Economia Europei este amenințată de crizele politice care au loc pe teritoriul său și dincolo de frontierele sale. Pentru prima dată după câteva decenii, comerțul internațional liber și bazat pe reguli este pus sub semnul întrebării în Occident.

În acest context, unele persoane întreabă ce fac politicienii europeni pentru a proteja industria noastră și pentru a o ajuta să prospere.

În primul rând, să clarificăm câteva aspecte. Industria europeană este lider mondial. În 2014, ea a avut o pondere mai mare în comerțul mondial cu bunuri și servicii decât SUA, China sau Japonia. Industria europeană generează 50 de milioane de locuri de muncă directe, reprezentând 20% din forța noastră de muncă.

În general vorbind, globalizarea a adus beneficii enorme economiilor defavorizate din întreaga lume. Globalizarea a scos sute de milioane de oameni din sărăcie și a creat milioane de locuri de muncă pentru europeni.

Pe de altă parte, globalizarea a adus cu sine anumite perturbări. Beneficiile globalizării au fost în anumite cazuri distribuite în mod inegal, fapt care a generat insecuritate și sentimente de nedreptate.

La fel ca întotdeauna, acest lucru a creat un teren propice pentru persoane care îi induc pe alții în eroare, propunând soluții simple în aparență.

Sloganul lor este „Afară cu străinii, subvenționați industriile noastre”.

Ar putea părea tentant, dar ar fi dezastruos pentru majoritatea oamenilor. Nu în acest mod ne putem proteja viitorul. Această abordare duce la ruinarea economică a Europei.

În schimb, trebuie să răspundem preocupărilor legitime ale persoanelor care au avut de pierdut de pe urma globalizării. Acum nu este momentul pentru a proteja locurile de muncă din Europa cu timiditate. Trebuie să ne asigurăm că regulile sunt respectate de concurenții noștri. Trebuie să fim pregătiți să ne apărăm cu fermitate, utilizând măsuri antidumping împotriva practicilor comerciale neloiale. Trebuie să încurajăm în continuare investițiile publice și private în cercetare și în dezvoltarea tehnologiilor curate. Trebuie să integrăm globalizarea într-un pachet mai amplu de politici (inclusiv bugetare, educaționale și sociale), pentru a facilita adaptarea. Și trebuie să sprijinim acele regiuni și grupuri care suferă pierderi în urma schimbărilor tehnologice și a concurenței internaționale.

Vom continua să fim puternici atunci când trebuie. Însă nu vom susține niciodată o politică de tipul „cumpărați numai produse europene”. Închiderea ușilor în fața concurenței din străinătate reprezintă o soluție populistă rapidă, care ar putea funcționa o perioadă scurtă de timp. Însă, pe termen lung, acest lucru va exclude pur și simplu industria europeană din lanțurile valorice globale și o va îndepărta de descoperirile de vârf ale dezvoltării tehnologice.

De ce să dezvolți un produs de calitate mai bună dacă poți, pur și simplu, să elimini concurența? De ce să investești în noi tehnologii și în competențe umane dacă poți să trăiești din subvenții fiscale și tarife?

Europa va rămâne deschisă. O Uniune Europeană deschisă și orientată spre exterior poate să devină destinația preferată a talentelor, a investițiilor și a întreprinderilor la scară mondială. Peste jumătate din întreprinderile din UE fac deja parte din lanțuri valorice globale, iar aproape 16 % din produsele noastre de nivel mondial sunt exportate în întreaga lume. Argumentele în favoarea unei economii deschise rămân la fel de solide.

În loc să închidem ușa concurenților din străinătate, trebuie să ajutăm întreprinderile europene să îi devanseze, pe merit. Trebuie să ne bazăm pe punctele noastre forte — rezerva considerabilă de talente, forța de muncă instruită, tradițiile noastre de inovare și, nu în ultimul rând, populația noastră de 500 de milioane de persoane care formează o piață unică, cu reguli comune.

Acest lucru necesită un nou efort de modernizare: adaptarea la schimbările tehnologice, integrarea produselor și a serviciilor, dezvoltarea eficienței energetice pentru a economisi bani și pentru a deveni mai puțin dependenți de importurile de energie.

Și trebuie să investim în cetățenii noștri. Deoarece, atunci când ne referim la industrie, vorbim despre oameni — muncitori, funcționari, angajați din secțiile de producție, din departamentele de inginerie și din birourile de vânzări. Trebuie să ne asigurăm că aceștia au competențele necesare și să îi sprijinim pe cei care își asumă riscul de a înființa o întreprindere sau de a dezvolta o întreprindere existentă.

Iar în cazul în care închiderea unei fabrici devine inevitabilă, nu este suficient să recalificăm forța de muncă. Oamenii au nevoie și de un nou loc de muncă, iar mulți dintre ei nu doresc să se mute în altă parte.

Vechile situri industriale pot fi transformate, nu doar pentru a construi apartamente scumpe pe malul apei, ci și pentru a crea noi locuri de muncă pentru lucrătorii din regiune. Regiunile trebuie să învețe unele de la altele. Duisburg, de exemplu, cândva un centru pentru cărbune și oțel, găzduiește în prezent centre de producție și de logistică, toate amplasate pe terenuri aferente unor situri dezafectate.

Rolul investițiilor din partea UE — în special Planul de investiții pentru Europa — este de a sprijini tranziția către o industrie dinamică, modernă și ecologică. Am furnizat finanțare regiunii Nord Pas-de-Calais pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Am ajutat întreprinderile poloneze specializate în vânzarea cu ridicata de produse siderurgice să introducă servicii noi și să creeze noi locuri de muncă. Am sprijinit construirea unei noi fabrici de produse bio în Finlanda, precum și prima instalație din Europa pentru reciclarea și topirea titanului. Nu în ultimul rând, am sprijinit IMM-urile din România să își modernizeze modul de producție pentru a oferi clienților produse de înaltă calitate și pentru a dezvolta noi parteneriate pe plan internațional. Un exemplu deosebit în acest sens este Ratis Serv, firma ce a livrat componente pentru unul din bolizii Renault ce a câștigat campionatul de Formula 1 în 2013.

Fie că este vorba de imprimare 3D, de materiale plastice bio pentru ambalaje sau de sisteme noi pentru a reduce utilizarea apei în industria chimică, UE va continua să finanțeze și să investească în inovații deschizătoare de drumuri în cadrul industriei sale.

Există oportunitățile necesare pentru industrie, dar și pentru UE în ansamblu. În acest scop, vom avea în continuare nevoie de investiții, atât din interior, cât și din străinătate. Deschiderea ajută, protecționismul nu.

• Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil pentru locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate

• Elżbieta Bieńkowska, comisar european pentru piață internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri