprijinul acuzatiilor sale. Nu ca ar fi fost treaba lui. Urmand exemplul sau, pasim pe calea arbitrariului: in cazul Bordei, Basescu e corupt. Cui ii pasa de dovezi? Asa arata statul arbitrar, un presedinte cu mintile ratacite prin campania electorala care se crede judecator suprem.

In cazul Bordei, decizia a fost pronuntata de un complet de trei judecatori: Horia Patrascu, Gheorghe Grecu si Camelia Spranceana. Presedintele n-a indicat nume astfel ca suspiciunea de coruptie planeaza acum asupra fiecarui judecator din completul de trei. Basescu s-a folosit de cazul Costanda pentru a pune in discutie capacitatea de sanctionare a judecatorilor, confundata cu inamovibilitatea. Din atacul sau lipseste o chestiune esentiala: proba coruptiei.

"Un judecator corupt, mai multi judecători corupti nu au respectat acest act (Planul Urbanistic General, n.r.). Judecatorul s-a transformat în Consiliul General al Municipiului Bucuresti si a spus «Consiliul General al Municipiului Bucuresti, care ii reprezinta pe acesti doua milioane si jumatate de bucuresteni. Nu dau doi bani pe el! (...) Deci acei batrani care au acceptat schimbul cu Satul Francez au vandut pe urma domnului Costanda, iar domnul Costanda a cumparat pamantul stiind ce restrictii are de constructie, dar l-a cumpărat stiind că poate cumpara judecatorul", a spus Traian Băsescu la o emisiune cu aplaudaci regizata miercuri seara la B1 TV.

Acuzatii grave, probe ioc. Seful statului nu s-a obosit sa indice dovezi, sa explice pe ce-si intemeiaza acuzatiile de coruptie. Traian Basescu s-a folosit insa de autoritatea functiei de sef al statului pentru a lipi o eticheta. Ca ea se va dovedi falsa sau adevarata, n-are importanta. Basescu nu este judecator suprem. In fisa postului sau nu scrie ca are voie sa pronunte verdicte. Din trei cuvinte, seful statului spulbera Constitutia mai rau ca Blaga pe Mitrea. Isi aroga drepturi pe care nu le are si pretinde apoi sa fie luat in serios. Acesta pare a fi pacatul cel mai frecvent comis de presedinte: supra-evaluarea functiei de presedinte. Unii o numesc in mod exagerat dictatura, dar e mult mai putin: ceva intre infatuare, calcul rece si populism.

Traian Basescu isi face mai mult rau decat bine prin supra-evaluarea functiei, pentru ca in cazul stampilarii judecatorilor cu eticheta de coruptie se apropie de abuz de putere. Emitand sentinte grave, care pot compromite carierele unor oameni, seful statului isi aroga puteri pe care pur si simplu nu le are. Publicul larg gusta, poate, usurinta cu care seful statului pune stampila coruptiei pe fruntea unor judecatori, o breasla cu un grav deficit de credibilitate. Dar iesirea presedintelui, arbitrara si abuziva, este un pericol pentru asezarea democratiei. Nu vad mare diferenta de mentalitate intre directivele date de Ion Iliescu in chestiunea proprietatii si interventia brutala a sefului statului in cazul Costanda. Si pentru unul si pentru celalalt, justitia suprema este el insusi. O monstruozitate.

Poate ca judecatorii au procedat corect in cazul Costanda, poate au judecat gresit din prostie sau nestiinta, poate au luat mita. Dar nu seful statului este indreptatit sa ne spuna asta. Bun sau rau, Consiliul Superior al Magistraturii este chemat sa decida. Iar CSM s-a pronuntat deja pe cazul Costanda in august 2007, absolvindu-i pe cei trei judecatori de orice vina.

Ulterior, tot CSM ar fi cerut Parchetului de pe langa instanta suprema sa verifice daca cei trei judecatori care au dat solutii definitive in cazul Bordei au comis fapte de natura penala. Daca Parchetul a gasit intre timp probe de coruptie impotriva judecatorilor de la Curtea de Apel care au solutionat cazul Bordei, atunci CSM are o problema si ar trebui sa-si sanctioneze proprii inspectori. Dar, inca o data: este exclusiv treaba justitiei sa stabileasca daca unul sau toti trei judecatorii din dosarul Bordei sunt corupti. Daca are probe sau dovezi, Basescu le poate trimite la parchet iar de aici incolo este obligat sa astepte cuminte verdictul unei instante, nu sa-i ia locul transformandu-se in judecator suprem.

Daca ar fi sa urmam exemplul presedintelui, putem spune asa: Traian Basescu e corupt. In cazul Bordei, a luat o spaga. N-avem dovezi, dar nu conteaza. Asa credem si asta e suficient. Desigur, este o aberatie care ne ajuta sa intelegem mai bine periculosul abuz comis de presedinte.

Traian Basescu a lansat apoi o tema importanta, afirmand ca judecatorii nu dau socoteala pentru deciziile pronuntate. Ca au capatat prea usor scutul inamovibilitatii prin Constitutia din 2003 inainte de a fi testati profesional. O tema care merita dezbatuta fara indoiala, cu conditia ca presedintele sa inteleaga mai intai diferenta dintre inamovibilitate si impunitate, doua notiuni pe care evident le confunda.

Dar cine sa-si mai bata capul cu inamovibilitatea, impunitatea si Constitutia cand seful statului o violeaza disperat si apoi ne cere s-o facem la loc fecioara.