Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Vizita in SUA intre rachetele Patriot, optiunea pro-americana a Romaniei si garantiile de securitate americane

de Valentin Naumescu     Contributors.ro
Marţi, 6 iunie 2017, 8:54 Actualitate | Opinii

Valentin Naumescu
Foto: Arhiva personala

Puncte cheie:

  • Pe 20 aprilie a.c., șeful Statului Major anunţa, în conferinţă de presă, că România intenţionează să cumpere rachete americane Patriot[1], procedurile şi termenii contractuali nefiind încă definitivaţi. Anunțul a produs, se pare, nemulţumirea liderului PSD Liviu Dragnea, contrariat de anunțul public (prea timpuriu, din câte înțelegem) al înaltului oficial militar guvernamental. Cel puţin aşa a relatat presa zilei, așa cum se vede în articolul citat. Ulterior, s-a aşternut tăcerea asupra acestui subiect;
  • Nu doresc să leg această informație de vizita prezidenţială în Statele Unite, dar nici nu pot să fac abstracţie de ea, în definirea contextului politic bilateral mai larg al vizitei. Observ însă că, înainte chiar de a vizita Europa pentru prima dată în calitate oficială, președintele Donald Trump a vizitat Arabia Saudită, pe care a lăudat-o îndelung, și unde a anunțat contracte de sute de miliarde de dolari pentru vânzări de armament american, repetând formulele “jobs, jobs, jobs” și „thank you, thank you, thank you”. Să ne înțelegem, nu e nimic condamnabil într-un asemenea interes al președintelui Statelor Unite, de a alimenta cu contracte industria de armament americană, deși uneori trebuie să te mai și gândești, ca superputere cu responsabilităţi globale, pe mâinile cui dai armele și dacă nu cumva acestea vor ajunge, mai devreme sau mai târziu, să fie folosite, mai ales într-o regiune tensionată ca Orientul Mijlociu;
  • Pornind de la lucrurile simple, elementare, spre cele mai sofisticate, să spunem de la început și fără rezerve că vizita prezidențială în Statele Unite este, incontestabil, un moment important și pozitiv în relațiile bilaterale româno-americane;
  • Aspectele esențiale ale vizitei, dincolo de orice speculaţii, mai mult sau mai puţin evidente în contextul actual, sunt cele legate de importanța fundamentală pentru România a parteneriatului strategic cu Statele Unite (simplu spus, “opțiunea pro-americană” a României, nepusă la îndoială în viața politică și în societatea civilă, în ultimii 20 de ani) și totodată de garanțiile de securitate americane pentru România, formalizate prin art. 5 al Tratatului NATO dar reiterate prin formele strânse de colaborare pe linie de securitate între Statele Unite și România;
  • Cea mai mare greșeală ar fi acum legarea acestei vizite de o ipotetică alegere între Statele Unite și Germania (UE), greșeală pe care văd că o face chiar și un fost premier al României, intenționat sau nu, provocator sau nu;
  • România va trebui să rămână sau, după caz, să devină profund apropiată și de Statele Unite, și de Germania, întrucât cele două opțiuni strategice esențiale ale statului român, cea pro-atlantistă (NATO, SUA) și cea pro-europeană (UE, Germania) sunt inseparabile și complementare, indiferent de momentul actual slab al relației președintelui Donald Trump cu liderii Uniunii Europene;
  • America este categoric mai mult decât Donald Trump. Este și va rămâne prima mare putere a lumii, pe orice plan al discuției, precum şi o națiune incredibil de creativă și de energică, iar aceste virtuţi vor persista dincolo de orizontul de timp al președinției actuale. Cu riscul de a-i deranja pe cei care încă mai compară (inutil) valențele opțiunii pro-atlantiste cu cele ale opțiunii pro-europene, voi spune că pentru România, și poate pentru întreaga regiune a Europei Centrale, garanțiile de securitate americane sunt vitale și sunt oricând preferabile oricărei ipotetice alternative europene. În secolul XX, Statele Unite s-au dovedit singura mare putere a lumii dispusă şi capabilă să respecte garanţiile de securitate acordate aliaţilor săi (toate celelalte „garanţii” au eşuat în perioade de crize);
  • Revizionismul european, în sensul pe care îl înțeleg țări precum Rusia sau Ungaria, cu toate riscurile regionale care decurg din contestarea ordinii europene actuale, este un alt proces coroziv pe care trebuie să îl avem serios în vedere, față de care alianța cu Statele Unite este probabil cea mai bună măsură de protecție, în prezent și în viitor;
  • România este una din foarte puţinele ţări europene care respectă, la limită, cei 2% acordaţi Apărării, chiar dacă înţelegem că nu e vorba de alocarea directă, ci de bugetul consolidat (incluzând şi creditele care se vor lua pentru achiziţii);
  • Din toate aceste perspective, enunțate mai sus, ca și din altele, nerostite aici, vizita prezidențială în Statele Unite este cu adevărat importantă și ar putea da curând (mai precis vineri, 9 iunie), prin vocea președintelui american, reasigurarea privind respectarea garanțiilor de securitate acordate României de Statele Unite. Un obiectiv mai important decât acesta, în contextul fluid și primejdios în care ne aflăm, nu poate exista. Pentru confirmarea unui asemenea obiectiv fundamental al politicii externe a oricărui stat, este limpede că orice altă speculație contractuală devine secundară ca miză și, desigur, acceptabilă;
  • Poate că, tactic și diplomatic vorbind, șeful Statului Major a cam stricat, fără să vrea, ordinea pașilor în pregătirea vizitei (presupunem că achiziționarea rachetelor Patriot nu trebuia anunțată public atunci), devoalând prematur perspectiva unui important contract de apărare al României, dar, dacă totul se termină cu bine, haideți să fim pregătiți să salutăm cum se cuvine, la sfârșitul săptămânii, un posibil succes major al politicii externe și de securitate a României. Cu sau fără rachetele Patriot.

*

Riscul deloc neglijabil, în contextul internațional binecunoscut, dar mai ales greșeala “otrăvită” care pândește acum, și pe care unii s-au grăbit deja să o facă, afirmând recent că Președintele Iohannis va trebui să aleagă între Statele Unite și Germania, este să se contrapună opțiunea pro-atlantistă a României (NATO, SUA) cu cea pro-europeană (UE, Germania). Nimic mai eronat și mai periculos decât o asemenea alegație. Ambele opțiuni sunt esențiale pentru viitorul României iar lipsirea de oricare dintre cele două dimensiuni strategice ne-ar putea aduce prejudicii semnificative. Din fericire, nu este cazul unei asemenea alegeri.

În primul rând, este greșit și futil pentru că nici cele două mari puteri nu iau în calcul, de fapt, o asemenea ipotetică alegere, adică scenariul radical, ruptura completă și definitivă. De ce ar lua-o România sau orice alt stat din Europa? Dincolo de relațiile la vârf dintre Washington și Berlin, foarte schimbătoare după cum vom vedea în anii următori, în ambele sensuri, legăturile între cele două economii și societăți sunt atât de adânci și de substanțiale încât vor face imposibilă ruptura alianței SUA-Uniunea Europeană, oricât s-ar bucura unii de la Răsărit să vadă încrederea reciprocă știrbită, pe cele două maluri ale Atlanticului.

Faptul că Președintele Trump are deocamdată o receptare proastă în Europa (și chiar în Statele Unite, unde cota lui de suport public este puțin peste 41%, cu 5 puncte procentuale sub votul popular pe care l-a primit pe 8 noiembrie 2016, de 46,1%) e una, iar opțiunea strategică de păstrare a relației transatlantice e cu totul altceva. Da, Donald Trump este lipsit de cultură istorică și politică, neînţelegând NATO dincolo de considerentele contabile ale unei afaceri, așa cum am afirmat săptămâna trecută, opinie pe care mi-o mențin integral, dar securitatea europeană este de neconceput în absența Statelor Unite. Da, Donald Trump a afectat profund încrederea europenilor în NATO prin viziunea sa limitată, așa cum a constatat ulterior și analistul Edward Lucas[2], dar America este mult mai mult decât Donald Trump și va rămâne prima mare putere a lumii, singura pe care, realist vorbind, o țară cum este România s-ar putea baza în domeniul securității militare propriu-zise.

Vizita președintelui Iohannis în Statele Unite este aşadar binevenită din cel puțin trei perspective ale relațiilor internaționale și geopolitice: bilaterală, europeană și regională.

Pe plan bilateral, România avea mare nevoie acum de o reconfirmare a „parteneriatului strategic consolidat” (pentru secolul XXI), așa cum se numește oficial din 2011, în relația noastră cu Statele Unite, practic cu noua administrație de la Washington. Este momentul potrivit să ne facem cunoscute argumentele în Biroul Oval, într-un context destul de confuz al scenei internaționale. Măcar prin viu grai dacă nu prin lecturi și prin înţelegere istorică şi culturală aprofundată, Președintelui Trump trebuie să i se explice, scurt și concis, valențele relației americano-române și deschiderea geostrategică valoroasă pe care Statele Unite o pot menține, de la Marea Neagră, spre Orientul Mijlociu, în condițiile în care, așa cum ne-a informat zilele trecute consilierul prezidențial de securitate națională de la București, ar exista o „axă Rusia-Turcia-Iran”[3] care complică lucrurile în vecinătatea sudică. Deci, minutele pe care Klaus Iohannis le va avea la dispoziție pentru a pleda cauza României în fața lui Donald Trump sunt extrem de prețioase și trebuie fructificate la maxim.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro



























[P] 1000 inseamna mai mult decat un numar

Angajatii sunt resursa cea mai importanta in orice companie, iar in cazul unui business de servicii, succesul se bazeaza pe resurse umane competente si implicate, care aduc plus valoare in relatia cu clientii. Societe Generale European Business Services, centrul care ofera servicii profesionale cu valoare adaugata in domenii precum finante, achizitii, resurse umane, KYC (Know Your Customers) si servicii de IT pentru grupul Societe Generale, a ajuns la pragul de 1000 de angajati in doar 6 ani de la infiintare.

1771 vizualizari




Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

SONDAJ Este invatamantul profesional o solutie pentru lipsa fortei de munca calificate pe piata din Romania?

SONDAJ Este invatamantul profesional o solutie pentru lipsa fortei de munca calificate pe piata din Romania?

Invatamantul profesional a fost vazut in Romania ca o optiune care nu iti ofera foarte multe perspective de viitor. Astfel, foarte multi parinti si elevi prefera calea liceului si apoi a unei facultati care, de cele mai multe ori, produce someri pe banda rulanta.
(Sondaj sustinut de Asociatia Nationala a Industriei Textilelor din Romania)
1. Sunteti pro sau contra invatamantului profesional din Romania?
(Un singur răspuns posibil)
  • Pro - mi se pare o alternativa buna
  • Contra - nu iti ofera prea multe posibilitati profesionale pe piata muncii
  • Nu ma intereseaza, oricum voi trai pe banii parintilor
2. Considerati ca scoala profesionala ar putea fi o solutie pe termen mediu si lung pentru reducerea somajului?
(Un singur răspuns posibil)
  • Da
  • Nu
  • Nu stiu, nu ma intereseaza
3. Considerati viabila alegerea unei scoli profesionale in detrimentul unui liceu, mai ales in zonele unde economia nu este foarte diversificata?
(Un singur răspuns posibil)
  • Da
  • Nu
  • Nu stiu, nu ma intereseaza
4. Credeti ca este mai utila o scoala profesionala axata pe domenii unde exista o lipsa acuta de personal calificat sau o universitate care produce pe banda rulanta absolventi intr-un domeniu fara cautare pe piata muncii?
(Un singur răspuns posibil)
  • O scoala profesionala - sanse mai mari de angajare
  • Universitatea ramane universitate - diploma e importanta
  • Nu stiu, nu ma intereseaza


Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri