Primul lucru la care publicul e expus e discursul partizan, cuvintele “dulci” pe care politicienii si le adreseaza reciproc. Apoi vine discursul politic, cuvintele dulci pe care politicienii le adreseaza poporului apropo de ce intentioneaza sa faca pentru el. Ambele discursuri sunt in mare suferinta; lipsite de inteligenta, claritate, coerenta. E natural ca in aceeasi situatie sa se afle discursul institutional, cuvintele seci pe care politicienii si le adreseaza intre ei in calitate de demnitari, sefi de institutii, scrie Doc pe blogul sau.

Un bun exemplu il da disputa asupra constitutionalitatii proiectului de lege electorala asumat de guvern. Citesc puntele de vedere transmise de reprezentantii Presedintiei, Guvernului, Camerei Deputatilor si, in fine, ale Curtii Constitutionale. Jale mare. Am scris in primul articol ce probleme de constitutionalitate are legea :

a) Definitia alegerilor anticipate - faptul ca legea defineste anticipatele drept alegeri care se desfasoara (si) la reorganizarea administrativ-teritoriala a tarii, o modalitate inexistenta in constitutie care defineste (singurele) moduri de incetare a mandatului unui parlamentar.

Guvernul respinge sesizarea ca neintemeiata dintr-un singur motiv : “[Guvernul] Considera ca textul de lege criticat, care instituie posibilitatea organizarii de alegeri anticipate in cazul reorganizarii administrativ teritoriale, nu implica in mod obligatoriu dizolvarea Parlamentului si, in plus, art.63 alin.(4) din Constitutie prevede prelungirea mandatului Camerelor pana la intrunirea legala a noului Parlament.” Haios! Uite asa ajungem sa ne pomenim cu doua seturi de Camere, un parlament proaspat ales si unul care asteapta dizolvarea sau incetarea mandatului. Guvernul sare insa gratios peste alin. (2) din acelasi articol constitutional care spune explicit ca alegerile se desfasoara dupa expirarea mandatului parlamentului in exercitiu.

Presedintele Camerei considera sesizarea neintemeiata din mai multe motive. Primul este off-topic, o afirmatie inafara subiectului: „este dreptul legiuitorului de a defini in cuprinsul unei legi anumiti termeni sau notiuni”. Da, este, nimeni nu l-a contestat. Alt motiv: prevederea s-ar aplica doar la alegerile locale. in acest caz ar fi constitutionala, dar afirmatia nu are nici un fel de acoperire. Dupa cum puteti citi mai sus, nici macar reprezentantul guvernului nu s-a prins de chestia asta. in fine, punctul de vedere al Camerei se refera vag si la faptul ca e doar o definitie in lege, singurul argument valabil in opinia mea, dar fara sa spuna ca, de vreme ce nu mai apare ulterior, se poate considera ca nu are efect (ceea ce ar face usor ridicol faptul ca cei doi demnitari PNL il apara).

Curtea nu se incurca cu acest din urma argument, si le respinge rapid si evident pe celelalte.

b) Listele nationale - la care se recurge daca partidul a castigat in alegeri dreptul la mai multe mandate decat numarul candidatilor propusi de el, intr-o circumscriptie sau la nivel national (in practica, daca castiga local sau national peste 50% din voturi). Dand dreptate presedintelui, Curtea a considerat ca prevederea aceasta incalca prevederile constitutionale privind alegerea directa a celor doua Camere.

si aici avem in motivare afirmatii off-topic. Presedintele Camerei vorbeste din nou de dreptul parlamentului de a adopta legea electorala, si spune ca situatia criticata este “ipotetica”; iar Guvernul lauda sistemul ales. Sunt lucruri inafara discutiei.

in schimb, lipseste sau e prea putin atins punctul ei central! Presedintele sustine ca de pe lista nationala pot intra in parlament candidati care nu au primit votul alegatorilor, Guvernul si Camera Deputatilor sustin, dimpotriva, ca si acestia sunt votati de electorat. Punctul central al discutiei este : ce inseamna “votare”, cum se defineste conceptul de “vot”? Nu vad cum s-ar putea sustine compatibilitatea unei proceduri cu un set de criterii care n-au fost definite!

Presedintia nu-si bate capul cu asta, avand de partea sa argumentul definitiei “imediate”, care insa nu e neaparat corecta : daca votul e punerea unei stampile atunci lista aceea nu e votata. Reprezentantul deputatilor pretinde doar ca sesizarea: „face o confuzie juridica intre doua institutii distincte: votul si distribuirea mandatelor. (…) votul este un drept constitutional, a carui exercitare este reglementata prin lege, distribuirea mandatelor este o procedura bazata pe principii matematice”. Eh, (si) presedintele Camerei pare la fel de confuz (”juridic” :D ); n-avem mai sus o definitie.

Guvernul se apropie cel mai mult de chestiunea definitiei, spunand :

„semnificatia conceptului de vot direct consta in faptul ca alegatorii isi exprima personal acordul sau dezacordul privind candidatii propusi (…) [pe legea adoptata] alegatorii voteaza personal un candidat propus de un competitor electoral, votul sau avand o valenta dubla: desemneaza o persoana si isi manifesta preferinta pentru partidul politic din care aceasta face parte. (…) fiecare votant este informat atat cu privire la semnificatia optiunii individuale, cat si asupra componentei listei nationale suplimentare a fiecarui partid” (Punctul de vedere al Guvernului, citat in decizia nr. 1177/2007 a Curtii Constitutionale)

in fine, avem ceva ce seamana a argument. Exista doua completari la el. Una care ar pleda pentru forma actuala a legii : ce ar mai fi trebuit sa spuna guvernul este ca se poate considera ca lista aceea e votata, de vreme ce candidatii de acolo ajung in parlament exclusiv ca urmare a optiunii exprimate de electori, printr-un sistem bine-determinat, natural si transparent.

A doua completare este impotriva formei actuale a legii. Ar fi trebui s-o adauge judecatorii, caci pe ea isi bazeaza decizia, dar n-o fac. in schimb, Curtea face ceva foarte simplu. Ca sa vada ce e votul se uita …in lege! Chiar legea supusa judecatii spune ca parlamentarii se aleg in colegii uninominale, si ca votarea reprezinta optiunea alegatorului pentru unul din acesti candidati. Nici o prevedere din lege, constata judecatorii, nu vorbeste despre modul in care listele ar fi votate!

Bun, daca aceasta e problema atunci rezolvarea simpla este cea oferita de APD, punem lista nationala pe buletinele de vot pentru fiecare candidat … numai ca judecatorii merg mai departe si scriu:

Preferinta alegatorului pentru un candidat, cat si asupra componentei listei nationale a fiecarui partid trebuie exprimata distinct, prin votul acestuia. Altfel spus, alegatorul trebuie sa se pronunte prin doua voturi. (Motivarea Curtii Constitutionale, in decizia nr. 1177/2007)

Argumentul, pe care insa judecatorii nu-l exprima, este ca, pentru a fi considerat vot, “exprimarea personala a acordului sau dezacordului pentru candidatii propusi” trebuie sa mai aiba calitatea de a fi lipsita de echivoc. Nu se poate considera vot, nici cu listele nationale afisate si nici cu ele trecute pe buletin, pentru ca nu e clar daca punand stampila alegatorul a optat pentru candidatul din colegiul uninominal sau pentru cei de pe lista nationala. Desi pasajul de mai sus e foarte explicit, el nu poate impiedica Parlamentul sa considere in continuare ca poate corecta legea in felul propus de APD, punand listele la un loc cu candidatii.

in aceste conditii, se pune din nou intrebarea, ce va face parlamentul cu legea electorala? Un articol despre ce propune APD. S-a vorbit de o sesiune extraordinara saptamana viitoare pentru a corecta legea, dar inca nu e clar cum. inchid sondajul vechi, si redeschid unul nou, cu aceleasi intrebari:

Ce va face Parlamentul cu legea electorala re-trimisa de CCR?

* Va amana corectarea ei, pentru a nu intra in vigoare la alegerile din 2008

* Va pastra sistemul APD, punand listele nationale pe buletinele de vot

* Va reveni la sistemul APD initial, cu doi candidat de partid in fiecare colegiu

* Va schimba sistemul cu unul proportional pe liste de partid

* Va schimba sistemul cu unul “german” mixt cu compensare de pe liste

* Va schimba sistemul cu unul uninominal, majoritar cu doua tururi de scrutin

Voteaza si dezbate subiectul pe blogul lui Doc.