Am scris, atunci cand s-a semnat nu-stiu-ce protocol pentru “polul de dreapta” intre PNL, AP si PNTCD, ca e o afacere avantajoasa pentru partidul aflat la guvernare si perdanta pentru cel condus de dl Milut. Am scris atunci ca PNL n-a facut decat sa inventeze un titlu care sa-i dea o greutate doctrinara, si sa-si asigure liniste din partea aceasta a spectrului politic. Am scris ca partidul dlui Tariceanu nu are de gand sa mearga mai departe asociindu-se in orice fel cu aceste partide in alegeri (absorbtia, evident, nu e o asociere), si ca va folosi ideea de pol exclusiv pentru scop de imagine, lasand-o in rest sa doarma linistita. Am scris ca PNTCD nu are decat de pierdut in urma unei intelegeri lipsita de concretizare electorala.

Nu oblig pe nimeni sa ma citeasca, iar ochiul deschis ca sigla nu opreste un partid sa avanseze orbeste catre esec. PNTCD a continuat vesel pe aceeasi linie politica partizana. Au cerut locuri eligibile (doua!) pe lista PNL. N-au obtinut nimic, desigur. Liberalii aveau polul, nu le trebuia nimic altceva. Asa ca PNTCD a participat singur la alegerile europene, si a obtinut un scor practic nul. Nici o problema. Si nici o schimbare. Taranistii au continuat sa caute o alianta electorala cu PNL (ca doar semnasera “protocolul polului”, nu?). N-au obtinut nimic, desigur. Partidul de guvernamant le-a facut oferta, daca i se poate spune asa, sa dispara - prin “fuziune”. Adica absorbtia in PNL.

In fine, fruntasii PNTCD, dnii Milut si Pavelescu, au descoperit ca e ceva in neregula cu strategia lor de aliante. Si, ca un sofer foarte stangace, sesizand - dupa cateva luni de zile - ca traiectoria actuala ii duce catre o fundatura, urmasii dlui Coposu au virat brusc si violent, si s-au pomenit propulsati intr-un partid strain. Sigur, comparatia mea merge pana la un punct. Nu stangace ci altfel trebuie sa fie soferul care sa se felicite pentru o asemenea manevra. Constatand ca “liberalii ne-au lasat cu buza umflata”, si ca “toata lumea isi bate joc de noi”, dl Pavelescu a descoperit ca poate foarte bine sa candideze la primaria Capitalei din partea unei aliante PNTCD-PNG. Ca nu exista “incompatibilitate clara” intre cele doua partide. Ceea ce explica poate de ce atata lume isi bate joc de ei.

Sigur, in aceasta situatie exceptionala exista o sansa reala ca dl Pavelescu sa fie sincer! El, cel putin, nu are o problema cu incompatibilitatile de acest fel, de vreme ce a sarit fara probleme de la PNL la PD, apoi la PIN si in fine la PNTCD. Ma intreb cum ar arata o “incompatibilitate clara” intre doua partide pentru un astfel de politician; in ce fel de partid NU ar putea sa intre? (Dintre cele care exista, caci nici unul dintre partidele noastre nu blocheaza si nu condamna migratia politica decat cea de pe urma careia i se pare ca are de pierdut.)

Apoi, ma intreb daca alte chestiuni nu i se vor clarifica retroactiv candidatului taranisto-becalist, de exemplu circumstantele accidentului de masina produs de dl Orban. Pe atunci, intr-o vreme in care inca nu fusese lasat cu buza umflata, dl Pavelescu aparea la emisiuni TV si-l apara cu vehementa de acuzatii pe ministrul Transporturilor. Sunt curios daca in campania electorala dl Pavelescu va descoperi sau nu in contracandidatul sau o adevarata primejdie a soselelor. Oricum, pana atunci ma astept sa participe cu intreaga sa competenta de jurist si patriot la dezbaterea privind soarta meciului Rapid - Steaua, argumentand in favoarea echipei patronate de Becali…

Comenteaza pe blogul lui Doc.