Cu desemnarea lui Sorin Grindeanu in functia de premier, Romania incheie anul evitand escaladarea crizei politice aparute dupa respingerea primei propuneri la functia de premier. Este cea mai importanta veste pentru opinia publica interna si partenerii externi, pentru mediul de afaceri, investitori si economie in ansamblu. Vecinii bulgari nu reusesc de aproape doua luni sa formeze un nou guvern, tara fiind blocata intr-un conflict politic pagubos si vor merge foarte probabil la anticipate anul viitor. La Bucuresti, harmalaia s-a oprit brusc dupa aproape trei saptamani de amenintari cu suspendarea presedintelui. Cine a castigat si cine a pierdut si, mai ales, ce urmeaza?

Dan TapalagaFoto: Hotnews

PSD si Liviu Dragnea au castigat in mod zdrobitor alegerile din 11 decembrie, dar au gestionat catastrofal victoria. Mai in gluma, mai in serios, putem spune ca PSD a marcat o premiera in istoria sa: liderul castiga alegerile, dar pierde puterea. Ce l-a determinat insa pe Liviu Dragnea sa greseasca atat de mult dupa alegeri? In primul rand frustrarea ca nu va putea exercita nemijlocit functia de premier, ca o rasplata binemeritata pentru victorie.

Apoi frica devenita patologica de a nu pierde partidul, groaza ca guvernul va scapa de sub controlul sau. Frustrarea si frica l-au transformat intr-un mic satrap. Asa a ajuns sa o impuna in mod arbitrar, intr-o secretomanie totala si in dispret fata de ceialti colegi de partid pe Sevil Shhaideh. Cu acest gest nesabuit, liderul PSD si-a aratat limitele, lipsa de viziune si de anvergura politica.

A pus Romania intr-o situatie extrem de delicata in exterior si l-a readus in joc pe marele invins al alegerilor. Presedintele Klaus Iohannis n-a ratat ocazia nesperata oferita de liderul PSD de a trece la ofensiva. Astfel, in loc ca numirea premierului sa fie o simpla formalitate, vulnerabilitatile majore ale candidatului propus de PSD l-au determinat pe seful statului sa-l respinga.

Obsedat sa nu cedeze puterea serviciilor, Dragnea a sfarsit prin a i-o oferi unui pesedist conectat in mod evident la sistem. A doua propunere, Sorin Grindeanu, pare un compromis negociat intre liderul PSD, Cotroceni si serviciile secrete. Va deveni Grindeanu un pol de putere in partid, exploatand parghiile functiei de premier?

Foarte posibil, daca ne uitam la un detaliu relevant din cariera premierului desemnat: in 2010 l-a detronat de la sefia PSD Timis pe atotputernicul Ilie Sarbu, considerat parintele sau politic. Asta ne arata un politician ambitios, determinat si cam lipsit de scrupule, in raspar cu imaginea de soldatel disciplinat si docil al partidului pe care el insusi a tinut sa o prezinte la primele aparitii publice alaturi de Liviu Dragnea.

Vom putea evalua intinderea compromisului dintre Dragnea si sistem judecand dupa componenta viitorului cabinet. In tot cazul, marele castigator s-a vazut silit, din cauza unor erori tactice majore, sa imparta victoria cu invinsii. Liderul PSD a pierdut simbolic batalia cu sistemul si ocazia sa conduca guvernul prin intermediari de incredere.

Klaus Iohannis s-a reabilitat putin in ochii opiniei publice, a castigat tot simbolic meciul numirii premierului. Dar, atentie mare! Mai priviti o data harta puterii! PSD si ALDE controleaza Parlamentul, adica sediul adevaratei puteri. Dragnea conduce Camera, Tariceanu Senatul si au aratat deja, adoptand in forta legea taierii celor 100 de taxe trimisa la reexaminare de presedintele Iohannis, cum vor manevra puterea.

Din acest punct de vedere, se anunta vremuri grele pentru seful statului. Repet, adevarata putere este inca in mainile lui Dragnea si Tariceanu. Va mai trece ceva timp pana cand vom afla daca se va naste un pol de putere in jurul lui Grindeanu, daca si cand vor aparea fisuri in noua majoritate, sprijinita si de UDMR. Pana atunci, majoritatea PSD-ALDE va avea timp sa modifice legi care azi il impiedica pe Dragnea sa fie numit prim-ministru, sa propuna amnistii, sa reduca termenele de prescriere a unor fapte penale si sa goleasca de continut legile justitiei.

Este de asteptat sa o faca deoarece atat presedintele Senatului cat si presedintele Camerei au procese in curs iar Dragnea risca a doua condamnare. Daca nu va reusi s-o evite, greu de crezut ca va supravietui ca lider al PSD. Din toate aceste motive, mare miza a anului 2017 va fi tot justitia insa subrezirea legislatiei anti-coruptie pare inevitabila.

Mai mult, e de asteptat ca Dragnea sa promoveze amnistierea unor fapte in asa fel incat sa inlature conditiile care il impiedica azi sa ajunga premier si sa scape de al doilea dosar. Singura sansa este ca noul premier sa poata coagula rapid in jurul sau pe cat posibil o parte din PSD si ALDE astfel incat sa scurtcircuiteze o majoritate toxica.

De functionarea ei depinde in continuare totul. Cu sau fara voia lui, presedintele Iohannis este condamnat sa intre in opozitie, coabitarea cu viitoarea majoritate pare putin probabila. Adversarul sau nu va fi atat Guvernul, cat Parlamentul.