Romaniei nu ii este deloc indiferent rezultatul alegerilor din SUA. Am ramas principalul cap de pod al Americii in sud-estul Europei, iar SUA sint garantul securitatii noastre. Viitorul presedinte si viitorul Congres vor putea influenta decisiv cursul lucrurilor.
Pentru noi e importanta agenda viitorului presedinte legata de zona, prioritatile pe care le va imprima Americii in legatura cu Rusia, cu NATO si UE. Aflata exact la confluenta din Occident si Rusia, Romania simte la o magnitudine ridicata miscarile de placi tectonice din politica internationala. Noul presedinte american are puterea de a produce schimbari radicale in politica externa sau de a pastra cursul actual.
Trebuie precizat ca, odata cu prezidentialele, in SUA au loc alegeri si pentru o parte a Congresului. Cu cit congresul va fi mai apropiat de viitorul presedinte, cu atit initiativele acestuia vor fi mai usor puse in aplicare; invers, un Congres ostil presedintelui va duce la ingreunarea actului decizional in Washington.
Pespectiva Hillary Clinton
Clinton a semnat in 2011, ca secretar de stat, acordul pentru amplasarea scutului american anti-racheta in Romania. Acordul, semnat din partea Romaniei de Teodor Baconschi, a fost insotit de un alt document de valoare exceptionala pentru Romania: Declaratia Comuna privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI intre Romania si Statele Unite ale Americii.
A fost una dintre putinele ocazii in care Administratia Obama s-a focusat pe Europa Centrala si Est, dupa ce aproape tot primul mandat si o parte insemnata din al doilea s-a concentrat pe Asia - Pacific. A fost un moment esential pentru Romania, cind tara noastra a luat locul Cehiei in planul initiat de Administratia Bush jr. pentru amplasarea scutului american anti-racheta. Iar Hillary Clinton a fost in mijlocul acelor evenimente. E un om al establishment-ului, un personaj care stie din interior ce inseamna arhitectura americana de securitate, care stie sa miste aparatul politic si birocratic masiv din Washington in directia dorita.
Hillary Clinton, ca fost secretar de stat, are reflexul proiectarii puterii Americii in exterior. Dupa o administratie Obama mai degraba dezinteresata de Europa, care s-a reintors spre partenerii traditionali de valori abia dupa anexarea ilegala a Crimeei de care Rusia, e probabil ca Hillary Clinton sa incerce o reinnodare a cooperarii cu europenii. O recomanda pozitionarile din campanie pe aceste teme, dar si istoricul personal.
Mai mult: tabara lui Clinton a acuzat public Rusia de implicare in campania electorala in sprijinul contracandidatului Trump. E de asteptat asadar ca dupa esuatul reset al relatiilor SUA - Rusia incercat de Hillary Clinton in 2009 sa vedem o pozitie mai dura a sa in calitate de presedinte. Ce va insemna pentru Romania o racire si mai accentuata a relatiilor dintre SUA si Rusia? Greu de prognozat. Dar Romania a aratat pina acum ca a stiut sa-si joace pozitia de aliat loial al Americii in zona, obtinind la summit-ul NATO de la Varsovia garantii de securitate si colaborari semnificative cu alte state membre.
Prezenta lui Hillary Clinton la Casa Alba nu va garanta Romaniei o pozitie privilegiata in rindul aliatilor americani. Dar, bazindu-ne pe pozitiile publice ale candidatei, nici nu ne asteptam la schimbari majore in relatia bilaterala.
Perspectiva Donald Trump
Exponent al unui curent anti-globalizare tot mai raspindit in Occident, Donald Trump a promis o intoarcere a Americii catre ea insasi. A vorbit explicit de slabirea sprijinului pentru aliatii din NATO si UE, mai cu seama pentru cei care nu-si asuma minimele angajamente privind cheltuielile pentru securitate.
Pina la un punct corecte, amenintarile lui Trump au insa darul de a sadi neincredere in capitalele europene care s-au bazat in ultimele decenii pe ajutorul garantat al Americii. Mai mult: tiradele sale au consolidat curentul izolationist, deja existent in America. Or, chiar si daca Trump isi va schimba pozitia odata ajuns presedinte sau daca alegerile vor fi cistigate de Clinton, acest curent izolationist va incepe sa se manifeste ca un obstacol tot mai important in politica externa a Washingtonului.
Amenintarile lui Trump la adresa partenerilor din NATO insemna denuntarea apriori a principiului solidaritatii euro-atlantice, principiu pe care s-a bazat echilibrul global de forte de dupa Al Doilea Razboi Mondial.
Se va tine Trump de cuvint odata ce va ajunge presedinte al SUA? E de asteptat ca imensul complex politico-militar, plus Congresul, sa incerce sa stavileasca pornirile businessman-ului transformat rapid in politician. E posibil ca inclusiv Trump sa-si modifice discursul, sa-l imblinzeasca odata ce ajunge la Casa Alba.
Dar exista si o posibilitate ca Trump sa-si continue si din fotoliul de presedinte politica izolationista propovaduita in campanie; e posibil sa indrepte toate energiile tarii doar spre interior, cu denuntarea marilor intelegeri politice, militare si comerciale ale SUA, in aplauzele milioanelor de americani istoviti de lupta cu o globalizare care le-a luat locurile de munca si le-a schimbat radical compozitia etnica a cartierului, suburbiei sau orasului in care locuiesc.
Mai e un motiv de ingrijorare pentru Romania: retorica prietenoasa a lui Trump legata de Rusia si Putin. Desi toate datele arata ca Putin a impus ca politica de stat distrugerea legaturii dintre SUA si UE, distrugerea legaturilor dintre statele UE, Trump continua sa-i ridice osanale. Il descrie ca pe un om de stat, il compara cu contracandidata sa, il valideaza ca jucator legitim pe scena internationala.
Pentru Romania, aceste doua aspecte din discursurile lui Trump sint ingrijoratoare. Nu pot estima sansele ca o Administratie Trump sa abandoneze Europa (Romania inclusa) si sa intre intr-o relatie de acomodare cu Rusia lui Putin; dar Trump le-a anuntat/sugerat in mod public.
In asteptarea rezultatului
Despre campania electorala din SUA sint multe de spus, cred ca e rostul celor mai priceputi in studierea societatii americane. Nu pot insa sa nu remarc citeva lucruri; e vorba mai degraba de observatii de bun-simt, fara vreo pretentie de analiza savanta:
- virulenta campaniei, cu un plus pentru tabara Trump
- esecul celor doua mari partide de a propune candidati credibili; si Trump, si Clinton au mari probleme in ce priveste mobilizarea propriului activ de partid
- scandalurile care au pigmentat ultima parte a campaniei (FBI si emailurile lui Clinton, acuzatiile de misoginism la adresa lui Trump)
- atragerea / implicarea FBI in campanie, odata cu scandalul emailurilor trimise de Hillary Clinton de pe un server privat
- absenta din campanie a marilor dezbateri de idei despre politica externa a SUA
- audientele uriase atrase in mass-media, mai ales datorita show-man-ului Trump. De vazut daca audientele se vor converti in participare masiva la vot
- aparitia fenomenului de spirala a tacerii, un fenomen sociologic extraordinar de interesant. E vorba despre refuzul unor admiratori ai lui Trump de a-si admite preferintele politice de teama dispretului public. Multe studii citate de presa americana atesta aparitia acestui fenomen, dar nu stim magnitudinea lui, nu stim citi dintre acesti admiratori secreti vor veni la vot, nu stim daca fenomenul e atit de mare incit sa dea peste cap sondajele din ultimele zile
- aparitia unui curent public extrem de vocal care denunta corectitudinea politica si globalizarea. Milioane de cetateni americani se simt sufocati de gardienii corectitudinii politice, alte milioane sint perdantii globalizarii. Ambele categorii se simt reprezentante de discursul lui Trump, iar vocea lor nu va mai putea fi ignorata pe viitor. Si daca Trump va pierde alegerile, cele doua curente ramin acolo si vor fi canalizate spre un viitor candidat, o viitoare constructie politica.
Sint mai putin de 24 de ore pina cind vom afla noul presedinte al Americii. Indiferent cine va fi, e esential pentru Romania sa-si deschida canale de comunicare cu viitoarea administratie, cu oamenii din punctele-cheie. De acesti oameni va depinde intr-o mare masura si securitatea Romaniei, si atentia acordata de Washington acestei zone de lume, si relatiile cu Rusia.
42
25
