Daianu: Este relaxarea cantitativa (QEs) posibila in economii emergente?

de Daniel Daianu     HotNews.ro
Duminică, 27 august 2017, 19:51 Actualitate | Opinii

Daniel Daianu
Foto: Hotnews
Am fost intrebat daca sunt posibile operatiuni de relaxare cantitativa (QEs) in economii emergente, apropos de o ipoteza a lui Lucian Croitoru cu referire la o posibila noua criza in lume. Nu vreau sa judec aici eventualitatea unei noi crize majore (a se distinge de o recesiune); notez insa ca documente, analize ale BCE, ale FED, ale FMI si BIS, altor banci centrale, inclusiv ale BNR, cartografiaza riscuri si indica posibile scenarii, dintre care unele nefavorabile, in conditii de mari incertitudini.  Oricum,  vorbele trebuie sa fie bine cantarite cand vin de la o banca centrala. As adauga ca, teza ca solutia pentru evitarea unei noi crize este o noua de-reglementare a sistemului financiar, mi se pare o eroare abisala.

Privind posibilitatea unor operatiuni QEs in economii emergente, se impun cateva observatii:
  • QEs sunt, in esenta, emisiuni de baza monetara ale unei banci centrale contra active financiare insotite de garantii (colaterale);
  • OEs pot fi vazute ca o extensie, practic, a functiei de imprumutator de ultima instanta;
  • QEs au fost initite in timpul crizei financiare, cand s-a vazut ca mecanismul de transmisie monetara nu functioneaza bine, ca banii nu circula –pietele ingheata (preferinta pentru lichiditate(“capcana lichiditatii’) devine foarte intensa;
  • QEs sunt un privilegiu al bancilor centrale ce emit moneda de rezerva (Fed, BCE, BoJ, banca centrala a Elvetiei), sau au o moneda forte (precum coroana daneza, cea suedeza, dolarul canadian); aceste banci centrale isi permit asemenea operatiuni fara probleme. Acest privilegiu se vede si din faptul ca numai asemenea banci centrale au imprumutat statul mai mult sau mai putin direct  prin achizitii de obligatiuni guvernamentale (Fed, BCE, BoJ, Banca Angliei, au facut asa ceva).
Referitor la economiile emergente sunt de notat, in opinia mea, cateva aspecte:
-    economiile ce nu beneficiaza de monede forte si se lanseaza in QEs pot declansa un atac pe propria moneda –cand situatia este oricum critica (avand in vedere circumstantele ce conduc la QEs);
-    pentru aceste economii, finantarea de la banca centrala ca o forma de QEs, ar trebui sa reclame garantii(colaterale) cat mai solide, cu grad inalt de lichiditate. Dar daca aceste garantii ar fi solide nu ar avea sens sa fie oferite bancii centrale in schimbul monedei locale, ci ar fi plasate drept colateral pe piata monetara locala sau ea externa pentru a obtine lichiditate. Drept este ca se poate imagina un inghet cvasi-deplin al pietelor financiare (monetare), care sa justifice relatia de finantare directa cu banca centrala. Insa, cand pietele ingheata, cum s-a intamplat intre 2008-2009, constrangerea valutara este precumpanitoare si QEs nu sunt practicabile fara riscul de a pune presiune mare pe cursul de schimb. Sa ne amintim ca Romania in 2009 nu a recurs la QEs fiind nevoita sa utilizeze asistenta financiara externa pentru a nu converti o criza de lichiditate intr-una de solventa. De remarcat aici ca o criza de solventa nu este conditionata automat de nivelul de indatorare publica si ca finantatorii/creditorii straini, in momente critice, nu mai fac distinctie intre indatorarea publica si cea privata cand judeca bonitatea unei economii emergente.
-    intre economii emergente europene poate numai Cehia ar putea practica QEs in acceptia cunoscuta, aceasta tara fiind mai degraba asemuibila Suediei si Danemarcei (Cehia nici nu are euroizare relevanta).
-    exista linii de finantare speciala (pentru IMM-uri) incercate in Ungaria si Polonia, dar acelea nu sunt operatiuni QEs propriu-zise (aceste linii seamana cu cele practicate in economii in tranzitie (dupa 1989) pentru diverse sectoare economice fiind insa mult mai limitate.

Se poate face o analogie intre QEs si emisiuni de moneda in tari post-comuniste in primii ani ai tranzitiei, cand se incerca o deblocare a sistemului de plati (ce fusese coplesit de arierate). La  noi criza de balanta de plati pe fondul inflatiei mari a fost o caracteristica a acelor ani; QEs practicate de Fed, BCE, Banca Japoniei,  au incercat sa previna deflatia (debt deflation) si sa dezmorteasca pietele. In ambele situatii se poate vorbi despre incercarea de a face banii sa circule.

Este de repetat ca acolo unde exista dezechilibre mari (deficite interne si externe), emisiuni de moneda le pot accentua si cauza necazuri mai mari. Se revine astfel la teza ca QEs sunt practicabile, prin excelenta, cand banca centrala emite moneda de rezerva (forte), sau in economii foarte solide. Nu numai de aceea, BNR pledeaza pentru un policy-mix echilibrat -- care sa nu impovareze politica monetara si sa ii reduca eficienta; pledeaza pentru politici bugetare care sa evite prociclicitatea (a se vedea rapoartele privind inflatia, minute ale sedintelor de politica monetara). 

In fine, distinctie este de facut intre situatia cand pietele ingheata (cand banii nu mai circula, ”capcana lichiditatii este intensa”) si o recesiune. QEs au sens mai ales cand pietele ingheata.


Citeste mai multe despre   




















Jurnal​ din Israel

FOTOGALERIE Tel Aviv: artistic si sofisticat

Tel Aviv e un oras nou pornit de la un port vechi si are un tip de sofisticare, nearoganta, care-l face definitiv interesant. Arhitectura lui, accentele moderne, tusele europene, aspiratiile americane, muzeele, casele memoriale permit calatorilor sa traiasca in el si o experienta culturala. Spiritul relaxat al orasului si umorul generatiei tinere din Tel Aviv se traduce uneori in mici capodopere in culoare pe ziduri. Unul dintre cele mai bune, amuzante si interesante tururi e cel din cartierul florentin, cunoscut ca partea boema a orasului.

717 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    QE (Duminică, 27 august 2017, 22:04)

    economist [utilizator]

    Operațiunile QE au fost necesare pentru simplul motiv că rata naturală a dobânzii a scăzut sub zero. Dacă dobânzile de politică monetară sunt scăzute și inflația este mică, ratele naturale ale dobânzii pot deveni negative și în economii care nu au monede de rezervă. Ce vor face băncile centrale din țările emergente în aceste cazuri, care încă nu s-au întâmplat? Așa spuneau unii economiști și înainte de criza din 2008, că sistemul este rezilient și că Japonia este o excepție greu de înțeles. După 2008 toate țările dezvoltate, cu sau fără monedă de rezervă au intrat în capcana lichidității, care, repet, înseamnă că rata naturală a dobânzii este negativă și banca centrală nu poate reduce rata sa de politică monetară sub nivelul ratei naturale. Vi se pare că suprareglementarea actuală va ajuta în cazul unei crize (recesiuni). eu cred că va îngropa toate economiile. Mă nedumerește că negați posibilitatea capcanei lichidității în țări emergente.
  • 0 (0 voturi)    
    România anului 2009 (Duminică, 27 august 2017, 22:16)

    economist [utilizator]

    În 2009 rata dobânzii în România era foarte mare, undeva la 10 la sută. BNR avea spațiu pentru a reduce rata de politică monetară, deși a fost suficient de inteligentă și nu a făcut-o, căci ar creat condiții pentru ca leul să se deprecieze, tensionând bilanțurile celor îndatorați în valute străine. Împrumutul de la FMI și UE, la care vă referiți au fost făcute pentru a preveni deprecierea leului. Să nu uităm că datoria pe termen scurt era de 20-22 miliarde euro, iar rezerva valutară era de doar 26 miliarde. O parte din banii de la FMI s-au dus direct la Ministerul de Finanțe, pentru prima data în istorie, ca să poată plăti salariile. Acele împrumuturi nu erau substitut de QE. Rata reală a dobânzii a coborât totuși sub nivelul ratei naturale a dobânzii în 2010-2011. România a putut avea politică monetară convențională, ceea ce țările dezvoltate nu au avut.
  • 0 (0 voturi)    
    Daianu... alta piesa KGB. (Duminică, 27 august 2017, 22:30)

    Prea_Tarziu [utilizator]

    Vine PSD la putere: toti se gandesc la printare de bani. Este Ciolos la putere: Isarescu si toti alti ilustri care ne-au dus la depopulare miorlaie de situatia grava!
    M-am saturat de teatrul asta ieftin de 27 de ani concertat de kaghebisti!


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri