Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Radacini comunitare ale votului din decembrie 2016

de Dumitru Sandu     Contributors.ro
Vineri, 13 ianuarie 2017, 14:39 Actualitate | Opinii

Dumitru Sandu
Foto: Arhiva personala

Odată cu schimbările de pe scena politică, alegerile parlamentare din decembrie 2016 trimit la o întreagă serie de întrebări legate , în principal, de compoziția socială a votanților și de tipurile de cultură care au susținut opțiunile electorale. Partidul Social Democrat (PSD), partid tradițional de lume rurală , a ajuns să aibă un grad de urbanizare a electoratului (52%), practic egal cu cel înregistrat de către Partidul Național Liberal (PNL) (53%). Această egalitate în grad de urbanizare ar putea fi și marcator de diminuare a diferențelor dintre compozițiile electorale pentru cele două partide? Care este ”distanța” socială dintre electoratul PNL și cel al nou apărutei formațiuni, USR (Uniunea Salvați România)? Cu peste 80% alegătorii din mediul urban, USR are deja un alegător de tip liberal mai bine structurat decât PNL? Care dintre partidele care au participat la alegerile din decembrie 2016 au câmpurile electorale de maximă specificitate sau structurare în plan social?

La întrebări de acest gen încerc să răspund în continuare printr-o primă explorare a datelor disponibile la nivel de localitate (comună sau oraș), rezultate din înregistrarea opțiunilor de vot la alegerile din decembrie 2016, așa cum sunt ele raportate de Biroul Electoral Central. Desigur, datele agregate la nivel de localitate nu pot suplini analizele rezultate din sondaje la nivel individual. Ele pot lămuri, însă, care este rolul profilului socio-cultural și economic al localităților în determinarea opțiunilor de vot. Abordarea este menită să completeze analizele curente care explică votul numai prin strategiile electorale și prin acțiunile venite de la centrele de campanie ale partidelor politice. Astfel de acțiuni de organizare electorală au avut, fără îndoială, efecte majore. Ipoteza de la care pornesc, însă, susține că mediile locale au avut și ele un rol semnificativ în procesul electoral. Compoziția electoratului local și cultura politică specifică au contat, presupunem la început de analiză, în rezultatul scrutinului. Prin raportare la datele de vot vom testa această ipoteză, în continuare.

Explorarea pe care o schițez am realizat-o prin intermediul unor procedee de analiză care permit identificarea efectelor specifice diferitelor caracteristici ale localităților asupra comportamentelor de vot. Funcție de datele disponibile pentru comunele și orașele României am identificat efectul electoral probabil pe care l-au avut tipul de mediu rezidențial (rural sau urban), accesibilitatea localității la marile orașe din microregiuni, nivelul de dezvoltare a localității (capital material și stoc de educație), modelul dominant de vot la alegerile prezidențiale din 2014[1], experiența de migrație internațională a populației din localitate, compoziția etnică, regiunea urbană de apartenență și intensitatea absenteismului la vot în decembrie 2016 (Tabel 1). Datele din tabel au un caracter tehnic și sunt destinate strict cititorului specializat în analiza cantitativă a datelor sociale. În continuare prezint principalele constatări și interpretări asociate analizelor din tabelul 1. Anexa 1 este menita să ilustreze legăturile între tipurile electorale locale și caracteristicile localităților la nivelul cărora au fost exprimate voturile.

Nivelul de dezvoltare-sărăcie și educație dictează votul

Votanții PSD locuiesc preponderent în comune sau în orașe cu nivel de dezvoltare materială redusă sau sub media națională, în contrast cu votanții USR care locuiesc preponderent în comunități dezvoltate (tabel 1, anexa 1). Pentru votanții PNL, nivelul de dezvoltare a localității de rezidență nu este un predictor specific. Nivelul mediu de educație din localitate nu este un factor semnificativ de condiționare a votului pentru PSD. Impactul educației este maxim și pozitiv pentru susținerea USR. Deși , pe ansamblu, profilul comunităților de votanți PNL și USR se aseamănă, în materie de educație diferențele dintre cele două segmente electorale sunt majore: votanții PNL tind să fie localizați preponderent în localități cu nivel mediu redus de educare a populației, în contrast cu situația pentru votanții USR caracterizați prin rezidență în comunități cu nivel ridicat de educație. Deși nu avem date de detaliu la nivel individual, procesul pare să fi fost unul de desprindere a celui mai educat segment de populație din fostul electorat al PNL pentru a migra spre USR[2]. Datele cu care lucrăm nu ne permit estimare directă a nivelului de educație pentru votanții diferitelor partide ci numai nivelul mediu de educație al populației locale din care provin votanții. Cu o astfel de estimare indirectă, constatarea este surprinzătoare, totuși: cu cât nivelul mediu de educație într-o localitate este mai mare, cu atât probabilitatea de vot în favoarea USR este mai mare iar cea favorabilă susținerii PNL este mai mică. Regularitatea va trebui să fie aprofundată prin sondaje. Deocamdată pare să fie semnificativă pentru dezamăgirea persoanelor cu nivel ridicat de educație în raport cu modul de a face politică în PLN și, implicit, pentru migrarea lor spre USR.

Tabelul 1. Factori care au condiționat opțiunile electorale pe partide politice în decembrie 2016, la nivel de localitate

Datele la nivel de localitate pentru decembrie 2016 se referă la ponderea voturilor obținute pentru camera deputaților, la nivel de secție de votare, pe partide politice, din total voturi valabil exprimate în localitate (unități teritorial administrative – UAT). Tabelul[3] include șapte modele de regresie liniară (OLS) corespunzătoare ponderilor de votanți la nivel de localitate pentru partidele de referință plus un model pentru predicția absenteismului (ponderea celor care nu au participat la vot din totalul ”alegătorilor prevăzuți

în listele electorale). Nivelele de semnificație (p) sunt marcate prin asterisc: * p=0,05, ** p=0.01, *** p=0.001. Modele rulate pe 2838 de UAT din totalul celor 3181. Nu au fost incluse în analiză localitățile pentru care nu fost disponibile valori ale unora dintre predictori. Surse de date: Institutul Național de Statistică, Biroul Electoral Central. Județele au fost introduse ca variabile de control, neprezentate în tabel.

Cultura politică și absenteismul

În localitățile în care s-a votat masiv pentru Klaus Johannis la prezidențialele din 2014 s-a manifestat o puternică tendință de susținere a PNL, în primul rând și a USR în al doilea rând, pe de o parte , și de respingere a PSD, pe de altă parte, la parlamentarele din 2016 (tabel 1). Constatarea argumentează ideea unei inerții semnificative a culturii politice. O parte a electoratului Johannis din 2014 a mers la vot în 2016 în favoarea PNL. Acesta este partidul care a beneficiat în 2016, în cea mai mare măsură de simpatiile electorale pro-Johannis, din 2014 (compară valorile coeficienților de regresie din tabelul 1 pe rândul corespunzător efectului de vot pro-Johannis în 2014) . O altă parte semnificativă a electoratului Johannis din 2014 nu s-a mai recunoscut, însă, în oferta electorală a PNL și nu a mai mers la vot. Așa ar putea fi explicat faptul că în localitățile cu absenteism mare în 2016, PNL a înregistrat scoruri relativ reduse. PNL este singurul dintre partidele care au intrat în parlament care a avut de pierdut în mod semnificativ din creșterea absenteismului local[4].

Al doilea marcator de cultură politică, după modelul de vot la prezidențialele din 2014, este experiența de migrație a populației din localitățile de referință. Analizele întreprinse asupra determinanților votului din noiembrie 2014 (vezi referința de la nota 1) confirmă ideea că votul pro-Johannis a fost unul de nivel ridicat în localitățile cu populație care are o puternică experiență de migrație în străinătate, stoc de educație de nivel ridicat, pondere mare de tineri în populația adultă, dezvoltare materială accentuată și pondere mare de maghiari[5].

Din cele menționate mai sus și din rezultatele de analiză din tabelul 1 decurge ideea că opțiunea pro-Johannis în 2014 și experiența de migrație în străinătate de nivel ridicat funcționează în asociere  cu o cultură politică locală manifestă diferit dar consistent și în 2014 și 2016. Cu date parțiale de sondaj această cultură este centrată pe valoarea de responsabilizare instituțională, cu valorizarea superioară a luptei anticorupție și a transparenței instituționale.

Localitățile cu nivel ridicat de absenteism în noiembrie 2016 sunt tocmai cele care au înregistrat în 2014 o pondere mare de votanți pro-Johannis dar și o cultură de migație în străinătate bine accentuată. Rezultă, la nivel interpretativ, că absenteismul ridicat din 2016 a fost și o formă de manifestare a culturii centrate pe responsabilizarea instituțională. Absenteismul, factor esențial în explicarea votului din 11 decembrie 2016, a fost deosebit de ridicat în comunele mari unde s-a votat masiv în favoarea lui Klaus Johannis în 2014 și care, în plus, aveau o puternică experiență de migrație în străinătate (prin numărul celor reveniți și plecați în afară)[6].

Tipologia electorală a localităților

Pentru fiecare dintre cele șase partide parlamentare am identificat[7] localitățile specifice ca model de orientare electorală. Desigur, votul dominant este cel pro-PSD, în foarte multe localități. O localitate a fost considerată ca aparținând unui anumit tip electoral, funcție de poziția pe care aceasta o ocupă ca pondere de votanți, pentru un anumit partid, în ierarhia națională. Municipiul București, spre exemplu, este încadrat în tipul de vot local pro-USR în virtutea faptului că 25% dintre votanții bucureșteni au optat pentru această formațiune, la Camera Deputaților. Votanții în favoarea PSD, tot la București, la Camera Deputaților, au fost în proporție mai mare, de 38%. Și totuși municipiul București a fost încadrat în tipul de vot pro-USR pentru că aici s-a înregistrat cel mai mare procent de susținători ai formațiunii respective. Localitățile care au, în ierarhie națională, o pondere mare a votanților USR, tind să aibă și o pondere ridicată de votanți pro-PNL, deși la scoruri mai mici decât cele pro-USR. Din acest motiv, tipul electoral USR va trebui citit în sensul de ”localități cu pondere mare a votanților USR și , secundar, PNL, în ierarhiile procentuale la scară națională”. Cele cinci localități din țară care reprezintă cel mai bine acest model de vot sunt Reșița și Caransebeș din Caraș Severin, Cugir din Alba, Peciu Nou din Timiș și Agnita din Sibiu. Modelul de vot local pro-PNL este, în schimb, unul exclusivist – pondere mare de votanți pro-PNL în localitate a fost asociată, de obicei, cu ponderi sub media națională pentru restul partidelor. Localitățile reprezentative pentru acest model de vot sunt, spre exemplu, Ilia și Peștiul Mic din județul Hunedoara, Horodniceni din Suceava, Gura Honț din Arad și Berteștii de Jos din Brăila. Modelul PSD este caracterizat tot prin orientare dominantă unică, spre acest partid. Tipice pentru modelul respectiv de vot sunt Corbu din Olt, Ostra din Suceava, Strehaia din Mehedinți, Pipirig din Neamț și localitatea constănțeană Ostrov.

Tipul de vot PSD este dominant în localități din regiuni ale Vechiului Regat (Oltenia, Sud-Est, Sud-Muntenia, Nord-Est). Localitățile tip USR sunt specifice regiunilor de dezvoltare București-Ilfov și Transilvania-Centrală. PMP se regăsește semnificativ în regiunile Dunărea de Jos, Oltenia, Nord-Est, dar și în Vest. Localitățile cu vot de tip PNL sunt specifice numai pentru regiunea Nord-Vest. ALDE (Alianța Liberalilor și Democraților) se regăsește semnificativ în regiunile Oltenia și Nod-Vest (tabelul 2).


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro



























[P] PayPoint Romania intra pe segmentul incasarii taxelor si impozitelor locale prin parteneriatul incheiat cu Directia Fiscala Locala a Municipiului Sibiu

PayPoint Romania, principalul operator de plati in numerar si incarcare electronica prin puncte de retail, anunta acordul de colaborare semnat cu Directia Fiscala Locala Sibiu, ce permite incasarea taxelor si impozitelor locale prin reteaua punctelor de plata PayPoint. Acesta este primul parteneriat incheiat intre operatorul de plati si o directie fiscala locala pentru incasarea sumelor datorate bugetelor locale de catre persoane fizice si juridice.

971 vizualizari

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri