La 20 iulie, Parlamentul Republicii Moldova a modificat Codul Electoral al țării, pentru alegerile parlamentare din 2018. Noua legislație – “Legea pentru modificarea și completarea anumitor acte legislative [ Codul Electoral]“- se aplică și viitoarelor alegeri prezidențiale și viitoarelor referendumuri (Moldpres, 20 iulie, 21, Parliament.md, 20 iulie, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 21 iulie).
Până acum dezbaterea s-a concentrat pe impactului acestei noi legi asupra procedurilor electorale și asupra șanselor diferitelor partide politice. Majoritatea observatorilor par să ignore un alt set de implicații ale legii: pentru prima dată în Republica Moldova se instituie un vot etnic și teritorii electorale etno-politice.
Modificările sunt ilustrative pentru cartelul politic informal condus de miliardarul Vladimir Plahotniuc și de șeful pro-rus al statului, Igor Dodon, lideri ai Partidului Democrat și, respectiv, Partidului Socialist. Echipele lui Plahotniuc și Dodon au negociat termenii noului sistem electoral în ultimele două luni și au făcut amândoi, în paralel, propagandă pentru această schimbare. Partidele lor au asigurat trecerea acestei legislații ca lege organică, cu 74 de voturi, în parlamentul de 101 locuri. Dodon a promulgat legea în aceeași zi.
Din punct de vedere tehnic, noua legislație transformă sistemul electoral al Republicii Moldova dintr-un sistem proporțional pe liste de partide într-un sistem mixt: proporțional (vot la scară națională pe listele de partide) și uninominal (circumscripții teritoriale in care mai multi candidați se bat pentru un singur loc in parlament).
Fiecare alegător va vota două buletine de vot: unul pentru o listă de partide și unul pentru un candidat individual în circumscripția uninominală.
Moldova a folosit sistemul proporțional din 1994 până în prezent. Întreaga țară a format un singur teritoriu electoral (circumscripție), în cadrul căruia partidele au concurat pentru cele 101 de locuri ale parlamentului. Acum, conform noii legislații, competiția la nivel național pe liste de partide va decide doar 50 de locuri din parlament.
Pragul de reprezentare parlamentară rămâne la 6%: un prag înalt, favorizând partidele mari, ale lui Dodon și Plahotniuc, în redistribuirea proporțională a voturilor exprimate pentru partidele care nu vor trece pragul.
Din punct de vedere politic, aceste schimbări sunt menite să zdrobească și să marginalizeze rivalul comun al lui Plahotniuc și al lui Dodon, adică alianța pro-occidentală, extraparlamentară condusă de Maia Sandu și Andrei Nastase, care în 2016 se apropia în mod neașteptat de câștigarea alegerilor prezidențiale împotriva cartelului Dodon-Plahotniuc. Sandu și Năstase au trebuit să desfășoare campanii bazate pe personalitate, sprijiniți doar de organizații simbolice de partid (a se vedea EDM, 14 noiembrie 2016, 14 decembrie 1616, 2016). Organizațiile lor nou create – Partidul Acțiune și Solidaritate și Platforma Demnitate și Adevăr – se vor confrunta cu dezavantaje insurmontabile din cauza acestei modificări a legii electorale.
Introducerea sistemului uninominal, laolaltă cu alocarea de locuri parlamentare pentru Transnistria și pentru diaspora moldovenească din Rusia reduc dramatic numărul de locuri parlamentare pe care partidele pro-occidentale ale Republicii Moldova le pot urmări în mod realist. Pe scurt, aceste partide par a nu mai avea decât puține șanse la locurile parlamentare. Sistemul este astfel organizat încât să marginalizeze partidele lui Maia Sandu și lui Andrei Nastase. Este un rezultat major al parteneriatului informal dintre Vladimir Plahotniuc și Igor Dodon.
Unitățile electorale uninominale favorizează în mod inerent partidele cele mai mari în toate sistemele electorale. În contextul post-sovietic, în plus, circumscripțiile cu mandat unic reprezintă un mediu favorabil pentru abuzul de “resurse administrative”, finanțarea netransparentă a campaniei, mituirea alegătorilor săraci sau candidaturi false menite a fărămița voturile partidelor de opoziție.
Se anticipează că miliardarul și “Coordonatorul Majorității Parlamentare” (șeful, de facto), Plahotniuc, va selecta și sprijini personalități locale care vor candida ca “independenți” în aceste circumscripții. El vrea să evite folosirea brandurilor nepopulare “Plahotniuc” și “Partidul Democrat”. Odată aleși, probabil că independenții se vor coagula într-o formațiune politică controlată de Plahotniuc, în noul parlament. E de anticipat că, în schimb, candidații Partidului Socialist vor valorifica popularitatea propriului brand și al președintelui Dodon.
Trebuie remarcat că nu va exista decât o singură rundă de alegeri în circumscripțiile uninominale (pe malul stâng al Nistrului, pe malul drept și în diaspora). În general, s-a asumat în primele dezbateri publice că alegerile cu o singură rundă în câmpuri divizate de candidați vor permite protejaților “independenți” ai lui Plahotniuc să dețină primul loc, chiar dacă cu mai puțin de 50% din voturile exprimate. Ei nu vor trebui să se confrunte cu combinații de susținători ai altor partide într-o a doua rundă. Cu Partidul Democrat al lui Plahotniuc, care controlează aproape jumătate din consiliile raionale din Republica Moldova și mai mult de jumătate din primării, candidații săi “independenți” desemnați ar trebui să obțină cu ușurință câștigarea alegerilor în majoritatea circumscripțiilor uninominale.
Dar, după cum sugerează analistul moldovean Andrei Popov (Ziarul Național, 19 iulie), o singură rundă electorală cu mai multe candidaturi îi va favoriza în egală măsură pe socialiștii. În alegerile prezidențiale din 2016, Dodon a câștigat runda multi-candidat (primul tur) cu cel puțin 40 la sută din voturi în aproximativ 20 de unități administrativ-teritoriale (din 36 de astfel de unități de pe malul din dreapta al Nistrului, din Moldova). (Dodon a câștigat greu cursa prezidențială cu sprijinul lui Plahotniuc). Astfel, judecând după rezultatele din primul tur de scrutin de la prezidentiale, candidații socialiști ar fi, de asemenea, destul de puternici pentru a câștiga alegerile intr-un sigur tur, cu mai puțin de 50% din voturi, în circumscripții cu mandat unic. În prezent, socialiștii apar în sondajele de opinie având cel puțin 40% din preferințele alegătorilor.
Prevederile noii legi privind Transnistria pot înclina echilibrul politic în favoarea forțelor pro-ruse din Moldova. Acest lucru se poate întâmpla la două nivele: alegătorii transnistreni care participă la alegeri pe liste de partide și deputații nativi din regiunea transnistreană de pe malul stâng aleși în parlamentul Republicii Moldova. Alocarea a (aparent) cinci circumscripții cu mandat unic pentru malul stâng înseamnă, în practică, o cotă rezervată de locuri transnistrene în parlamentul Republicii Moldova.
Locuitorii transnistreni vor vota pentru candidații transnistreni pe malul drept, sub supravegherea autorităților electorale din Moldova. Această formalitate juridică nu face vreo diferență. Din punct de vedere politic, orice implicare semnificativă a transnistrenilor în alegerile din Moldova aduce fără îndoială câștiguri nete pentru forțele pro-rusești.
Noua lege garantează două sau, mai probabil, trei circumscripții uninominale găgăuze, cu un număr corespunzător de locuri în parlamentul moldovean. După criteriile acestei legi, numărul de alegători eligibili înregistrați pe teritoriul autonom al găgăuzilor ar corespunde cu trei locuri parlamentare. Candidați gagauzi vor fi, în plus, aleși în parlament pe listele de partide ale lui Plahotniuc și Dodon (www.Gagauzinfo.Md, 19-21 iulie, interviul lui Dodon pe RTR Moldova, 21 iulie). Deputații aleși pe listă, din această enclavă pro-rusă, vor contribui și ei la înclinarea balanței împotriva grupurilor pro-occidentale din parlamentul moldovean.
Populația bulgară din Taraclia și “vorbitorii de limbă rusă” din Bălți prin criteriile acestei legi pot și ei forma câte o circumscripție uninominală. Ca urmare deputații parlamentari aleși direct din aceste circumscripții vor fi înclinați spre stânga și favorabili Rusiei.
Organizarea votului diasporei moldovenești poate deveni o sabie cu două tăișuri. Maia Sandu și Andrei Năstase au comunicat cu succes și în mod eficient cu diaspora din Europa în timpul alegerilor prezidențiale din 2016. Autoritățile moldovenești, prin urmare, au fost echivoce privind autorizarea mai multor secții de votare și a mai multor buletine de vot la misiunile moldovenești din Europa. Legislația electorală adoptată la 20 iulie preconizeză inființarea de circumscripții electorale pentru alegerile parlamentare din 2018 din diaspora moldovenească în Europa și Rusia, proporțional cu numărul membrilor acestor comunități.
Guvernul Republicii Moldova se va folosi fără îndoială de resursele sale pentru a eclipsa partidele pro-occidentale în diaspora din Europa. La rândul său, președintele Dodon a promis o mobilizare în masă a diasporei moldovenești din Rusia pentru a-i vota pe socialisti la următoarele alegeri parlamentare din Moldova. Dacă Kremlinul cooperează în acest efort, el poate influența alegerile în favoarea Partidului Socialist.
***
Candidații pot candida fie ca independenți, fie sub însemnele unui partid în circumscripții uninominale. Numai candidații din regiune pot să concureze în aceste circumscripții uninominale, inclusiv în cele rezervate pentru Transnistria.
În conformitate cu versiunea finală (dar, de fapt, incompletă) a legii, cele 51 de circumscripții uninominale urmează să fie delimitate pe harta electorală. Textul legii pare să însemne că aproximativ 35 dintre acestea urmează să fie constituite pe teritoriul controlat de guvernul Republicii Moldova (malul drept al rîului Nistru), cu 55.000-60.000 de alegători eligibili înregistrați pe circumscripție uninominală.
Mai multe circumscripții uninomiale (dintre totalul de 51) vor fi create special pentru Transnistria (malul stâng). Locuitorii săi au dreptul de a-și alege deputați locali în Parlamentul Republicii Moldova. Pe baza aceluiași raport, un deputat transnistrean pentru 55.000 și 60.000 de alegători transnistreni, ar exista cinci locuri parlamentare rezervate transnistrenilor. De asemenea, rezidenții Transnistriei au dreptul (în mod egal cu rezidenții malului drept) să voteze și la alegerile la nivel național listele partidelor.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
