Putin si democratia: a deschis mujicul gura

Vineri, 4 aprilie 2008, 18:39 Actualitate | Opinii

Cuvantarea lui Vladimir Putin despre democratia exportata de NATO a mustit de obraznicie, camuflata grosolan sub o pojghita de politete. Tarul a impachetat la Bucuresti, pe un foarte viclean ton conciliant, cateva afronturi la adresa Occidentului. Sub domnia sa de aproape un deceniu la carma Rusiei, democratia a murit. Dar asta nu l-a impiedicat sa tina, la summit-ul NATO, lectii de morala si democratie celor 26 de aliati. Fostului ofiter KGB nu i se misca un muschi pe fata nici cand vorbeste despre Imperiul Raului (fosta URSS), nici cand se indoieste de rolul democratizator al Aliantei.

De neinteles extazul provocat de Putin printre unii politicieni si analisti romani. N-am auzit, din pacate, o singura voce care sa-l taxeze apasat pe viitorul fost lider de la Moscova pentru cel putin o grava iesire in decor: minimalizarea contributiei NATO la democratizarea tarilor membre. Verdictele lui Putin suna mai rau ca o mojicie. De ce?

Tarile care intra in Alianta evolueaza pe scara democratiei, urmeaza o traiectorie obligatorie: de la reformele impuse in armata si servicii secrete, pana la respectarea unor parametri democratici masurabili prin respectul fata de presa, societate civila etc.

In schimb, deceniul petrecut de Rusia sub Putin a insemnat un masiv regres democratic iar economia este din nou puternic controlata de stat. Fostii ofiteri KGB au revenit in forta la varful serviciilor secrete, opozantii politici au fost anihilati si arestati cu brutalitate iar asasinatele au ajuns la ordinea zilei. NATO diabolizeaza Rusia, s-a vaicarit Putin. Insa Rusia creata de el arata mai diabolic decat si-ar putea imagina vreodata o tara NATO.

O analiza Stratfor din 2 aprilie 2008 intitulata “Rusia si revenirea FSB (ex-KGB) demonstreaza cu fapte ca democratia ruseasca a suferit in ultimele luni cea mai grava degradare de la caderea Uniunii Sovietice. “De la inceputul anului, doua personalitati din Rusia au cazut, dupa toate probabilitatile, victime unor asasinate la comanda. Omul de afaceri Arkady Patarkatsishvili a fost asasinat in februarie, in timp ce finantistul Leonid Rojetkin, cunoscut pe plan international, a fost declarat disparut de catre familia sa in martie si se presupune ca a murit. Rusia este stiuta drept un loc periculos pentru oameni politici, pentru oameni de afaceri si criminali deopotriva, dupa prabusirea URSS. Indeosebi gruparile de crima organizata au apelat la asasinate ca instrument de afaceri, control sau intimidare”

Pe lista victimelor politice facute de Kremlin, analiza Stratfor mentioneaza urmatoarele nume:

• Anna Politkovskaya, octombrie 2006. Unul dintre jurnalistii critici la adresa Kremlinului, Politkovskaya urma sa publice o serie de articole care criticau politica guvernului in Cecenia. A fost impuscata in cap in apartamentul sau.

• Alexander Litvinenko, noiembrie 2006. Litvinenko a fost agent KGB care a defectat in Marea Britanie unde a publicat carti referitoare la activitatile lui Putin in reteaua KGB si in care a criticat noul stat rus. A fost otravit cu substanta radioactiva poloniu 210.

• Ivan Safronov, martie 2007. Safronov a fost unul din jurnalistii care a criticat sistemul militar rus si a fost acuzat ca ar fi transmis informatii militare unor partide straine. Se presupune ca s-a sinucis sarind de la etajul cinci al apartamentului sau, desi unele marturii vorbesc despre o persoana care s-ar fi aflat in spatele sau fortandu-l sa sara.

• Oleg Zhukovsky, decembrie 2007. Zhukovsky a fost director executiv al bancii VTB, care fusese preluata de stat la data mortii sale astfel incat  puterea de la Kremlin sa poata selecta asa cum doreste membrii conducerii, pentru a supraveghea numeroase conturi strategice ale statului. S-a zis ca Zhukovsky ar fi reusit performanta sa se sinucida legandu-se de un scaun si aruncandu-se in propria piscina, unde s-a inecat.

• Arkady Patarkatsishvili, februarie 2008. Prosper om de afaceri ruso-georgian, Patarkatsishvili a fost puternic implicat in politica Georgiei. Patarkatsishvili a murit in Marea Britanie din cauza unor complicatii coronariene care i-au provocat un infarct. Familia sa si multi alti georgieni au acuzat implicarea FSB, afirmand ca FSB ar avea capacitatea de a otravi pe cineva fara sa lase urme.  

• Leonid Rozhetskin, martie 2008. Rozhetskin a fost un finantist si avocat cunoscut in plan international care detinea actiuni in companii strategice, de exemplu la gigantul de telefonie mobila MegaFon. A disparut in timp ce se afla in Letonia dupa ce a pierdut sprijinul Kremlinului din cauza ca si-a vandut actiunile mai multor entitati, inclusiv unor membri ai guvernului, fosti agenti KGB.  

Dar a fost suficient ca Putin sa arunce cateva vorbe bine ticluite ca s-au si gasit casandre vestite sa strambe din nas: asa e, NATO nu aduce democratie! N-o fi aducand pe loc, dar nici nu ridica asasinatul la rang de politica de stat.

Or, tema fundamentala, care scapa complicatelor analize geostrategice de la Bucuresti, este: ce model democratic le propune Putin tarilor pe care le vrea pe orbita Moscovei? Intre ce au de ales tari ca Macedonia, Georgia sau Ucraina? Ce viitor li se rezerva? De fapt, se duce eterna batalia intre modelul occidental si modelul rusesc, intre democratia  in expansiune si autoritarismul mafiotizat (demokratura, democratia dirijata) in pierdere de teren dupa 89 incoace.

Ce arme foloseste Putin ca sa-si impuna politica si modelul exersat in Rusia? Santajul energetic. A spus-o cu un cinism desavarsit: la Bucuresti a fost o intalnire de afaceri. Pana si pentru acest din urma afront s-au gasit destui care sa-l ridice in slavi. Ce e de admirat in diplomatia gazului?

Greu de inteles de ce ifosele presedintelui rus, care ba vine, ba nu vine la summit-ul NATO, au starnit atata admiratie si emotie, de ce aroganta de tip Petru cel Mare, care scotea din minti aristocratia franceza cu apucaturile sale de mujic imprevizibil si badaran, a gasit totusi atat de multi fani la Bucuresti.