Eram nerabdator sa aflu care sunt “principiile matematice” propovaduite de Bogdan Olteanu care vor fi folosite de liberali pentru corectarea aspectelor neconstitutionale din proiectul de lege electorala, scrie Mihai Damian pe blogul lui Doc. Curiozitatea imi era motivata de convingerea ca corectarea legii nu se poate face doar printr-o adaugire sau suprimare banala ci presupune schimbarea ei in profunzime. Astazi am aflat in sfarsit din Evenimentul zilei (via blogul lui Doc) cum stau lucrurile. Si va propun sa le analizam impreuna aceste “principii matematice” care - dupa cum va veti putea convinge - se bazeaza pe reducerea la absurd a gandirii celora care le emit si fac legi cu ele. Sa vedem detaliile :
1. Mai intai haideti sa reamintim pentru cititorii mai putin in tema ce anume trebuie corectat in lege. Sa presupunem pentru a da un exemplu simplu ca un parlament are 100 de locuri. Legea actuala a APD, sau mai precis ce-a mai ramas din ea dupa “lucratura” partidelor, prevede in acest caz un vot uninominal in 50 de colegii, cei 50 de castigatori urmand a fi alesi direct. Restul de 50 de parlamentari ar fi alesi dintre perdantii din colegii in ordinea descrescatoare a scorurilor lor si respectand regula proportionalitatii : un partid care are x% voturi la nivel national va avea in final x% dintre parlamentari. Problema apare cand un partid obtine la nivel national peste 50% din voturi trebuind deci sa primeasca peste 50 de parlamentari in parlamentul nostru ipotetic in conditiile in care el nu a prezentat decat 50 de candidati. Pentru completare, legea APD prevedea o lista suplimentara la nivel national care insa a fost declarata neconstitutionala si deci va trebui eliminata. În paranteza fie spus, am explicat intr-un articol trecut de ce aceasta deficienta constitutionala ascunde una de fond care e mult mai greu de corectat.
2. Sa vedem acum cum intentioneaza guvernul sa repare legea. Daca e sa dam crezare reprezentantului sau sef al comisiei electorale, vorbesc aici de Mihai Voicu, modificarea va consta in eliminiarea listelor suplimentare si aplicarea urmatorului “principiu matematic” : Daca un partid obtine peste 50% din voturi atunci efectivul Parlamentului se reduce astfel incat sa nu fie nevoie de liste suplimentare. În exemplul nostru, daca partidul A a obtinut 60% din voturi, atunci el va obtine 50 de parlamentari in loc de cei 60 la care ar fi avut dreptul. Pentru a pastra proportionalitatea, toate partidele aflate in competitie obtin doar 5/6 din mandatele care le erau alocate initial. Parlamentul va avea deci un efectiv redus cu 1/6. Adica, in exemplul nostru 84 de parlamentari. Nu mai e nevoie de liste suplimentare, in plus se reduce numarul de parlamentari ceea ce da bine la imagine, s-a rezolvat problema, ura, ura ! Ura ? Ia cititi urmarea :
3. Iata o demonstratie simpla a faptului ca aceasta modificare duce la situatii aberante. Tot in exemplul parlamentului cu 100 de parlamentari sa presupunem ca esichierul politic este format din doua partide, A si B. Fiecare castiga cate 25 mandate in mod direct la competitia uninominala. In schimb scorul la nivel national este 75%-25% in favoarea partidului A. O astfel de disproportie poate fi cauzata de o prezenta la vot mult mai mare in circumscriptiile dominate de A decat in cele dominate de B. A priori deci A are dreptul la 75 de deputati in timp ce B la doar 25. Daca numarul parlamentarilor se modifica in mod proportional astfel incat A sa obtina 50 de locuri, B pierde la randul lui un numar de mandate (mai precis ramane cu 16 deputati). Vor trebui deci eliminati cativa dintre deputatii lui B chiar daca acestia au fost alesi direct ! Cu alte cuvinte, in situatia data toti candidatii lui A sunt alesi indiferent de scorul obtinut, in timp ce la B pot exista candidati ramasi in afara parlamentului care au castigat scrutinul uninominal cu majoritate absoluta !! În opinia mea aceasta modificare nu va putea fi acceptata de Curtea Constitutionala. În orice caz este in mod evident o idiotenie.
Veti spune ca situatia descrisa mai sus este foarte improbabila. In modelul simplificat cu doua partide pe care l-am prezentat s-ar putea sa aveti dreptate. Dar realitatea arata ca sistemele mixte produc des situatii in care un partid obtine in mod direct mai multe locuri decat i-ar da dreptul principiul proportionalitatii (cazul lui B mai sus). Este cunoscut exemplul alegerilor federale sau din unele landuri din Germania. In aceste cazuri numarul de parlamentari se mareste rescpectand regula proportionalitatii. Pe de alta parte o lege trebuie sa prevada toate situatiile si nu numai pe cele mai probabile.
4. In loc de concluzie. Pana cand dnii Olteanu si Voicu vor breveta un principiu matematic care sa permita diminuarea si marirea simultana a unui numar dat, tot ce putem spune aici este ca legea reparata folosind metoda taierii proportionale cu toporul nu functioneaza. Mai putem de asemenea sa aducem aminte APD-ului ca legea din care s-a inspirat a fost cea din landul Bavaria in care fiecare alegator are la dispozitie doua voturi : unul pentru candidatul la competitia uninominala si celalalt pentru o lista deschisa. Poate ca cel mai simplu ar fi adoptarea unei legi electorale similare, care n-ar pune nici o problema de neconstitutionalitate. Din 1990 incoace democratia noastra emana tot felul de “monstri” originali cu valoare de lege. N-ar fi oare timpul sa incepem sa plagiem legile democratice ale altora ?
Comenteaza subiectul propus de Mihai Damian pe blogul lui Doc.
