Acesti administratori solari rasar atunci cand totul pare pierdut. De unde vin ei? Cine ii impinge in fata? Ii genereaza insusi sistemul, cand ajunge la un pas de implozie? Ii dibuieste si scoate la lumina o mana salvatoare din afara? Li se mai spune tehnocrati desi, in cuvinte simple, ii puteti numi oameni priceputi. Nu au partid, dar au putere. Sunt oamenii lipsa din garniturile de conducatori ai ultimilor 18 ani.

Ei, oamenii lipsa, au forta si priceperea sa distruga structuri osificate in rau, sa invie lumi aparent moarte. Mai prozaic, sa reformeze. Dar tocmai energia lor pozitiva ii arunca de pe orbita. Sau ii tine la distanta. Va fi si soarta lui Dacian Ciolos, un Macovei al liberalilor in varianta masculina.

Este poate singurul ministru cu o buna imagine din Guvernul Tariceanu. A lasat o foarte buna impresie dupa interviul pentru HotNews.ro si BBC. Cu aerul sau de functionar posac si pus pe treaba, Ciolos are ceea ce aproape toti ministrii liberali au pierdut demult: credibilitate in tara si la Bruxelles.

Vorbeste argumentat, aplicat, nu cauta sa-si seduca publicul. Floare rara, pare sa stie ce scoate pe gura. Dar mai are si un defect iremediabil: este propriul sau produs. Aruncati un ochi peste CV-ul sau: scoli in Franta, masterate, doctorate, stagii si functii pe la Bruxelles. Cariera de birocrat european pur-sange. Pe competenta, nu pe proptele politice.

Lui Ciolos, ca si lui Macovei, ii lipsesc insa instinctele politice necesare supravietuirii in viesparul politic de la Bucuresti. Adica un gram de siretenie, cateva grame de diponibilitate la compromis si complicitate, un kilogram de tromboane si minciuni in servieta de ministru si cat mai multe grade pe umar. In lipsa lor, personaje ca Ciolos sau Macovei devin, cu timpul, antipatice. Doar pentru politicieni, desigur.

Unii ma vor suspecta de subiectivitate, dat fiind ca trei luni de zile am fost consilierul Monicai Macovei. Posibil. Am totusi avantajul scurtei experiente in sistem: inteleg, poate, mai bine de ce oameni ca Macovei si Ciolos se bucura de o puternica sustinere la Bruxelles, dar sunt urati in tara. Sau, in cel mai fericit caz, tinuti pe tusa.

Iata: Ciolos, un bun exemplu. Exista, era prin minister de prin 2005. Nu l-a vazut nimeni. Ce-l impiedica pe Tariceanu sa-l puna in locul ageamiului Motreanu sau in locul boierului Remes, spaima carnatilor? In schimb, toti acesti ministri parasutati politic la agricultura s-au folosit din plin de expertiza sa, dar l-au tinut pitit. Nu care cumva sa fie remarcat. Ciolos a fost un umil subsecretar de stat. Vioara a treia. Iata ca acum e bun de ministru.

Catarati pe umerii unor profesionisti anonimi, marii habarnisti ajunsi la ciolan s-au poleit cu munca altora. Au vampirizat energia unui Ciolos tacut si eficient. Dupa reteta asta au facut cariera toti ratatii politicii romanesti. Cei foarte prosti au renuntat complet la profesionisti de tip Ciolos ca sa-si puna in functii clientela politica sau rubedeniile. Asa s-a scris istoria dezastrului administrativ al Romaniei dupa 89. Numarati Ciolosii si Macoveii ajunsi sa ne conduca! Va ajung degetele de la o mana!

Pe Ciolos, Guvernul Tariceanu l-a uns ministru pentru ca nimeni din partid nu si-ar fi riscat cariera cu satarul clauzei atarnat deasupra capului. Mai putem banui ca oficialii de la Bruxelles au batut cu pumnul in masa satui de de minciuna, de incompetenta si de jocuri politice romanesti pe bani europeni. Cat va mai conduce agricultura, Ciolos va reusi poate sa aseze sistemul pe drumul corect, asa cum s-a intamplat la Justitie sub Macovei. Va recastiga, poate, increderea celor de la Bruxelles si apoi va pleca singur sau ii vor face vant.

Pe masura ce trece timpul, incep sa cred ca nici PD-ul nu si-a dorit cu adevarat un ministru ca Macovei. Poate Traian Basescu a inteles miza justitiei, la fel cum Tariceanu a priceput in ultimul ceas miza agriculturii. Ambele domenii sunt vitale pentru modernizarea Romaniei si, din fericire, atent monitorizate de UE. O justitie corect administrata ne salveaza de statul bunului plac iar o agricultura bine condusa ne scoate din statul medieval.

De ce cred insa ca Dacian Ciolos va calca pe urmele Monicai Macovei? Ca si la justitie, miza la agricultura este mult prea mare ca sa fie lasata pe mana unui om fara butoane de manevra. In Romania, in urmatorii ani vor intra peste peste 8 miliarde de euro, bani de la Bruxelles pentru dezvoltare rurala. Asta inseamna un sfert din totalul fondurilor destinate Romaniei (35 de miliarde de euro). Or, cu Ciolos la agricultura, exista sanse ca banii europeni sa fie distribuiti cat mai corect. Exact asta vor oficialii de la Bruxelles. Exact de asta se teme Guvernul de la Bucuresti.