Două subiecte de interes s-au conturat în actuala discuție cu privire la pilonul I versus pilonul II de pensii din România: 1) cum s-a situat randamentul pilonului II de pensii față de creșterea valorii punctului de pensie? 2) cât este randamentul pilonului I de pensii? În prezentul articol voi arăta că de la înființarea pilonului II în anul 2008, randamentul acestuia a fost, în medie, superior creșterii punctului de pensie. Apoi, voi adapta o metodologie din literatura de specialitate (Internal Rate of Return) pentru a calcula randamentul pilonului I de pensii. Rezultatele indică că randamentul curent al acestuia se situează la -5,8% pentru bărbați – presupunând că aceștia câștigă salariul mediu pe economie – și -0,2% pentru femei: bărbații pierd anual 5,8% din contribuții prin participarea la pilonul I iar femeile pierd -0,2% pe an. Analizele de senzitivitate arată că rentabilitatea pilonului I va crește odată cu majorarea prognozată a speranței de viață în România, dar rămâne ușor negativă pentru bărbați. Redirecționarea contribuției de 5,1% de la pilonul II spre pilonul I va menține neschimbat randamentul pilonului I.

Nicoleta CiurilaFoto: Arhiva personala

*

În prima parte a acestui articol voi compara creșterea punctului de pensie cu rentabilitatea pilonului II de pensii în perioada 2008-2016. Voi face această comparație deoarece, în multe discuții, creșterea valorii punctului de pensie este considerată a reprezenta randamentul pilonului I de pensii.

Conform legii pensiilor nr. 263/2010, valoarea punctului de pensie: se majorează anual cu 100% din rata inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a caștigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent. În situația în care unul dintre indicatorii realizați pe anul precedent are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă. Se observă că această formulă de indexare a valorii punctului de pensie transferă către actualii pensionari doar jumătate din creșterea economică dintr-un an. Astfel se încearcă rebalansarea treptată a deficitului sistemului de pensii având în vedere și fenomenul de îmbătrânire a populației care se va accentua în România.

Folosind date de la Institutul Național de Statistică (INSSE), în coloana (4) a tabelului de mai jos am calculat valoarea cu care punctul de pensie ar fi trebuit sa crească anual. Acest algoritm de calculare a majorării punctului de pensie a fost respectat și în practică în perioada 2013-2016 (a se compara coloana (4) cu coloana (6)). Comparând coloana (5) cu (6) se poate observa că, în medie, randamentul înregistrat de pilonul II a fost superior creșterii punctului de pensie (datele privind randamentul pilonului II au fost preluate de la Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF).

Note: – Creșterea salariului mediu brut a fost obținută ca modificare a câștigului salarial mediu brut, în termeni nominali, dintr-un an.

* Randamentul pilonului II pe anul 2008 este calculat luând în considerare lunile mai-decembrie și nu este anualizat.

Voi demonstra în continuare că această creștere anuală a punctului de pensie nu este egală cu randamentul pilonului I, acesta fiind de fapt mult mai mic. Acest lucru se datorează faptului că trebuie luat în considerare nivelul contribuției către acest pilon care poate varia în timp, speranța de viață și vârsta de pensionare.

Voi defini rata internă de rentabilitate (randamentul) a pilonului I ca acea rată a dobânzii care face ca valoarea actualizată a tuturor contribuțiilor către pilonul I plătite de un angajat pe parcursul carierei să fie egală cu valoarea actualizată a tuturor beneficiilor obținute, adică a tuturor pensiilor încasate până la deces.

Mai precis, voi răspunde la următoarea întrebare: la ce rată a dobânzii r ar trebui să plaseze un agajat contribuțiile anuale plătite către pilonul I (să presupunem că angajatul alege să plaseze banii într-un depozit) pentru a obține, după vârsta de pensionare, o valoare echivalentă cu pensia pe care o oferă pilonul I de pensii?

Pe parcursul acestei analize voi utiliza valoarea curentă a contribuției către sistemul de pensii și valoarea actuală a punctului de pensie. Trebuie menționat că în trecut valoarea contribuției totale a fost mai ridicată (31,3% până în 2015), iar partea virată către pilonul II de pensii a fost mai redusă.

Contribuția de asigurări sociale este în prezent 26,3% din salariul brut: angajatorul plătește 15,8%, iar angajatul 10,5%. Din acestă contribuție, pentru cei care participă la pilonul II, doar 21,2% sunt virați către pilonul I. În schimbul acestei contribuții lunare, angajatul primește după împlinirea vârstei de pensionare o pensie lunară care se calculeaza astfel:

salariul brut lunar al angajatului se raporteaza la salariul mediu brut pe economie pentru a obține punctul de pensie lunar;

se face media punctelor de pensie lunare pentru a determina punctele de pensie anuale;

la finalul carierei, punctele de pensie anuale se adună, se raportează la perioada de contribuție și se înmulțesc cu valoarea punctului de pensie. Perioada de contribuție este definită prin lege la 35 ani pentru angajații care ies la pensie la vârsta normală de pensionare. Vârsta normală de pensionare este stabilită în prezent la 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei.

În cazul în care angajatul a contribuit către pilonul II, se aplică o corecție egală cu raportul dintre contribuția către pilonul I și total contribuție (0,212/0,263).

Pentru a calcula rata internă de rentabilitate, voi considera cazul unui angajat care primește salariul mediu toată cariera sa, deci va acumula anual un punct de pensie. Voi considera salariul mediu egal cu 3313 RON (valoarea înregistrată în iunie 2017) și voi considera valoarea punctului de pensie ca fiind egală cu 1000 RON (valoarea stabilită la 1 iulie 2017). Consider că salariul mediu brut crește în termeni nominali cu 8% pe an (ușor peste creșterea anuală medie înregistrată în perioada 2009-2016), rata inflației este 2,5% pe an (ținta de inflație a BNR). Cu aceste presupuneri, valoarea punctului de pensie crește anual cu (8% – 2.5%) × 50% + 2,5% = 5,25% (50% din creșterea reală a salariului brut plus 100% din rata inflației). Utilizând aceste informații se pot calcula următoarele:

- Contribuția anuală către pilonul I în anult = 21,2% × 3313×(1+8%)^t × 12

- Valoarea actualizată la începutul carierei a contribuțiilor plătite =

unde c este vârsta la care un angajat intră în câmpul muncii, R este vârsta de pensionare stabilită la 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, iar r este rata internă de rentabilitate a sistemului de pensii.

Presupunem că angajatul intră în câmpul muncii la c=25 de ani și este bărbat, acumulând astfel 40 de ani de muncă și deci 40 de puncte de pe pensie până la 65 de ani. Aceste puncte de pensie se raportează la 35 (perioada de contribuție) și se înmulțesc cu valoarea punctului de pensie și cu corecția pentru contribuția la pilonul II:

Pensia anuală încasată în anul t=

Valoarea actualizată la începutul carierei a pensiilor ce vor fi primite după pensionare =

unde T este speranța de viață la 25 de ani a angajatului, iar 5,25% este creșterea anuală a punctului de pensie. În prezent, în România, speranța de viață la 25 de ani este de 73 de ani pentru bărbați și 78 de ani pentru femei[i].

Rentabilitatea pilonului 1 este acea rată de dobândă r care face ca:

Valoarea actualizată la începutul carierei a contribuțiilor ce vor fi plătite (Costuri) = Valoarea actualizată la începutul carierei a pensiilor ce vor fi primite după pensionare (Beneficii)

Din rezolvarea ecuației rezultă o rată internă de rentabilitate r de -5,8%, deci un bărbat pierde 5,8% pe an din contribuția sa la pilonul I.

Pentru femei, rentabilitatea pilonului I este mai mare datorită speranței de viață mai ridicate (78 de ani) și a vârstei mai mici de pensionare (63 de ani). Rezolvăm ecuația:

Rezultă r=-0,2%, deci prin contribuția la pilonul I o femeie pierde 0,2% pe an.

Tabelul de mai jos redă senzitivitatea rezultatelor obținute la presupunerile realizate. Se observă faptul că o creștere a speranței de viață, prognozată de Organizația Națiunilor Unite a se realiza treptat în România, va îmbunătăți randamentul pilonului I, dar nivelul acestuia rămâne ușor negativ pentru bărbați. O creștere a contribuției către pilonul I la 26,3% prin redirecționarea contribuțiilor de la pilonul II către pilonul I menține neschimbat randamentul pilonului I.

Tabel. Rata internă de rentabilitate folosind presupuneri alternative

Note:

- randamentul pilonului I în cazul pensiilor speciale este probabil mult mai mare, dar dificil de calculat deoarece depinde de la caz la caz;

- randamentul pentru angajații care au toată cariera salariul minim este mai mare deoarece aceștia primesc pensia minimă care este superioară pensiei calculate pe baza punctelor de pensie;

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro