În contextul pregătirii construcției bugetare pentru anul 2017 și a dezbaterii publice cu privire la prioritățile care ar trebui cuprinse în aceasta, apreciez că este oportună o trecere în revistă a modalității de elaborare a bugetului general consolidat (BGC) dintr-o perspectivă macroeconomică, a principalelor reguli prevăzute de legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 (LRFB de acum înainte) precum și a felului în care acestea ar trebui să influențeze elaborarea BGC astfel încât să se asigure respectarea lor.

Bogdan DumitrescuFoto: Hotnews

1 – Primul element de la care se pornește este reprezentat de cadrul macroeconomic care este furnizat de Comisia Națională de Prognoză. Proiecții privind creșterea economică, dinamica consumului privat, a câștigurilor salariale etc. sunt utilizate pentru a prognoza veniturile bugetare. În esență, se pornește de la încasările din anul precedent care sunt extrapolate în funcție de evoluția economiei, corectându-se apoi cu influența așa-numitelor măsuri de politică fiscală. De exemplu, dacă se au în vedere măsuri de relaxare fiscală, veniturile vor fi mai mici decât cele care ar prevala în absența măsurilor. Este crucială o prognoză prudentă a veniturilor întrucât pașii următori sunt influențați decisiv de aceasta. Ce înseamnă acest lucru? În principal, să mergi pe un scenariu macroeconomic realist, să estimezi corect impactul reducerilor/creșterilor de taxe și să nu iei în considerare ex-ante o îmbunătățire a eficienței colectării.

2 – Al doilea element care urmează este reprezentat de ținta de deficit bugetar. Regula cea mai importantă din LRFB statuează că soldul bugetar trebuie să fie consistent cu obiectivul pe termen mediu (MTO) sau să se afle pe o traiectorie de ajustare către acesta. Dacă da, veniturile suplimentare colectate ca urmare a creșterii economice pot fi utilizate discreționar, fie pentru creșteri de cheltuieli sau reduceri de taxe în funcție de decizia politică. Dacă nu, deficitul trebuie să se reducă corespunzător, pasul de ajustare fiind calculat diferit în funcție de poziția în cadrul ciclului economic, iar un nivel consistent cu situația din prezent din România este undeva în jurul valorii de 0,5 pp din PIB în termeni structurali sau 0,6 pp din PIB în termeni de deficit efectiv. Având în vedere că deficitul prognozat pentru finele anului 2016 se plasează în apropierea pragului de 3% din PIB, iar deficitul bugetar care ar asigura respectarea MTO este de circa 0,8% din PIB,primul element de la care ar trebui să se pornească ar fi reducerea deficitului cu cel puțin 0,5 pp din PIB.

Mai multe despre ce reprezintă MTO și de ce este important să îl respectăm am scris în articole precedente care pot fi consultate aici.

3 – Pornind de la prognoza de venituri și ținta de deficit, se stabilesc prioritățile de cheltuieli. Dincolo de cheltuielile obligatorii (de ex. pensiile și salariile aflate în plată), pentru celelalte categorii este apanajul Guvernului să decidă unde alocă fonduri ținând cont de constrângerea de deficit bugetar.

Citeste intreg articolul si comenteaza peContributors.ro