Nu trebuie să fii un observator din cale afară de atent al vieții politice interne pentru a băga de seamă că dl. prof.univ. dr. Sorin Cîmpeanu este unul dintre cei mai activi miniștri din guvernul Ciucă. Apare aproape zilnic la câte un post de televiziune cu acoperire națională (și, slavă Domnului! avem multe), face mereu anunțuri legate de schimbări în sistemul de învățământ, în procedurile de evaluare,vrea să se renunțe la teze, schimbă pe nepusă masă structura anului școlar, cheamă pe neașteptate studenții din online în sălile de curs, anunță că profesorilor le va fi prin lege interzis să își mediteze propriii elevi. Ne spune că e de domeniul iminenței adoptarea unei noi Legi a educației ceea ce, desigur, nu ar fi nicidecum rău de vreme ce vechea lege, cunoscută sub numele de “legea Funeriu”, bună-proastă cum a fost ea, adoptată sub presiunea președintelui de atunci, dl. Traian Băsescu care a descins în Parlament, a fost ciopârțită de capriciile și dorințele de originalitate ale celor ce l-au precedat pe dl. Cîmpeanu în funcție. Ne mai informează și că se află în lucru și o Lege a învățământului superior, lucru care iarăși, în principiu, nu ar fi tocmai rău, deși, după părerea mea, educația s-ar cuveni privită ca un continuum.
Dl. Sorin Cîmpeanu este cu deosebire preocupat de ceea ce se întâmplă în învățământul mediu. El este principalul centru de interes al inovărilor, inovațiilor și modificărilor pe care le plănuiește și deja chiar le pune în practică dl. ministru. O face cu mult înainte de adoptarea promisei viitoare legi a Educației. Să însemne oare asta că dl. Cîmpeanu are certitudinea că toate modificările impuse de el vor fi adoptate fără probleme? Sau puțin îi pasă d-lui ministru că vor urma noi schimbări, adică tot atâtea alte bulversări? Însă acum el e șef la Minister, el trebuie să își facă el poftele. Care se cuvin puse în regim de urgență în practică. Numai că ele presupun mulți, foarte mulți bani, presupun dotări de care multe școli nu dispun și pe care e greu de închipuit că și le vor putea procura având în vedere că e deja o certitudine că în viitorii 4-5 ani nimeni nu are de gând să respecte prevederea de a fi alocate 5 sau 6 procente din PIB educației. Inutil să mai observ și eu cât de fără acoperire în fapte e conceptul România educată. Numai o vorbă spusă în vânt. Ceva ce sună în mod plăcut urechilor președintelui Iohannis.
E foarte adevărat că e nevoie de o reformare a sistemului. Și că acest proces se cuvine început cu învățământul mediu care a suferit în ultimii ani o masivă degradare. Numai în parte provocată de pandemie. Degradarea era o realitate preexistentă asaltului virusului Sars-Cov 2. Dacă cineva, de 40-45 de ani, de pildă, ar pune azi în practică zicerea lui Noica în conformitate cu care, la un moment dat, ar fi foarte bine să mai parcurgi o dată cursul liceal, ar constata că operațiunea nu îi servește la nimic. Din contră. Atât de mare e jalea din liceul românesc. Eu o constat în fiecare an, cu fiecare nouă serie de studenți. Tot mai slab pregătită. Reformarea se cuvine făcută însă în cunoștință de cauză, după o serioasă analiză a situației.
Știe însă oare dl. ministru cu adevărat ce s-a întâmplat, ce se întâmplă în învățământul mediu? Dl.Cîmpeanu nu a predat nici măcar o zi nici la școala generală, nici la liceu și nici nu avem prea multe știri că ar fi luat la pas școlile din România. Cum-necum, oricât de criticată a fost d-na prof.univ.dr. ing. Ecaterina Andronescu (și nu a fost nicidecum criticată pe nedrept), dumneaei a făcut vizibile eforturi în acest sens. A făcut nenumărate vizite în teritoriu. Să aibă oare dl. Cîmpeanu așa de buni sfătuitori, atât de performanți secretari de Stat încât să se poată baza eminamente pe opiniile, pe sfaturile lor? Care sunt aceștia? Majoritatea sunt nevăzuți-necunoscuți, știm despre ei doar că sunt mulți, însă toți numiți politic. Dl. Cîmpeanu nu prea dă semne că ar prea mare preț pe avertismentele venite, de pildă, din partea d- lui prof.univ.dr. Mircea Miclea (dl. Miclea a atras în repetate rânduri atenția că dl. Cîmpeanu riscă să devină adeptul sau victima formelor fără fond) și nici pe sfaturile președintelui Academiei, dl. acad. prof.univ. dr. Ioan-Aurel Pop. Bun, dl. Pop e un tradiționalist, el vrea să nu se piardă nimic din educația clasică, însă critici sau măcar sugestii au venit și de la succesorul lui la conducerea Universității “Babeș-Bolyai”, dl. prof.univ. dr. Daniel David, un campion al modernizării. Pe care o dorește a fi una reală și nu ceva făcut la modul hei-rup. Un hei-rup cu morgă, domeniu în care excelează dl. Cîmpeanu.
ANAF a anunțat zilele trecute că va declanșa o operațiune fără precedent ce are drept scop impozitarea profesorilor ce dau meditații. Mai mult, li se cere acestora să își cumpere de urgență case de marcat. Mai-marii ANAF nu par defel interesați de cât ar costa acestea. De acord. Legea e lege și trebuie respectată de toți, chiar și de acei profesori aflați la început de carieră care dau meditații fiindcă Statul român îi plătește prost.Citeste continuarea pe Contributors.ro
