Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Securitatea europeana si demersul Rusiei pentru o lume post-occidentala

de Denis Cenusa     Contributors.ro
Luni, 20 februarie 2017, 14:33 Actualitate | Opinii

Noile tendințe legate de securitatea regională și internațională au fost trecute în revistă în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen (17-19 Februarie 2017). Abordarea neașteptat de pozitivă a șefului diplomației europene Federica Mogherini a contrastat cu poziția critică și mai degrabă ostilă a ministrului rus de externe Serghei Lavrov.

În timp ce oficialul european a subliniat importanța relațiilor multilaterale, care funcționează în cazul UE, Lavrov s-a plâns pe faptul că Occidentul nu vrea să renunțe la agenda sa unipolară. Ambele părți au coincis însă pe partea de respectare a dreptului internațional, chiar dacă Rusia a violat în ultimii trei ani o serie de tratate și principii ale dreptului internațional în raport cu Ucraina.

Deja în mod tradițional, Mogherini a reiterat interesul UE pentru consolidarea statelor, prin investirea în buna guvernare, statul de drept și drepturile omului. Anume această investiție servește ca premisă pentru o securitate mai robustă, inclusiv pentru europeni.

Contra-oferta lui Lavrov a constat în crearea unei orânduiri post-occidentale, unde identitatea culturală și civilizațională a statelor să fie primordială. Propunere care intră în contradicție cu demersul UE, care vede în statul de drept sau în drepturile omului standarde necesare pentru buna funcționare a statelor și prevenirea insecurităților.

Europa, actor de nădejde și indispensabil

Federica Mogherini a stăruit să accentueze că, în pofida incertitudinilor existente, UE va rămâne un partener stabil, de încredere și previzibil pentru mulți și pentru securitatea colectivă. Astfel, ea a contrazis ideile pesimiste legate de dezechilibrele din interiorul UE și a insistat pe aceea că Uniunea și cetățenii europeni trebuie să aibă o încredere mai mare în propriile forțe.

Bineînțeles, perspectiva desenată de către oficialul european este necesară pentru a ridica moralul UE. Totodată, această retorică pozitivă caracterizează modul cum, de fapt, UE este privită din exterior. Oricum, realitatea anilor 2015-2016 coboară involuntar, deși justificat, gradul de optimism exagerat vizavi de capacitățile interne (coeziune, solidaritate) și externe (unanimitate) ale UE.

În altă ordine de idei, oficialul european a subliniat importanța pe care o acordă UE multilateralismului (cooperării cu NATO, ONU etc.), comerțului liber și dezvoltării durabile, dar și drepturilor omului și statului de drept, inclusiv atenuării efectelor schimbărilor climaterice. La fel, securitatea europeană nu a lipsit din discursul său, ci, din contra, Mogherini a accentuat rolul UE de furnizor de securitate globală.

Reamintind despre eforturile UE depuse pentru crearea unui fond european de apărare, Mogherini a confirmat sinergiile din interiorul UE în direcția unei Uniuni mai autosuficiente și autonome din punct de vedere militar. Ezitările Președintelui Donald Trump vizavi de NATO, dar și multiplicarea și globalizarea crizelor de securitate în vecinătatea UE și nu numai, par să accelereze ambițiile europene în materie de apărare și securitate.

Deși mesajul lui Mogherini arată foarte clar că prioritatea europenilor migrează din zona economiei în cea a securității. Dar acest lucru nu trebuie confundat cu vreo intenție a UE de a înlocui NATO, liant crucial pentru dialogul trans-atlantic. Obiectivul UE este de a completa golurilor existente și de ajustare a politicilor UE la noile realități în materie de securitate.

Rusia critică Occidentul

Poziția exprimată de Serghei Lavrov, unul dintre cei mai longevivi miniștri de externe ai Rusiei, a fost plină de reproșuri față de Occident. Toate problemele actuale, legate de erodarea securității, au fost atribuite Vestului, care, în opinia lui Lavrov, a refuzat să accepte o lume multipolară.

Nu este pentru prima dată când Rusia învinuiește NATO, calificată drept reminiscență a Războiului Rece, și extinderea Alianței pentru faptul că a dus la destabilizarea situației în Europa. Contrar acestor acuzații, nu NATO, ci Rusia este cea care a declanșat sau ațâțat conflicte în Europa – războiul din Georgia în 2008, anexarea Crimeea și alimentarea separatismului militarizat în Estul Ucrainei din 2014 încoace, nemaivorbind de perpetuarea conflictelor înghețate din spațiul ex-sovietic.

Critica lui Lavrov a țintit de asemenea tentativele de democratizare a Orientului mijlociu și a Nordului Africii, inițiate și, potrivit lui, eșuate, de către Occident.

Totodată, Lavrov a respins acuzațiile că Rusia ar urmări crearea de noi centre de influență în lume sau de a detona sistemul liberal mondial. Oficialul rus pasează toate responsabilitățile tot pe umerii Occidentului, care, potrivit lui, a inventat globalizarea politică și economică pentru a instaura o supremație a unui grup elitist de țări asupra celorlalți.

Apare întrebarea firească, dacă Rusia cu adevărat nu urmărește nimicirea proiectelor occidentale, atunci de ce poartă războaie informaționale în favoarea populiștilor anti-europeni, care promit să slăbească sau chiar să distrugă proiectul european. La fel, există probe că prin băncile rusești, unele mișcări eurosceptice primesc chiar și asistență financiară (Frontul Popular din Franța).

În mod special în ultimii 4 ani, decidenții europeni au primit confirmări repetate că declarațiile Rusiei sunt diametral opuse cu acțiunile acesteia în teren. De aceea, acuzațiile răspândite de Lavrov la Munchen au fost dedicate mai puțin europenilor și mai mult publicului rusesc, precum și pentru alimentarea propagandei rusești.

Modelul european, aliaj de putere dură și blândă?

În discursul lui Mogherini a mai răsunat o opoziție foarte clară față de ideea folosirii exclusive a căilor militare pentru soluționarea provocărilor legate de securitate. Modelul european, care îmbină puterea dură și cea blândă (hard and soft powers), dar într-un mod inteligent, a fost prezentat ca exemplu.

Potrivit ei, modelul european și manifestarea dură-blândă a puterii europene constă, de fapt, în investirea în societăți puternice, reziliența statelor, drepturile omului și statul de drept, buna guvernare, educație, locuri de muncă. Aceste tipuri de investiții sunt văzute de către Mogherini drept investiții în securitatea europeană. Prin acest intermediu, ea a readus în discuție obiectivele noii Strategiei Globale a UE. Conform documentului, publicat în vara lui 2016, UE evidențiază semnificația consolidării democrațiilor europene și a protecției dreptului internațional. La fel, Strategia este focusată pe prevenirea insecurității, inclusiv prin fortificarea vecinătății, în particular a țărilor Parteneriatului Estic (IPN, Iulie 2016).

În fine, Federica Mogherini invocă drept provocare comportamentul actorilor care văd în reguli (bazate pe drept internațional) constrângeri în loc să le trateze drept garanții colective. În acest fel, ea atinge atât unilateralismul rusesc, care produce fisuri în arhitectura securității europene sau în Orientul Mijlociu (Siria), cât și acțiunile recente ale administrației Trump în materie de drept umanitar internațional (interdicțiile față de refugiați etc.).

Rusia propune o lume post-occidentală și post-fals

Soluția propusă de Serghei Lavrov pentru funcționarea orânduirii internaționale este constituirea unei lumi post-occidentale (Mid.ru, Februarie 2017). Aceasta ar prevedea o orânduire democratică și echitabilă. Fiecare țară în mod suveran și în baza dreptului internațional va putea să stabilească echilibrul între propriile interese naționale și cele ale partenerilor, cu respectarea identității cultural-istorice și civilizaționale.

Propunerea lui Lavrov însă se ciocnește cu valorile occidentale, precum drepturile omului sau statul de drept, pe care Rusia a început să le vâneze și restricționeze la maxim în ultimul deceniu. De fapt, orânduirea post-occidentală lansată de Lavrov reflectă întocmai principiile ideologiei euroasiatice. Aceasta se opune interferenței și extinderii valorilor europene atât asupra Rusiei, cât și asupra întregului spațiu ex-sovietic, tratat ca și o “curte din spate” a Rusiei.



Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro























1100 vizualizari




Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri