Am citit cu interes despre initiativa doamnei ministru Pruna de a acorda 3 zile castig pentru 30 de zile executate in conditii sub-standard. As vrea sa affirm de la inceput ca eu cred ca aceasta masura este una corecta si justificata pe mai multe planuri. In primul rand, conditiile de detentie din Romania, in cele mai multe penitenciare, sunt la limita demnitatii umane. In al doilea rand, exista o presiune uriasa din partea Curtii Europene a Drepturilor Omului de a rezolva (printre altele) problema conditiilor inumane de detentie. In acest context, Curtea si Comitetul de Ministri al Consiliului Europei au apreciat ca Romania nu dispune de remedii preventive si compensatorii pentru incalcarile drepturilor detinutilor. Pe scurt, remediile preventive sunt acele cai pe care le pot exersa detinutii in situatia in care le sunt incalcate drepturile pentru a pune capat imediat acelei situatii. In cele mai multe state europene, judecatorul de executare (in Romania – judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, sic !) are competenta de a dispune masuri urgente de incetare a situatiilor de incalcare a drepturilor omului. In Romania competentele acestui judecator sunt destul de limitate in acest sens.

Ioan DurnescuFoto: Arhiva personala

Remediile compensatorii sunt acele cai pe care le poate folosi detinutul pentru a se constata incalcarea retrospectiva a drepturilor sale si a obtine o reparatie. De cele mai multe ori aceste reparatii sunt banesti, insa sumele obtinute de detinutii romani dupa o procedura civila excesiv de lunga nu se apropie deloc de nivelul oferit de CEDO. Ambele aspecte au fost criticate de CEDO. Am vazut chiar pe Hotnews cum unii comentatori negau aceste observatii din partea Curtii. I-as invita sa mai citeasca o data hotararea cvasi-pilot a Curtii in cazul Iacov Stanciu vs. Romania (2012), precum si pozitia Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, in special decizia din martie 2015.

Am mai vazut mesaje alarmise care prevad o crestere a infractionalitatii ca urmare a aplicarii acestei masuri. Cum noi nu avem statistici relevante, putem citi despre impactul miscarii de descarcerare din SUA asupra ratei infractionalitatii. Pentru cititori, precizez ca pe durata procesului de diminuare a numarului de detinuti din SUA (proces cunoscut sub denumirea prison downsizing, inceput in 2012) a scazut rata infractionalitatii atat pentru infractiunile cu violenta, cat si pentru cele patrimoniale. Prin urmare, o liberare mai rapida a unor categorii de infractori nu duce in mod automat la o crestere a ratei infractionalitatii. De altfel, este cunoscut faptul ca nu exista nicio legatura intre rata incarcerarii (numarul de detinuti la 100.000 locuitori) si rata infractionalitatii (numarul de infractiuni raportat la 100.000 locuitori). Rata incarcerarii este un construct politic, de vreme ce rata infractionalitatii este determinata de situatia economica (saracie, somaj etc.), polarizare sociala, anomie, rata de imbatranire a populatiei etc.

Revenind la problema in discutie, este evident ca Romania trebuie sa instituie mecanisme de asigurare a remediilor compensatorii (sau mecanismul compensatoriu, in proiectul de lege) pentru situatiile in care nu asigura conditii de detentie conform standardelor asumate. Solutia gasita de catre doamna ministru nu este chiar una uzuala, insa este pragmatica. In cele mai multe jurisdictii remediile compensatorii sunt financiare, la nivelul acordat de CEDO (aprox. 6.000 E per detinut/in functie de circumstante). Isi poate permite Romania un asemenea cost? Exista si cateva jurisdictii (ex. Olanda) unde remediile compensatorii pot fi si de alta natura: mai multe vizite, mai multe pachete etc.

Prin propunerea de 3 zile castig la 30 de zile executate, doamna ministru adapteaza o masura pe care a luat-o Italia dupa ce a fost condamnata la CEDO in cazul Torreggiani vs. Italia (Decretul Lege nr. 143/2013 cu modificarile ulterioare). Pentru a diminua numarul de detinuti si a rezolva problema supra-aglomerarii, Italia a decis sa acorde 30 si, ulterior, 70 de zile castig pentru 6 luni executate, cu conditia ca detinutul sa fi avut un comportament bun. Dupa cum s-a vazut, aceasta masura a avut impactul scontat pentru o vreme, iar Italia a fost prezentata ca un exemplu in Europa. Din nefericire, solutia se pare ca nu rezista la testul timpului, iar populatia carcerala in Italia este iarasi in crestere.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro